Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » chimie
CALCULUL TEHNOLOGIC AL INSTALATIEI DE DEPARAFINARE PRIN PROCEDEUL DE DEPARAFINARE CONVENTIONAL

CALCULUL TEHNOLOGIC AL INSTALATIEI DE DEPARAFINARE PRIN PROCEDEUL DE DEPARAFINARE CONVENTIONAL



CALCULUL TEHNOLOGIC AL INSTALATIEI DE DEPARAFINARE PRIN PROCEDEUL DE DEPARAFINARE CONVENTIONAL

1. Calculul tehnologic al sectiei de racire pentru procesul de deparafinare conventional

Calculul tehnologic urmareste dimensionarea sectiei de racire pentru procesul de deparafinare cu solventi clasici, respectiv determinarea principalilor parametrii tehnologici : temperaturile la intrare/iesire a produsului din cristalizatoare, temperaturile la intrare/iesire a agentului de racire din cristalizatoare, vitezele de racire, debitele de produs, timpii de curgere ai produselor.

Materia prima este trasa de la rezervor cu o pompa cu piston si se amesteca cu o cantitate de solvent impins de la o pompa centrifuga, care trage dintr-un vas cu solvent. Amestecul se incalzeste cu abur mort intr-un preancalzitor pana la temperatura de 70-80oC, apoi se raceste intr-un racitor cada pana la temperatura de 35-55oC, de unde este condusa la cristalizatoare.

Aici se imparte in doua circuite, astfel :

1)     care cuprinde cristalizatoarele C1, C2, C3 de regenerare (in care se face schimb de caldura cu filtratul) si C7, C8 (in care se face schimb de caldura cu amoniac) ;


2)     cuprinde cristalizatoarele C4, C5, C6 de regenerare si C9, C10 cu amoniac.

Solventul de dilutie, (S/F)d este introdus in trei portiuni astfel : prima portiune se introduce inainte de preancalzitorul cu abur, a doua portiune se introduce inainte de cristalizatoarele C2, C5, iar a treia inainte de cristalizatoarele C7, C9.

La iesirea din cristalizatoarele C8, C10, racirea se realizeaza pana la temperatura de deparafinare, tD =-12oC, apoi amestecul racit este condus la sistemul de filtrare si recuperare a solventului.

In conformitate cu cerintele temei primite, in continuare este prezentat calculul tehnologic al sistemului de racire al unei instalatii de deparafinare care prelucreaza ulei mediu solventat, cu o capacitate de 88000t/an.

Pentru stabilirea bilantului material s-a luat valoarea 66,7% pentru randamentul de ulei deparafinat. Conditiile de lucru ale aparaturii si indicii de exploatare au fost apreciate conform datelor existente in literatura [16] si corelate cu valorile realizate in instalatiile aflate in functiune.

Calculul este prezentat pe categorii de aparate (schimbatoare de caldura si cristalizatoare), pentru fiecare cristalizator in parte dandu-se dupa caz, conditiile de lucru, bilanturilr materiale si termice.

Tabelul 1.1.Caracteristicile materiei prime, ale uleiului mediu deparafinar si ale gaciului

Caracteristici

Materie prima

Ulei mediu deparafinat

Densitate la 20oC, d420

0,8032

0,8897

La 15oC, d1515

0,8773

0,8938

Temperatura de congelare, oC

42

-10

Temperatura de inflamabilitate, oC

205

207

Indice de vascozitate

111

89

Viscozitate cinematica, cSt

-la 40 oC

34,2

50,6

- la 60 oC

16,34

-

- la 100oC

5,8

6,9

In tabelul 1.1. sunt prezentate caracteristicile principale ale materiei prime si produselor obtinute din procesul de deparafinare, iar in continuare sunt redate conditiile de lucru si bilantul de materiale pe instalatie.

Date de proiectare:

-        debit de materie prima, kg/h:11 000

-        compozitie solvent: 60% masa MEC + 40% masa Toluen

-        solvent de dilutie, (S/F)d, masa: 2/1

-        solvent de spalare, (S/F)sp, masa: 1/1

-        temperatura de deparafinare, oC: -15

-        randamentul de ulei deparafinat, fr. masa: 0,667

-        continut de solvent in filtrat, fr. masa: 0,7280

-        In tabelele 1.2. si 1. sunt prezentate bilanturile materiale pe instalatie.

Tabelul 1.2. Bilantul material pe instalatie

Intrari

Iesiri

Produs, kg/h

Filtrat

Turta

Produs

Kg/h

%masa

Produs

Kg/h

% masa

Ulei

mediu

solventat

11000

Ulei

deparafinat

7337

27,20

Turta

3663

21,52

 

Solvent

de dilutie

22000

Solvent

19638

72,80

Solvent

13362

78,48

Solvent de spalare

11000

Total

44000

Total

26975

100

Total

17025

100

Tabelul 1. Bilantul material pe instalatie

Produsul

Intrari

Iesiri

Kg/h

% masa

Kg/h

% masa

Ulei mediu

11000

100

-

-

Ulei deparafinat

-

-

7337

66,7

Turta

-

-

3663

33,3

Total

11000

100

11000

100

1.1. Calculul tehnologic al preincalzitorului cu abur

Acest calcul urmareste determinarea suprafetei de schimb de caldura necesara transferului termic dintre amestecul materie prima-solvent si abur.

Amestecul initial de materie prima si solvent ce are temperatura din rezervoare se preincalzeste pana la temperatura de 70oC cu abur mort (abur saturat la 4atm si 140oC) pana la condensarea totala.

In tabelul 1.4. este prezentat bilantul de materiale si termic pe preincalzitorul de abur.

Tabelul 1.4. Bilantul material si termic pe preincalzitorul de abur

Component

Intrari

Iesiri

kg/h

t,oC

kcal/kg

kcal/h

kg/h

t,oC

kcal/kg

kcal/h

Materie

Prima

11000

65

32,50

357500

11000

70

36,40

400400

Solvent

11000

30

14,24

156640

11000

70

34,12

375320

Total

22000



514140

22000

775720

Cantitatea de caldura schimbata rezulta din bilannt termic. Entalpiile materiei prime si a solventului se gasesc in literatura [13,16]. Entalpiile solventului sunt calculate ca entalpii de amestec astfel:

hs30=fr.MEC*hMEC30+fr.T*hT30=0,6*15,8+0,4*12,0=14,24kcal/kg (1)

hs70=fr.MEC*hMEC70+fr.T*hT70=0,6*37,8+0,4*25,6=34,12kcal/kg (2)

In calculul suprafetei de schimb de caldura se utilizeaza formula:

(3)

unde:

S= suprafata de transfer termic, m2;

Q= cantitatea de caldura schimbata, kcal/h;

K= coeficientul global de transfer termic, kcal/m2hoC;

tm= diferenta de temperatura medie logaritmica, oC.

Cantitatea de caldura schimbata se calculeaza ca diferenta intre cantitatea de caldura la iesire si cantitatea de caldura la intrare in preincalzitor.

Qschimbat = Qiesire Qintrare = 775720-514140=261580 (4)

Diferenta de temperatura medie logaritmica se calculeaza astfel:

abur

140C 140C

70C

48C

Conform datelor din literatura [18,19] se accepta pentru coeficientul global de schimb de caldura valoarea de 250kcal/m2hoC. Temperatura de 48oC se calculeaza astfel: se alege din practica industriala temperatura materiei prime (tmp), temperatura solventului (tsolv.) si se calculeaza prin incercari temperatura amestecului materiei prime si solvent (tmp+s).

Ecuatia de bilant termic este:

Qmptmp + Qsts = Qmptam + Qstam (6)

hmp48 = 22,56kcal/kg [13]

hs48 = fr.MEC*hMEC48+ fr.T*hT48 = 0,5*25,6+0,5*19,3 = 22,45 kcal/kg (7)

Ecuatia de bilant termic se verifica pentru temperatura amestecului materie prima-solvent, tam=48oC.

514140=512380

Cu formula (3) se calculeaza suprafata de schimb de caldura, S:

(8)

Se alege un schimbator de caldura cu suprafata S=13m2

Cantitatea de abur necesara se calculeaza cu relatia urmatoare:

Q = Gabur (H140 - h140) (9)

(10)

1.2. Calculul tehnologic al racitorului cu apa

Racitorul cu apa realizeaza racirea amestecului initial de materie prima si solvent de la temperatura de 70oC la temperatura de 32 oC, temperatura de intrare a materiei prime in sistemul de racire. Ca agent de racire se foloseste apa de recirculare care intra in schimbator cu temperatura de 25 oC si iese cu temperatura de 35 oC. In tabelul 1.5. sunt prezentate datele de calcul, bilantul material si bilantul termic pe racitorul cu apa.

Component

intrari

Iesiri

kg/h

t, oC

kcal/kg

kcal/h

kg/h

t, oC

kcal/kg

kcal/h

Materie

prima

11000

70

36,40

400400

11000

32

15,04

165440

Solvent

11000

70

34,12

375320

11000

32

15,21

167310

Total

22000

775720

22000

332750

Se calculeaza cantitatea de caldura schimbata:

Qschimbat = Qintrare - Qiesire=775720-332750=442970 kcal/h (11)

Se accepta pentru coeficientul global de transfer de caldura valoarea de 150 kcal/m2h oC.

Se calculeaza diferenta medie de temperatura:

70C

Materie prima+solvent

32C

35C

Apa

25C

(12)

Se calculeaza suprafata de schimb de caldura:

(13)

Se calculeaza cantitatea de apa necesara pentru racire:

1.Calculul tehnologic al cristalizatoarelor cu filtrat

Amestecul initial de materie prima-solvent se raceste in continuare, cedand caldura filtrului. Se accepta temperatura de intrare a filtratului in sistemul de recuperare a frigului de, tFi = -14 oC, iar ca temperatura de iesire tFe = 18 oC. Avand randamentul de ulei deparafinat de 66,7% masa si considerand conform datelor experimentale continutul de solvent in filtrat de 0,7280 fr. masa, cantitatea de filtrat va fi:

unde:

Gmp debitul de materie prima, kg/h:11000;

GF debitul de filtrat, kg/h;

XS,R continutul de solvent in filtrat, fr. masa: 0,7280;

- randamentul de ulei deparafinat, fr. masa: 0,6670;

(15)

Cantitatea de caldura ce poate fi prelucrata de filtrat intre cele doua temperaturi se calculeaza cu relatia:

Qabs = GF (hFte hFti) (16)

unde:

hFt entalpia filtratului la temperatura de iesire din cristalizator, te = 18 oC;

hFti - entalpia filtratului la temperatura de intrare in cristalizator, ti = -14 oC

Qabs = GF (hF18 hF-14) = 26875·(8,2+6,26) = 390058 kcal/kg (17)

Pe un singur fir Qabs =195029 kcal/h

Entalpiile filtratului la temperatura de intrare, respectiv temperatura de iesire se vor calcula ca entalpii de amestec, avandu-se in vedere continutul de solvent in filtrat, cat si continutul de materie prima in filtrat.

hFt = fr.masa SF . hSt + fr.masaMp.hmpt

hSt = fr.masaMEC. hMECt + fr.masaT.hTt

Temperatura de iesire a amestecului materiei prime si solvent din cristalizatorul de recuperare a frigului de determina dintr-un bilant termic in care se pune conditia egalitatii caldurii cedate de amestecul racit cu caldura absorbita.

Conform indicatiilor din literatura, se admite pentru temperaturile de4 cristalizare a parafinelor valoarea medie de 46kcal/kg

Ecuatia bilantului termic este:

Gmp (hmpti hmpte) + GS0 (hSti - hSte) + GSl (hStl - hSte) + Qcrist = Qabs (18)

unde:

Gmp cantitatea de materie prima prelucrata orar pe un singur fir de cristalizatoare:11000kg/h

GS0 -. Cantitatea de solvent de dilutie introdusa initial pe un singur fir de cristalizatoare: 11000kg/h

GSl cantitatea de solvent introdusa ca a doua injectie pe un singur fir de cristalizatoare:5500kg/h

hmpti entalpia materiei prime la temperatura de intrare in grupul de cristalizatoare, (ti =32 oC), kcal/kg

hmpte - entalpia materiei prime la temperatura de iesire din grupul de cristalizatoare, (te =6 oC)

hSti entalpia solventului de dilutie la temperatura de intrare in grupul de cristalizatoare, (ti =32 oC), kcal/kg

hSte - entalpia solventului de dilutie la temperatura de iesire din grupul de cristalizatoare, (te =6oC), kcal/kg

hStl = entalpia solventului introdus ca a doua injectie la temperatura de intrare in grupul de cristalizatoare, (tl = 24 oC), kcal/kg

hSte = entalpia solventului introdus ca a doua injectie la temperatura de iesire din grupul de cristalizatoare, (tl = 24 oC), kcal/kg

ti = temperatura cu care amestecul materie prima-solvent intra in grupul de cristalizatoare, oC

te = temperatura cu care amestecul materie prima-solvent iese din grupul de cristalizatoare, oC

hmp32 = 15,04 kcal/kg [13]

hmp6 = 2,52 kcal/kg [13]

hS32 =15,21 kcal/kg

Se presupune temperatura de iesire a amestecului materie prima-solvent din cristalizatoare, te =6C si tl =24C in ecuatia de bilant termic (18). Se rezolva prin incercari succesive dand valori arbitrare variabilei te, pana la stabilirea egalitatii. Din calcul rezulta ca pentru o valoare a temperaturii de iesire a amestecului de materie prima si solvent de 6 oC, egalitatea dintre caldura cedata de amestecul ulei-solvent si absorbita de filtrat este stabila.

Cantitatea de caldura cedata prin cristalizare, considerand ca pe fiecare cristalizor, cristalizeaza 4% masa parafina este data de relatia:

Qcrist = Gmp . fr.masap.hp = 11000·0,12·46=60720 kcal/h

Ecuatia de bilant termic va fi:

Eroarea este data de relatia urmatoare:

Se admite ca temperatura de iesire a amestecului materie prima-solvent din grupul de cristalizatoare de recuperare a frigului este, te =6C

Dispunand de 10 cristalizatoare (5 pe fiecare fir) pentru racirea de la temperatura de 32 oC, pana la temperatura de filtrare de -15 oC,, considerandu-seca primele 6 cristalizatoare (3 pe fiecare fir), racirea se face la temperatura de 6 oC, in contul frigului cedat de filtru, iar ultimele 4 cristalizatoare (2 pe fiecare fir), racirea se face prin evaporarea amoniacului lichid.

Se admite un cristalizator compus din12 elemente, in serie pentru amestecul materie prima-solvent, cu urmatoarele caracteristici[18]:

- tub exterior: De =210 mm si Di =190 mm

- tub interior: de =150 mm si de = 140 mm

- lungime element: l = 10 m

Se calculeaza suprafata necesara de schimb de caldura:

1.1.Calculul tehnologic al cristalizatorului 1

Se considera ca in primul cristalizator amestecul initial de materie prima si solvent se raceste de la temperatura de 32 oC, la temperatura de23 oC, temperatura de intrare in cristalizator fiind de32 oC.

Temperatura de intrare in cristalizator a filtratului se determina prin bilant termic ce pune conditia egalitatii de caldura cedata de amestecul racit cu cantitatea de caldura absorbita de filtrat.

In tabelul 1.6. este prezentat bilantul material si termic pe cristalizatorul 1.

Tabelul 1.6. Bilantul material si termic pe cristalizatorul1

Component

kg/h

h32, kcal/kg

h23, kcal/kg

Q, kcal/h

Materie prima

5500

15,04

10,58

24530

Solvent

5500

15,21

10,87

23870

Turta (4%)

220

46

46

10120

Total

11000

-

-

58520



Considerand ca in cristalizator cristalizeaza 4% parafina, se calculeaza caldura cedata ca suma caldurilor sensibile si a caldurii de cristalizare a parafinei, pe intervalul de temperatura 32 oC- 23 oC

Qcedat =58520 kcal/kg

Qabs = Qcedat = GF (hF18 hFti) (19)

Entalpia filtratului la temperatura de intrare in cristalizatorul 1 din relatia (19)

hFti = hF1 -

Entalpia filtratului la temperatura de iesire din cristalizatorul1 se calculeaza astfel:

Valorii entalpiei filtratului la intrare in cristalizator ii corespunde temperatura de 8 oC. Rezulta ca temperatura de intrare a filtratului in cristalizatorul 1 (ti) este 8 oC, iar temperatura de iesire (te) este 18 oC.

Suprafata de schimb de caldura a cristalizatorului se calculeaza cu relatia urmatoare:

(20)

Se calculeaza diferenta medie logaritmica de temperatura:

32C

23C

18C

8C

(21)

Conform datelor din literatura [19] se alege pentru coeficientul global de schimb de caldura valoarea : K = 110 kcal/m2hC

Inlocuind in relatia (20) se obtine valoarea suprafetei de schimb de caldura:

(22)

Se alege constructiv valoarea de 56,52 m2

Pentru calculul vitezei de racire a cristalizatorului, se folosesc urmatoarele relatii:

v= (23) (24)

unde:

tm diferenta de temperatura intre intrarea si iesirea din aparat, oC

V - volumul aparatului, m3

D debitul mediu de produs, m3/min

- timpul de sedere al produselor in cristalizator, minute

v viteza de racire, oC/min

Densitatile materiei prime si ale solventului la temperaturile de intrare/iesire din cristalizatorul 1 se calculeaza cu relatii din literatura [13].

Debitele de produs la intrarea in cristalizator Di la 32 oC si debitul de produs la iesirea din cristalizator De la23 oC sunt:

Volumul aparatului se calculeaza cu formula:

, pentru tuburi cu diametrul interior, di=140 mm si diametrul exterior, de=150 mm

Din relatia (24) se calculeaza valoarea timpului de sedere a produselor in cristalizator, iar din relatia (23) se calculeaza viteza de racire corespunzatoare.

1.2. Calculul tehnologic al cristalizatorului 2

Se considera ca in acest cristalizator amestecul de materie prima si solvent se raceste de la 23 oC pana la 16 oC.

In tabelul 1.7. este prezentat bilantul de materiale si termic pe cristalizatorul 2

Tabelul 1.7. Bilantul material si termic pe cristalizatorul 2

Component

kg/h

h23, kcal/kg

h16, kcal/kg

Q, kcal/h

Materie prima

5500

10,35

7,04

13240

Solvent

7750

10,56

7,31

26000

Turta(4%)

220

46

46

10120

Total

13250

55553

Qced = 55553

Qced = Qabs = GF (25)

Se calculeaza entalpia filtratului la temperatura de intrare in cristalizator:

(26)

Din calcul rezulta temperatura de intrare a filtratului in cristalizator de 0 oC.

23C

16C

8C

-1C

( 27)

(28)

Constructiv se alege valoarea 56,52 m2

Se calculeaza debitul de produs la intrare in cristalizator, Di la 23 oC. si debitul de produs la iesirea din cristalizator, De la 16 oC.

1.3- Calculul tehnologic al cristalizatorului 3

Se considera ca in acest cristalizator amestecul de materie prima si solvent se raceste de la temperatura de 16 oC. pana la 6 oC. In tabelul 1.8. este prezentat bilantul de materiale si termic pe cristalizatorul

Tabelul 1.8. Bilantul material si termic pe cristalizatorul 3

Component

kg/h

h16, kcal/kg

h4, kcal/kg

Q, kcal/h

Materie prima

5500

7,04

1,72

29260

Solvent

7750

7,52

1,87

43788

Gaci (4%)

220

46

46

10120

Total

13250

-

-

83168

Qced =83168 kcal/h

Qced = Qabs = GF (hF-1 hF-14)

16C

4C

-1C

-14C

Se calculeaza diferenta medie logaritmica de temperatura.

(29)

Se calculeaza suprafata de schimb de caldura a cristalizatorului

(30)

Constructiv se alege valoarea de 56,52 m2

Se calculeaza debitul de produs la intrare in cristalizator, Di, la 16 oC si debitul de produs la iesire din cristalizator, De la 6 oC.

Parametrii tehnologici ai cristalizatoarelor cu filtrat sunt prezentati in tabelul 1.9.

Tabelul 1.9. Parametrii tehnologici ai cristalizatoarelor cu filtrat

Parametrii

tehnologici

U.M.

Cristalizatorul

1

2

3

C

32

23

16

C

23

16

4

C

18

8

-1

C

8

-1

-14

D

m3/h

13,02

15,62

15,49

Qced

kcal/kg

58520

55553

83168



S

m2

56,52

56,52

56,52

V

m2

1,85

1,85

1,85

vr

C/min

1,06

0,98

1,67

τ

min

8,53

7,10

7,17

Δtm

C

14,51

15,99

17,52

1.4. Calculul tehnologic al cristalizatoarelor cu amoniac

In ultimele 4 cristalizatoare (2 pe fiecare fir), racirea materie prima si solvent se face pe seama caldurii latente de vaporizare a amoniacului lichid.

Amestecul se raceste de la temperatura de iesire din grupul cristalizatoarelor cu filtrat, te = 4 oC, pana la temperatura de deparafinare, tD = -15 oC. In cristalizatorul 7 amestecul materie prima-solvent intra cu temperatura de 4 oC., racirea acestuia realizandu-se prin evaporarea amoniacului lichid la -20 oC. Amestecul de materie prima-solvent se raceste pana la temperatura de intrare in cristalizatorul 8, ti = -5 oC, iar in continuare este racit pana la temperatura de deparafinare prin vaporizarea amoniacului lichid la temperaura de -25 oC.

1.4.1. Calculul tehnologic al cristalizatorului 7

In acest cristalizator, racirea amestecului de materie prima si solvent se face pe seama caldurii latente de vaporizare a amoniacului lichid cu temperatura de -5 oC.. In tabelul nr. 1.10. este prezentat bilantul de materiale si termic pe cristalizatorul 7

Tabelul nr.1.10. Bilantul material si termic pe cristalizatorul 7

Component

kg/h

h4 kcal/h

h-5, kcal/h

Q, kcal/kg

Materie prima

5500

1,72

-2,05

20735

Solvent

10000

1,87

-2,29

41600

Turta 4%

220

46

46

10120

Total

15720

-

-

72455

Qced =72455 kcal/kg

4C

-5C

-20C -20C


Calculul suprafetei de schimb de caldura:

Constructiv, se alege valoarea de 56,52 m2

Se calculeaza debitul de produs la intrarea in cristalizator (ti = 6 oC) si debitul de produs la iesirea din cristalizator la temperatura de -3 oC

Volumul aparatului, pentru tuburi cu diametrul interior di =140 mm si diametrul exterior de=150 mm este:

Pentru calculul consumului de amoniac se foloseste relatia:

Qced = Qabs = GNH3absaaaaabsaaaabsaabbaaaaaaaabsaa abs

∙ QvapNH3

GNH3 =

1.4.2.Calculul tehnologic al cristalizatorului 8

In acest cristalizator, racirea amestecului de materie prima si solvent se face pe baza caldurii latente de vaporizare a amoniacului lichid cu temperatura de -20 oC. Amestecul se raceste de la temperatura de -3 oC la temperatura de -12 oC In tabelul 1.11. este prezentat material si termic pe cristalizatorul 8.

Tabelul 1.11. Bilantul material si termic pe cristalizatorul 8

Component

kg/h

h-3, kcal/h

h-12, kcal/h

Q, kcal/kg

Materie prima

5500

-2,05

-6,00

21725

Solvent

10000

-2,29

-6,87

45800

Turta 4%

220

46

46

10120

Total

15720

-

-

77645

Qced = 77645kcal/kg

Materie prima -3C

-12C + solvent

-20C amoniac -20C

Calculul suprafetei de schimb de caldura:

Constructiv se alege valoarea 56,52 m2

Se calculeaza debitul de materie prima si solvent la iesirea din cristalizator (te =-12 oC) si debitul de materie prima si solvent la intrarea in cristalizator (ti =-3 oC)

Pentru calculul consumului de amoniac se foloseste relatia:

Qced = Qabs = GNH3absaaaaabsaaaabsaabbaaaaaaaabsaa abs

∙ QvapNH3

GNH3 =

Parametrii tehnologici ai cristalizatoarelor cu amoniac sunt prezenti in tabelul in tabelul 1.12.

Tabelul nr.1.12. Parametrii tehnologici ai cristalizatoarelor cu amoniac

Parametrii

tehnologici

U.M.

Cristalizatoare

7

8

oC

4

-5

oC

-5

-15

D

m3/h

17,99

17,56

Qced

kcal/kg

72455

77645

S

m2

56,52

56,52

V

m3

1,85

1,85

vr

oC/min

1,45

0,79

Τ

min

6,17

6,32

Δtm

oC

19,17

9,39









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si evaluarea firmei

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Echilibrul si modificari ale entropiei
Legea a doua a termodinamicii doua cicluri concurentiale
Compatibilizarea de reactii in chimia coordinativa. Principiul recunoasterii sferice in chimia supramoleculara
Pile primare care se pot activa
Energia libera Gibbs si reactiile chimice
Acid Salicilic
Analiza chimica a alimentelor prin conductometrie
Natura depunerilor de metal


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu