Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
LIMBA (LINGUA)

LIMBA (LINGUA)



Limba (Lingua)

Este un organ musculos, mobil, asezat pe planseul cavitatii bucale pe care se insera cu fata sa ventrala, iar cu baza se insera pe hioid. Ea are un rol in prehensiunea, masticatia, deglutitia alimentelor si receptia excitatiilor gustative. Este constituita dintr-o baza, un corp si o portiune libera.

Baza limbii (Radix liunguae), reprezinta portiunea aborala ce se insera pe hioid, descriind impreuna cu marginea libera a valului palatin, orificiul buco-faringian. Baza limbii, prezinta o fata dorsala si doua margini. Pe fata dorsala, pe linia mediana, se afla o cuta mucoasa ce se prelungeste pana la epiglota cuta glosoepiglotica, iar marginile sunt constituite din cutele glosopalatine (Plica glosopalatinum) ce formeaza pilierii aborali ai limbii sau orali ai valului paltin.



Corpul limbii (Corpus linguae),   are forma unei piramide triunghiulare careia i se descriu trei fete si trei margini. Fata dorsala, este usor convexa lateral avand forma triunghiulara, cu baza orientata aboral, venind in contact cu bolta palatina, atunci cand cavitatea bucala este inchisa; fetele laterale au o orientare latero-ventrala, fiind in contact cu arcadele molare inferioare. Aproape de limita inferioara, pe aceste fete se afla o formatiune alungita denumita creasta linguala (crista lingualis) pe care se deschid canalele glandei sublinguale polistomatice. Marginile laterale (Margo linguae) stabilesc legatura dintre fata dorsala si cele laterale, iar marginea ventrala este aderenta pe toata intinderea sa la podeaua cavitatii bucale.

Portiunea libera este mobila si turtita dorso-ventral. Ea prezinta doua fete, doua margini si un varf. Pe fata dorsala, la unele specii, se gaseste un silon median sau o creasta, fata ventrala prezinta la locul de unire cu corpul limbii o cuta musculara numita “stalpul” sau “fraul” limbii. Marginile sunt convexe, iar varful limbii (Apex linguae) este parabolic.

In structura limbii se afla : mucoasa, submucoasa, stratul muscular, scheletul limbii, vase sanguine si nervi.

Mucoasa, inveleste organul pe toata suprafata sa, continuandu-se cu mucoasa cavitatii bucale, a valului palatin si a faringelui. Fetele laterale sunt acoperite cu o mucoasa de culoare roz relativ subtire si mai putin aderenta la straturile subiacente. Pe fata dorsala, mucoasa este mai groasa si prevazuta cu o multime de papile, care dupa forma lor se clasifica in : filiforme, fungiforme, caliciforme si foliate.

Papilele filiforme (Papillae filiformes), sunt cele mai numeroase, se intind pe toata suprafata limbii dand acesteia un aspect catifelat. Ele au rol mecanic si sunt constituite dintr-o prelungire subtire a corionului acoperita de mucoasa.

Papilele fungiforme (Papillae fungiformes), sunt raspandite, mai mult, pe fata dorsala pe marginile limbii si mai putin pe fetele laterale. Ele au forma de ciuperca, fiind fixate la mucoasa printr-un pedicul scurt.

Papilele caliciforme sau valate (Papillae vallatae), sunt formatiuni voluminoase ce se gasesc dispuse la limita dintre corpul si baza limbii pe fata superioara. Ele sunt formate dintr-un mamelon central inconjurat de un sant delimitat de un cadru periferic (calice).

Papilele foliate (Papillea foliatae), sunt asezate cranial de pilierii aborali ai limbii, avand aspectul foilor unei carti.

Rolul papilelor limbii este diferit: astfel, cele fungiforme, caliciforeme si foliate au rol in aprecierea gustului alimentelor (gustativ) deoarece contin un numar important de muguri gustativi, cele fungiforme mai au si rol tactil, in timp ce papilele filiforme au doar un rol mecanic, de a retine particulele alimentare pe suprafata limbii impiedicandu-le sa se inapoieze inspre orificiul bucal.

Submucoasa, este formata din tesut conjunctiv in care se afla glandele salivare si formatiuni limfoide. Glandele salivare, se gasesc situate in special la baza organului si pe cutele gloso-palatine, alcatuind cu cele din valul palatin o centura glandulara ce inconjoara deschiderea buco-faringiana. Formatiunile limfatice, sunt situate la nivelul zonei amigdaliene.

Musculoasa reprezinta stratul anatomic cel mai dezvoltat al limbii, fiind constituita din doua categorii de muschi : intrinseci si extrinseci.

Muschii intriseci, sunt constituiti din fascicole musculare asezate sub mucoasa fetei dorsale si in grosimea limbii, fiind considerati ca fibre terminale ale muschilor extrinseci.



Se disting patru grupe principale :

muschii longitudinali, asezati sub mucoasa fetei dorsale, fiind formati din fibre ce se intrica si foarte aderente la mucoasa;

muschii longitudinali profunzi, situati in masa organului, se prelungesc pe fata inferioara a portiunii libere;

muschii transversali, orientati perpendicular pe axul mare al organului;

muschii verticali, orientati in plan vertical al organului.

Muschii extrinseci, sunt sistematizati in patru perechi de muschi, ce au insertia fixa pe oasele hioidului sau pe mandibula, iar insertia mobila se pierde in grosimea limbii confundandu-se cu musculatura intrinseca.

In centrul organului, intre straturile musculare, se gaseste o cantitate de tesut gras, mai abundent catre baza si care constituie nucleu gras a lui Bauer (Nucleus adiposus linguae).

Muschii stiloglosi (M.styloglossi), sunt plasati pe partile laterale ale limbii de la osul stilohial si pana la extremitatea libera a limbii. Ei au aspectul unor benzi de fibre paralele de culoare rosie – gri. Insertia fixa se face pe stilohial prin intermediul unei aponevroze subtiri, iar cea mobila pe fata inferioara a portiunii libere, unde fibrele celor doi muschi se intretes. Au rolul de a inclina lateral limba cand actioneaza cate unul sau de a retrage limba in cavitatea bucala cand actioneaza in comun.

Muschiul bazioglosi (M. hyoglossi), sunt simetrici, fiind asezati la baza limbii si constituind masa principala a portiunii fixe. Au aspect de banda lata, cu fibrele orientate in sus si inainte. Insertia fixa se realizeaza pe corpul hioidului si coarnele laringiene, iar insertia mobila se confunda cu muschii transversali ai limbii. Au rol de a trage limba in cavitatea bucala si a cobora baza organului.

Muschii genioglosi (M. genioglosii), sunt situati simetric pe linia mediana a limbii si au aspect flabeliform. Insertia fixa se face pe fata geneena a mandibulei printr-un tendon scurt, paralele cu tendonul muschiului genio-hioidian, apoi fibrele se disperseaza in evantai, inainte, in sus si inapoi, continuandu-se cu fibrele muschilor intrinseci. Posterior intre cei doi genioglosi se gaseste situat nucleul grasos a lui Bauer. Au o actiune complexa, dupa cum actioneaza diversele grupe de fibre ce-l compun: trage limba spre inainte (prin fibrele anterioare), o retrage in cavitatea bucala (prin fibrele posterioare), sau o coboara aplecand-o pe podeaua cavitatii bucale (prin fibrele verticale).



Muschii micii hioglosi (M. hyoglossi minores), sunt constituiti din doua fascicole reduse si simetrice situate in masa de tesut grasos de la baza limbii. Insertia fixa se face pe fata superioara a corpului hioidului, cea mobila prin fibre ce se disperseaza pe fata dorsala si fetele laterale ale limbii, confundandu-se o parte din fibre, cu muschii intrinseci (muschii longitudinali superficiali). In traiectul lor muschii se plaseaza sub muschiul transversul hyoideus, pe care-l intretaie perpendicular. Au rolul de a trage limba inapoi.

Scheletul limbii, este constituit din entoglos si septumul lingual. Septumul lingual, este prezent numai la anumite specii (cal si carnivore), fiind constituit din doua cordoane fibroase, unul superior, mai dezvoltat si asezat sub mucoasa fetei dorsale si altul inferior, rudimentar, ce se gaseste pe fata inferioara a portiunii libere.

Limba serie animala :

La carnivore, limba este foarte mobila, subtire avand pe fata dorsala un silon median. Caracteristic la acestea este prezenta unui cordon fibro-elastic in grosimea musculoasei, cei confera rigiditate portiunii libere. Se remarca existenta papilelor filiforme pe toata suprafata limbii la fel, si a celor fungiforme cu exceptia bazei limbii. Papilele caliciforme, sunt in numar de 4 – 6, la baza limbii in forma de litera “V” cu deschiderea orala. Papilele foliate, sunt prezente atat la caine (in numar de 7 – 8 ), cat si la pisica (in numar de 5 – 7) asezate la baza limbii.

La ecvine, limba are un varf latit sub forma se spatula si prezinta un sant median redus, corpul este masiv, avand o lungime de 8 – 12 cm si o latime de 5 – 6 cm. Mucoasa este de culoare roz-albicioasa, mai groasa pe corpul limbii, baza limbi prezinta o cuta glosoepiglotica evidenta, cutele glosopalatine se reunesc formand un arc gloso-palatin, pe fata anterioara a valului.

Papilele filiforme, sunt subtiri, necornificate si dau un aspect catifelat suprafetei limbii (neted). Papilele fungiforme, sunt mai, raspandite pe portiunea libera si pe marginile limbii. Papilele caliciforme, sunt in numar de doua, fiind situate pe corpul limbii aproape de baza acesteia. Papilele foliate, sunt asezate inaintea cutelor glosopalatine, formand cate o mica ridicatura ovoida ce prezinta 5 – 6 pliuri transversale, separate intre ele prin santuri, ele alcatuiesc organul lateral al gustului (organul Mayer).

La rumegatoare, limba este rugoasa la palpare, avand portiunea libera foarte mobila. Ea prezinta pe fata dorsala o proeminenta numita protuberanta linguala (Protuberantia linguae). Portiunea libera, este mai ingusta decat la cal, lipsita de silon median. Papilele filiforme, sunt dezvoltate cornificate si indreptate aboral, iar la nivelul protuberantei, ele sunt bine evidentiate, fiind turtite si voluminoase. Papilele fungiforme, sunt in numar mai mare pe marginea portiunii libere, in timp ce papilele caliciforme sunt, dispuse pe doua randuri longitudinale cate 8 –10 de fiecare parte a bazei limbii. Papilele foliate, lipsesc la aceasta specie, iar fraul limbii este orientat transversal.

La ovine si caprine, limba este mai putin mobila comparativ cu cea a rumegatoarelor mari. Corpul prezinta o protuberanta linguala mai redusa, iar baza limbii este acoperita cu o mucoasa neteda si fara papile.

Portiunea libera, este mai scurta cu extremitatea rotunjita prezentand un sant pe fata dorsala. Papilele filiforme, sunt dezvoltate, totusi mai putin cornificate decat la taurine. Papilele fungiforme, sunt foarte numeroase, iar cele caliciforme au aceeasi structura ca la taurine dar sunt in numar de 10 – 12 pe o parte. Caracteristic la aceasta specie este pigmentarea mucoasei cavitatii bucale, in special pe fata dorsala a limbii, pe bolta palatina, valul palatin, obraji si pe buze in functie de rasa.

La sunie, limba in general este groasa, prevazuta pe fata dorsala cu o creasta alungita. Papilele filiforme, sunt reduse, necornificate, la baza limbii sunt prezente doua papile caliciforme. Se remarca la suine prezenta papilelor foliate si, de asemenea, existenta a doua fose amigdaliene foarte dezvoltate, separate printr-o cuta glosoepiglotica.

La iepure, limba este foarte asemanatoare cu a solipedelor, fiind foarte fina, avand papile filiforme, caliciforme, fungiforme, si foliate, cele din urma fiind dispuse pe doua suprafete eliptice usor reliefate.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Apa in organism
Deplasarea apei in organism
LOCUL, IMPORTANTA SI PERSPECTIVELE DOMENIULUI CULTURII DE CELULE ANIMALE IN CADRUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE
Proteinele membranare
Structura proteinelor
Descrierea lipidelor membranare și caracterizarea bistratului lipidic
LIMBA (LINGUA)
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu