Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC





Sistemul nervos periferic

            Se compune din totalitatea formatiunilor nervoase aflate in afara sistemului nervos central, realizand legatura dintre acesta si diferite parti ale corpului. In alcatuirea lui intra fibre nervoase, grupate in nervi ai caror fibre eferente fac legatura intre centrii nervosi din nevrax si organele efectoare, iar prin fibrele aferente, leaga receptorii periferici de sistemul nervos central. Pe traiectul nervilor, se afla ganglionii nervosi, iar intre nervi se formeaza plexuri prin care se efectueaza actiuni asociate. Locul prin care un nerv paraseste sistemul nervos central, constituie originea sa aparenta, iar grupul de pericarioni din care pleaca fibrele nervoase este originea reala. Nervii motori si ramurile motoare ale nervilor micsti au originea reala in axul cerebro-spinal, iar cei senzitivi si ramurile senzitive ale nervilor micsti, in ganglionii de pe traiectul lor. Influxul nervos este centrifug in nervii motorii si centripet in cei senzitivi. Din punct de vedere functional, formatiunile nervoase periferice pot apartine sistemului nervos somatic (de relatie) sau celui vegetativ (autonom). Dupa originea lor nervii se sistematizeaza in: cranieni si spinali.


Nervii cranieni

 

 Exista 12 perechi de nervi cranieni, a caror origine reala se afla in diferitele segmente ale encefalului (filetele motorii), in ganglionii senzitivi de pe traiectul lor (filetele senzitive), in nucleii vegetativi (filete vegetative) si in receptori (filete senzoriale).

Nervul olfactiv (perechea I), este senzorial, cu originea reala in neuronii bipolari din mucoasa olfactiva, iar cea aparenta, pe fata ventrala a bulbilor olfactivi. Este segmentul intermediar al analizatorului olfactiv.

Nervul optic (perechea II), este tot senzorial, cu originea reala in neuronii din retina, iar cea aparenta in chiasma optica. El paraseste globul ocular, patrunde in gaura optica a sfenoidului si ajuns in cavitatea craniana, isi incruciseaza partial, fibrele cu congenerul, formand chiasma optica, de unde se continua cu bandeletele optice, care ajung la tuberculii patrugemeni craniali (centrii vizuali primari), iar de aici la lobii occipitali ai telencefalului.

Nervul oculo-motor (perechea III), este motor si parasimpatic, avand originea in nucleul oculo-motor din mezencefal (fibrele motorii) si nucleul pupilar (fibrele parasimpatice), iar cea aparenta pe fata ventrala a pedunculilor cerebrali. Iese din craniu prin marea fanta sfenoidala si ajunge la globul ocular disribuindu-se muschilor: dreptul medial, dreptul dorsal, dreptul ventral, oblicul ventral si ridicatorul pleoapei superioare. Fibrele parasimpatice, inerveaza muschii ciliari si ai irisului.

Nervul trochlear (perechea IV), este motor, cu originea reala in nucleul trochlear, din mezencefal, iar cea aparenta cudal de tuberculii patrugemeni. Inerveaza muschiul oblicul dorsal al ochiului.

Nervul trigemen (perechea V), este voluminos si mixt, cu originea reala in nucleul masticator si accesoriu din punte (fibrele motorii) si in ganglionul semilunar (Gasser) de pe traiectul sau (fibre senzitive), iar cea aparenta pe laturile puntii. De la ganglionul semilunar, se imparte in ramificatiile: oftalmica, maxilara si mandibulara.

Nervul oftalmic, senzitiv, iese din craniu prin fisura sfenoidala, se ramifica in nervii: lacrimal, frontal si nazociliar. Controleaza sensibilitatea globului ocular si anexelor sale, pielii din regiunea fruntii si a unei parti din mucoasa nazala etc.

Nervul maxilar, senzitiv, mai voluminos, iese din craniu prin gaura rotunda, ajunge in fosa orbitara, unde emite nervii: zigomatic, palatin mic si mare, nazal aboral si infraorbital inerveaza narile, buza superioara, obrajii, dintii de pe arcada superioara, palatul etc.

Nervul mandibular, mixt, voluminos, iese din craniu prin gaura sfasiata, ajunge la fata mediala a mandibulei unde intra in canalul alveolar, din care iese prin gaura mentoniera si ia denumirea de nervul mentonier ce inerveaza buza inferioara si barbia. Pe traiect, emite nervi motori si senzitivi. Nervii motorii sunt: maseterin, temporali profunzi, pterigoidieni si milohioidian, ce inerveaza muschii masticatori si milohioidul. Nervii senzitivi sunt: lingual, buccinator si temporal superficial, ce inerveaza mucoasa linguala craniala, a planseului bucal si obrajilor, dintii arcadei inferioare, pielea buzei inferioare, a fetei etc.

Nervul abducent (perechea VI), este motor, cu originea reala in nucleul principal si accesoriu din bulb, iar cea aparenta in santul colateral ventral al bulbului. Inerveaza muschiul dreptul lateral si posterior al ochiului.

Nervul intermedio-facial (perechea VIII), este mixt, format dintr-o componenta motorie – nervul facial si una senzoriala si parasimpatica - nervul intermediar.

Nervul facial, patrunde in hiatusul auditiv intern, apoi in conductul Faloppe, unde primeste o anastomoza vagala, apoi iese din conduct prin gaura stilo-mastoidiana, ajunge la articulatia temporo-mandibulara unde se anastomozeaza cu nervul temporal superficial cu care formeaza plexul subzigomatic dispus pe fata muschiului maseter. El are originea reala in nucleul motor facial din bulb, iar cea aparenta pe laturile corpului trapezoid.

Nervul intermediar, are originea reala in ganglionul geniculat (fibrele senzoriale), in nucleul lacrimo-muco-nazal si salivator rostral (fibre parasimpatice), iar cea aparenta pe laturile bulbului. De la ganglionul geniculat, fibrele intermediarului se alipesc celor ale facialului. In conductul lui Faloppe, facialul emite nervii: marele pietros superficial, micul pietros superficial, coarda timpanului, iar in regiunea subparotidiana nervii auriculari (rostral, mijlociu si caudal); digastric; cutanat al gatului; ramuri parotidiene si guturale. Fibrele motoare ale facialului inerveaza muschii pielosi ai capului; jugulo-mandibular; biventer, occipito-hioidian, stilo-hioidian; muschii valului palatin; muschiul scaritei (urechea medie). Fibrele senzoriale gustative, inerveaza mucoasa din treimea craniala si mijlocie a limbii; fibrele parasimpatice excito-secretorii inerveaza glandele: sublinguale, mandibulara, lacrimala, ale mucoasei palatine si nazale.

Nervul vestibulo-cochlear (perechea VIII) sau stato-acustic, este format din nervul vestibular, cu originea reala in ganglionul vestibular Scarpa din urechea interna si nervul acustic, cu originea reala in ganglionul lui Corti, din aceeasi ureche. Originea aparenta a celor doi nervi uniti este pe laturile corpului trapezoid. Nervul reprezinta segmentul intermediar al analizatorului acustico-vestibular.



Nervul gloso-faringian (perechea IX), este mixt, senzitiv, motor si parasimpatic, cu originea reala in nucleul ambiguu (fibrele motoare) din bulb; in ganglionul pietros de pe traiect (fibrele senzitive) si in nucleul salivator caudal din bulb (fibrele parasimpatice) Originea aparenta, este pe laturile bulbului. Iese din craniu prin gaura sfasiata, ajunge in interstitiul dintre stilohial si artera linguo-faciala, unde se divide intr-o ramura faringiana si una linguala - pentru treimea aborala a limbii. Pe parcurs emite nervii: timpanic, marele si micul pietros profund; sino-carotic si ramuri pentru ganglionul cervical cranial. El inerveaza mucoasa treimii caudale a limbii, faringe, urechea medie, glanda parotida etc. Fibrele senzitive se termina in tractusul solitar din bulb.

Nervul vag (perechea X), sau pneumogastric, este mixt cu originea reala in nucleul ambiguu (fibre motorii), in nucleul cardio-pneumo-enteric (fibre parasimpatice) din bulb, in ganglionul jugular de pe traiect (fibre senzitive). Originea aparenta, este pe laturile bulbului. Filetele senzitive se termina in tractusul solitar din bulb. El are cea mai intinsa arie de inervatie, parasimpatic tinand sub control regiunea cervicala, organele toracale si cele abdominale, pana la colonul descendent. Nervul paraseste craniul prin gaura sfasiata, se alatura conectivului simpatic cervical, formand cordonul vago-simpatic care ajunge in cavitatea toracala, trece peste baza cordului, in mediastinul postcardiac, unde se bifurca in nervii esofagieni dorsal si ventral, care strabat orificiul esofagian al diafragmului si ajung la plexul solar. In traiectul sau, vagul emite filete anastomotice pentru nervii facial, spinal hipoglos, ganglionii cervical mijlociu si caudal. Din el se desprind nervii: faringian, laringieni cranial si caudal (recurent), ramuri cardiace, bronhice, gastrice, hepatice, ele participand la formarea plexurilor: cardiac, pulmonar, gastric si celiac. Fibrele motorii inerveaza musculatura valului palatin, faringelui, laringelui (intrinseci) si fibre mixte pentru aparatele respirator si digestiv.

Nervul accesoriu sau spinal (perechea XI), este motor, avand stranse legaturi cu vagul. Originea reala o are in nucleul ambiguu si maduva, iar aparenta pe laturile bulbului. Ajuns sub aripa atlasului se divide intr-o ramura dorsala, pentru muschii: cleido-mastoidian, cleido-transvers si trapez si alta ventrala pentru muschiul sterno-mandibular.

Nervul hipoglos (perechea XII) este motor, cu originea reala in nucleii principal si accesoriu din bulb, iar aparenta in santul colateral  ventral al bulbului, opus nervului VI. Inerveaza musculatura intrinseca si extrinseca a limbii.

Nervii rahidieni (spinali)

 Sunt nervi perechi, metamerici, cu origine in toate segmentele maduvei spinarii, parasesc canalul vertebral prin gaurile de conjugare. Toti sunt micsti, formati din fibre senzitive, motorii si vegetative. Fiecare are o radacina dorsala si una ventrala. Radacina dorsala, are originea reala in neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali (fibre senzitive), coarnele ventrale ale maduvei (fibrele motorii) si coarnele intermedio-laterale (fibrele parasimpatice). Fibrele senzitive, ajung la receptorii periferici, iar axonii in coarnele dorsale ale maduvei, unde fac sinapsa cu deutoneuronii senzitivi  sau neuronii motorii din coarnele ventrale, constituind calea aferenta a arcului reflex. Radacina ventrala, este formata din axonii neuronilor motorii (radiculari) din coarnele ventrale ale maduvei (filete motorii) si neuronii vegetativi din coarnele interne medio-laterale (fibre parasimpatice). Dendritele neuronilor radiculari fac sinapsa cu axonii neuronilor senzitivi. Cele doua radacini se unesc intr-un trunchi comun, formand nervul spinal, care iese din canalul rahidian prin gaura de conjugare si imediat se divide intr-o ramura dorsala si una ventrala, ambele fiind mixte. Ramura dorsala, inerveaza portiunea dorsala a corpului, iar cea ventrala, portiunea ventrala si cele doua perechi de membre. Ramurile comunicante albe, leaga maduva de lantul ganglionar ortosimpatic, paravertebral (filete preganglionare), de la care, prin ramurile comunicante cenusii, fibrele postganglionare (amielinice) se alatura nervilor spinali sau vaselor sangvine cu care merg la organe. Dupa segmentul de maduva din care-si au originea, nervii spinali se sistematizeaza in: cervicali, toracali, lombari, sacrali si caudali.

 Nervii cervicali

La mamiferele domestice sunt in numar de opt perechi.

Ramura dorsala a primei perechi trece prin gaura ventrala laterala a atlasului si se dirijeaza spre muschii: drepti dorsali ai capului, cervico si temporo auriculari, pe care ii inerveaza. Ramura dorsala a perechii doi se distribuie muschilor oblici ai capului, iar cele ale perechilor 3 – 8, formeaza plexurile dorsale superficial si profund ce se distribuie musculaturii cervicale dorsale si la pielea cei acopera. Ramura ventrala a primei perechi cervicale, iese prin gaura vertebrala laterala, strabate gaura alara pana la muschii drepti ventrali ai capului unde da anastomoze pentru nervii: spinal, hipoglos, C2, ganglionul cervical cranial si inerveaza acesti muschi ai capului si omohioidianul. Ramura celei de a doua perechi, dupa strabaterea canalului vertebral, da ramuri pentru muschii zonali, ansa atloidiana pentru ureche (senzitiva) si nervul jgheabului intermandibular. Ramurile 3 – 5 formeaza plexurile cervicale ventrale (profund si superficial), ce inerveaza aceasta regiune. Din ramurile perechilor 5 – 7 se detasa filete ce formeaza nervul frenic pentru diafragma. Restul filetelor ventrale 6 – 8 participa la formarea plexului brahial.



Nervii toracali

Variaza ca numar dupa specie, (fiind egal cu numarul vertebrelor toracale). Ramurile dorsale inerveaza plafonul cavitatii toracale; ramurile ventrale T1 – T2 participa la formarea plexului brahial, iar restul formeaza nervii: intercostali, care vor inerva peretii laterali si ventral ai cavitatii toracice si partial abdominale.

Nervii lombari

Egali ca numar cu numarul acestor vertebre, inerveaza, prin ramurile dorsale, plafonul cavitatii abdominale. Ramura ventrala L1 – nervul iliohipogastric merge in musculatura abdominala ventrala, pielea flancului si suprafetei laterale a coapsei; ramura ventrala L2 – nervul ilio-inghinal se distribuie preputului, mamelelor si pielii regiunii; ramura L3 – nervul cutanat femural lateral, merge la pielea de pe fata mediala a coapsei pana la rotula, iar ramurile L4 – L6 participa la formarea plexului lombo-sacral.

Nervii sacrali

 Ramurile dorsale se distribuie regiunii sacrului; ramurile ventrale S1 – S2 participa la plexul lombo-sacral. Ramura S3 – nervul pudent merge la penis, uretra, muschilor transerversi ai perineului, ischio si bulbo-cavernosi, iar la femele, vulvei si clitorisului. Ramura S4 – nervul hemoroidal, inerveaza anusul, iar S5, pielea de la baza cozii si muschii ventrali ai regiunii.

Nervii coccigieni, (5-6 perechi) inerveaza coada.

 Plexul brachial

Este format din ramurile ventrale ale nervilor C6 – C8 si T1 – T2, aparand intre cele doua portiuni ale muschiului scalen. Dupa distributia nervilor desprinsi din plex, se sistematizeaza in: toracici craniali si caudali, si ai membrului toracic. Nervii toracici craniali se distribuie muschilor: dintatul ventral cervical, romboid, pectoral prescapular, pectoral transvers si descendent. Toracalii caudali, inerveaza muschii: dintatul ventral toracal, cutanatul toracal, pectoralul ascendent si marele dorsal.

Nervii membrului toracic, inerveaza musculatura spetei prin nervii: suprascapular, subscapular, nervul pentru marele rotund, axilarul (deltoid, micul rotund si cleido-brahialul) si brahialul (pentru bicepsul brahial si cervico-brahial). Restul membrului toracic este inervat de catre median, ulnar si radial. Nervul radial, este asezat pe fata mediala a humerusului, strabate spatiul dintre tricepsul brahial si humerus, ajunge pe fata craniala a antebratului si se termina in muschiul abductor lung al policelui. Pe parcurs, da filete muschilor: triceps brahial, anconeu, tensorul fasciei antebrahiale, extensor digital comun si lateral, extensor carpo-radial si carpo-ulnar precum si pielii de pe fata laterala a bratului si antebratului.

Nervul ulnar, este in spatele arterei humerale, apoi devine satelit arterei ulnare cu care ajunge deasupra pisiformului unde se termina cu o ramura pentru pielea de pe fata laterala a carpului si metacarpului si nervul volar lateral ce strabate fata postero-laterala a metacarpului pana la bulet, unde se termina prin nervii digitali laterali (cranial, mijlociu si caudal) ce inerveaza partea laterala a degetului. Da ramuri pentru muschii flexori ai falangelor si flexor carpo-ulnar. Nervul median, trece peste fata mediala a articulatiei cotului si a antebratului pana deasupra pisiformului unde se termina cu nervul volar medial si o ramura de anastomoza cu ulnarul. Nervul volar medial, ajuns deasupra buletului, emite trei nervi digitali mediali. Pe traiect da ramuri muschilor: brahial, flexori carpo-radiali, flexori digitali si pielii de pe fata mediala a antebratului si autopodiului.

 Plexul lombo-sacral

Se formeaza din ramurile ventrale ale ultimilor trei nervi lombari si primii doi sacrali, avand o portiune craniala si una caudala. Portiunea craniala, inerveaza muschii psoasi si iliac prin nervii ilio-musculari, muschiul quadriceps femural, prin nervul femural, care mai da nervul safen ce se distribuie pielii de pe fata mediala a coapsei, gambei, tarsului si metatarsului; muschii interni ai coapsei, prin nervul obturator.

Portiunea caudala, emite gluteu cranial pentru muschii glutei mediani, accesoriu, profund si tensor al fasciei lata; nervul cutanat femural caudal pentru pielea caudala a coapsei si nervul marele sciatic (cel mai gros). Acesta strabate teaca sciatica si se continua cu nervii tibial si fibular. Pe parcurs, inerveaza muschii profunzi zi bazinului. Nervul tibial, printre gemenii gambei trece pe fata mediala a corzii jaretului si deasupra calcaneului se termina prin doi nervi plantari (lateral si medial), care deasupra buletului se vor termina prin cate trei nervi digitali, ca si la membrul toracic. El inerveaza Bicepsul femural, semitendinosul si semimembranosul. Nervii fibulari profund si superficial, inerveaza muschi si pielea din regiunea craniala a gambei si tarso-metatarsiana.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

LIMBA (LINGUA)
Arterele
LOCUL, IMPORTANTA SI PERSPECTIVELE DOMENIULUI CULTURII DE CELULE ANIMALE IN CADRUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN
Histologia
Celula eucariota
CONTAMINAREA CULTURILOR DE CELULE ANMALE
CAVITATEA TORACICA SI CAVITATILE PLEURALE



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu