Judetul brasov - geografie, relieful, clima, economie, istorie

GEOGRAFIE

Judetul Brasov e situat in zona central-estica a Romaniei, la intersectia drumurilor ce leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 kmp = 2,2 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului =2.975,2 kmp, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 kmp teren arabil , adica 22% din suprafata agricola a judetului.

  Vecinii judetului Brasov: Arges - la SE, Prahova - SE; Buzau - in extremitatea SE; Dambovita - la S; Covasna – la E; Harghita - la nord; Mures - la NV; Sibiu - la vest.

Judetul Brasov este intersectat de paralela 46s latitudine nordica ce trece prin localitatile Jibert si Ormenis. Meridianul de 25s longitudine estica strabate judetul prin municipiul Fagaras.

Municipiul Brasov se afla in centrul tarii, in curbura interna a Carpatilor, la o altitudine de 625 m si e delimitat la S si SE de: Masivul Postavaru (care patrunde prin pintenul Tampa in Brasov) si Masivul Piatra Mare, la 161 km de Bucuresti. Este accesibilv cu automobilul/trenul si autobuzul. In apropierea sa sunt localitatile Predeal Busteni Sinaia Fagaras si Sighisoara Suprafata municipiului Brasov = 267,32 kmp, cuprinde si satele Noua, Darste, Honterus (azi cartierul Astra) si Stupini, iar pe langa Tampa inconjoara si Dealurile: Sprenghi, Morii,Warthe, Melcilor,Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar Varful Postavaru

RELIEFUL

Judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de aici pronuntata complexitate si diversitate.

In sud sunt cei mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras. Relieful coboara in altitudine spre nord, printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, iar dincolo de raul Olt creste din nou spre sudul platoului transilvanean. Relieful muntos=40% din suprafata judetului, relieful depresionar si deluros=60%. Diferenta maxima de nivel este de 2144 m - in SV judetului (2544 m in varful Moldoveanu si 400 m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

MUNTII FAGARAS – au relief alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica:sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000 m, cel mai inalt varf este Moldoveanu =2544 m, apoi Varful Negoiu =2535 m. Cea mai inalta sosea din Romania - Transfagarasanul.

MUNTII PIATRA CRAIULUI–sunt munti calcarosi , au o creasta calcaroasa principala lunga de 25 km si inalta de peste 2000 m. La altitudinea de 1600 m inseuarea Curmatura separa creasta principala in doua subunitati: Piatra Craiului Mica =1790 m in NE (aspect de platou ingust ce cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor); si Piatra Craiului Mare, in SSV, cu creasta ascutita si zimtata, are peste 2200 m : La Om= 2238 m, Varful Zbirii =2231 m.

MASIVUL LEAOTA are 2134 m altitudine, e alcatuit din sisturi cristaline si se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov. MUNTII CODLEI fac tranzitia intre Masivul Fagaras (sisturi cristaline in centru si vest) si Muntii Persani (calcare, gresii si marne in est).

CULOARUL BRAN –RUCAR e o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Inaltimea mai mica fata de masivele vecine a dus la amplasarea unei artere de comunicatii rutiere transcarpatice, care leaga Transilvania de Muntenia.

MUNTII BUCEGI – munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf -Omul=2505 m, (situat la limita cu judetul Dambovita),Culmile: Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea coboara accentuat spre Tara Barsei si spre pasul Predeal.

MUNTII BARSEI cuprind doua masive: Postavarul=1799 m si Piatra Mare=1843 m, separate de Valea Timisului. In masivul Postavarul, la 1000 m se afla statiunea turistica Poiana Brasov. Spre NE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, un abrupt aproape vertical de 400 m ce se ridica deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varful Varna =1 428 m).

MUNTII PERSANI sunt situati intre Muntii Codlei (inseuarea de la Vladeni) si Muntii Harghita. Sunt alcatuiti din roci diverse : sisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice si lava bazaltica. Peste jumatate din Muntii Persani sunt in judetul Brasov. In centrul acestor munti se afla Padurea de fag a Bogatii - rezervatie peisagistica in anul 1971.

CULOARUL COMANA are o lungime de 30 km intre Muntii Persani si marginea SE a Podisului Tarnavelor. Este drenat de Olt, are o orientare pe directie NE-SV si are o latime de 4-10 km cu lunca si terase pe malul stang al Oltului.

DEPRESIUNEA BRASOV (inclusiv Tara Barsei) este de origine tectonica, formata prin fracturarea si scufundarea unui compartiment din centrul Carpatilor de Curbura-la sfarsitul Pliocenului. Apele din aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri. Prin defileul Oltului de la Racos, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pana cand apele s-au retras - la inceputul cuaternarului. Dupa exondare, depresiunea a fost modelata geomorfologic de agentii externi (eroziune si acumulare torentiala si fluviatila). Depresiunea Tarii Barsei este bine individualizata, umanizata si urbanizata (aici sunt orasele Brasov, Sacele, Codlea si Rasnov). Spre vest, Tara Barsei este incadrata de Muntii Codlei si Muntii Persani (din grupa vestica a Carpatilor de Curbura)=800-1300 m altitudine.

DEPRESIUNEA FAGARAS (denumita si Tara Oltului) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului – in mediu continental. Aria depresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor. Jumatatea estica a depresiunii se afla in judetul Brasov, iar cea vestica in judetul Sibiu.

PODISUL TARNAVELOR - in NV judetului Brasov,are un relief de dealuri inalte= 600-800 m. SUBCARPATII TRANSILVANIEI – se afla in extremitatea nordica a judetului si au aspectul unor dealuri inalte de 600-700 m.

REZERVATII NATURALE - Judetul Brasov are 26 de arii protejate, monumente ale naturii, specii de animale si 82 de specii de plante ocrotite. Sunt doua parcuri nationale in Muntii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. Rezervatia din Muntii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura si Valea Malaiesti, aici sunt protejate capra neagra, rasul, cocosul de munte, dar si monumentele naturale Babele si Sfinxul. Muntii Piatra Craiului sunt protejati in intregime, ei adapostesc 40% din speciile endemice (specie care traieste numai intr-un anumit teritoriu) din Romania. Aici se gasesc garofita Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colt. Alte rezervatii: Padurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, Muntele Tampa, Bazaltele de la Racos. Municipiul Brasov este singurul oras din lume care cuprinde o rezervatie naturala-Muntele Tampa si un varf muntos-Varful Postavaru.

FLORA SI FAUNA - Animalele salbatice sunt rare si traiesc in paduri: ursi, lupi, vulpi. Muntele Tampa e rezervatie naturala =203.4 ha, cu plante rare si endemice, iar in sud are vegetatie de stepa.

CLIMA

Judetul Brasov se incadreaza zonal in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest.

Temperatura medie multianuala=7,6 sC; temperatura maxima absoluta=37 sC in luna august. Numarul zilelor de vara este de 50 pe an, iar numarul zilelor de iarna este de 50 pe an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice =600-700 mm/an. Vantul la sol bate dinspre vest si nord-vest si viteze medii= 1,5 - 3,2 m.

Municipiul Brasov - clima are un specific temperat-continental, de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa la munte, iar in depresiune cu precipitatii reduse si temperaturi mai scazute . Vara=50 de zile/an,iarna=90 zile/an. Temperatura vara =22 °C – 27 °C; temperatura iarna = -18 °C si -2 °C. Deseori iarna, temperatura la soare in Poiana Brasov ajunge la +15 °C, fiind practicate aproape toate sporturile de iarna. Stratul de zapada pentru schiat dureaza 71 de zile la Brasov.

HIDROGRAFIA

Cuprinde ape subterane (freatice si de adancime), ape de suprafata (rauri, lacuri naturale si artificiale) Tot judetul Brasov se incadreaza in bazinul hidrografic al Oltului. Oltul strabate judetul pe o distanta de 210 km, de la confluenta cu raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia. Lacurile glaciare din Muntii Fagaras sunt Urlea si Podragul Prin municipiul Brasov trec raurile: Scheiu (sau raul Graft), Valea Tei Valea Racadau Valea Plopilor, Valea Scurta Valea Florilor Gorganu Raul Timis si Canalul Timis

POPULATIA

Populatia judetului Brasov= 636.400 locuitori. Densitatea populatiei=120 locuitori/ kmp, Brasovul fiinf pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov are un grad ridicat de urbanism=76,2 % din populatie traind in municipii si orase, iar 23,8% in comune si sate. Populatia activa =262,9 mii de persoane, adica 41,2% din populatia judetului si lucreaza in urmatoarele sectoare de activitate: 49% in industrie, 15% in agricultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii.

Populatia municipiul Brasov=320.000 locuitori si reprezinta 50% din populatia judetului si 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras =45 mii locuitori, Sacele=30 mii locuitori, Zarnesti =26,6 mii locuitori, Codlea=24.4 mii locuitori, Rasnov =16.4 mii locuitori, Victoria=10,7 mii locuitori, Predeal=6,9 mii locuitori, Rupea=6,2 mii locuitori.

Ca limba materna in Brasov domina limba maghiara, vorbita de 24.977 de persoane, adica de 42,2% din locuitori, urmata de limba romana, vorbita de 19.378 de persoane reprezentand 32,7% din populatia orasului, respectiv germana, vorbita de 13.276 de persoane reprezentand 22,4% din locuitori. Limba idis e vorbita de 537 de persoane= 0,9% din populatia Brasovului.

Sub aspect confesional populatia cuprinde: 17.763 ortodocsi (30,0%), 13.207 romano-catolici; (22,3%), 13.050 luterani (22,0%), 8.237 reformati (13,9%), 2.594 mozaici (4,4%), 2.049 greco-catolici (3,5%), 1.905 unitarieni (3,2%).

Structura etnica a populatiei : romani=258.042 (90,66%); (8,54%); maghiari (si secui)=23.204; germani (sasi)=1.717 (0,60%); tigani=762 (0,26%); evrei=138; rusi greci italieni=871 (0,31%). Municipiul Brasov are o populatie de 284.596 locuitori (recesamantul din anul 2002)

Impreuna cu regiunea metropolitana creata in 2007, Brasovul are 400.000 de locuitori (2007).

ECONOMIA

Economia judetului Brasov are caracter industrial. In anul 2001 numarul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat=79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor economici cu capital privat=14.717. Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agenti economici din judet : industrie = 1421 (ramuri: industria constructoare de masini, a prelucrarii metalelor, industria chimica); agricultura si silvicultura = 229; constructii = 530; comert = 8.257; transporturi = 563; cercetare si proiectare = 185; turism = 773; informatica = 171; prestari servicii = 1.599; finante, banci, asigurari = 58.Productia industriala din anul 2001 a fost mai mica cu 78,1% fata de anul 1989; ritmul de scadere a fost mai mare in judetul Brasov decat la nivel national; in ultimii doi ani-o crestere usoara (cu 2,7% in anul 2002 fata de 1999 si cu 0,5% in anul 2001 fata de 2000). Productiei industriala a scazut dupa 1990 datorita celor doua societati cu capital majoritar de stat : S.C. Tractorul S.A. si S.C. Roman S.A, ce aveau un numar mare de salariati. In perioada 1996-2001 a scazut productia de: autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ingrasaminte chimice, dar a crescut productia de: branzeturi, bere, incaltaminte, rulmenti, motoare electrice si peste. Somajul a crescut de la 3,8% in 1996 la 9,4% in 2001.Volumul exportului a scazut in 1990, iar dupa 1991 exportul a crescut, fiind sustinut de marii agenti economici. In 2001 volumul exportului a crescut cu 50,0% fata de anul 1996 .Pana in 1997 soldul balantei de comert exterior a fost pozitiv, dupa care a devenit negativ, in 2001 avea valoarea de -108.216 mii $, deoarece importurile erau mai mari decat exporturile.

In anul 2001 fondul funciar avea o suprafata agricola de 297.367 ha = 55,5 % din totalul terenurilor din Brasov, restul era ocupat de paduri, ape . Terenul arabil ocupa 118.151 ha, pasunile 119.890 ha, iar fanetele, viile si livezile 20% din suprafata agricola (59.326 ha).

In sectorul privat al agriculturii erau in 2001: 328.390 de animale: bovine, porcine, ovine si caprine, din care peste 90 % in ferme familiale; 1.776 mii pasari , din care 23,4% in ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii detine peste 90 % : grau, orz, orzoaica, ovaz, cartofi, sfecla de zahar. Exista in judetul Brasov 13 centre de cercetari in domeniul agricol (sfecla de zahar, cartof, pajisti), in domeniul automobilistic , al metalelor, al arheologiei si medicinii.

CULTURA SI INVATAMANTUL - Prima scoala romaneasca din Schei, a aparut inainte de 1399, cu dascali (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici ) si tiparnita proprie. Lucrarile de aici s-au raspandit in tot spatiul romanesc. Preotii scheieni plateau sume mari pentru inzestrarea scolii si a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise si tiparituri. In secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus a infiintat o scoala, o biblioteca si o tiparnita; a editat carti, biblioteca sa era faimoasa prin colectia de incunabula, distruse aproape in intregime de incendiul din 1689 . In secolul XIX s-au inmultit scolile, au aparut teatre, publicatii,au aparut telegraful si telefonul. Intelectualii erau din familiile Muresenilor, Barit, Puscariu, dascalii de la Gimnaziul romanesc, profesorii de la liceul Honterus, grupati in jurul Casinei romane sau a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul.

TERMENI   DERIVATI: Brasoava - Baliverna, minciuna, scorneala, palavra si vine de la obiceiul negustorilor brasoveni de a-si lauda in mod exagerat marfa . Brasoveneste – cu minciuni, cu palavre; Brasovean (forma invechita) -Negustor care vindea marfuri de Brasov; Brasoveanca - Caruta sau trasura mare cu coviltir.Le erau cunoscute romanilor cele facute aici.

Brasovenie - Marfa produsa in Brasov, ori pravalie unde se vindea astfel de marfa.

Lada de Brasov - Lada produsa in acest oras, bogat ornamentata in culori si foarte solida

ORASELE :

FAGARAS - e situat in centrul Romaniei, pe soseaua DN1, la 66 km de Brasov si 76 km de Sibiu, pe malul raului Olt. Se afla in zona numita Tara Fagarasului sau Tara Oltului si e vecin cu Tara Lovistei Tara Barsei si Tara Amlasului (“tara” vine de la tarina, pamant). In Tara Fagarasului sunt vestigii istorice,culturale,religioase: Biserica Evanghelica din Cincu (sec.XII); Manastirea Cisterciana din satul Carta 1202); Bazilica din satul Halmeag secol.XIII);Biserica fortificata din satul Cincsor secol. XIV Casa Memoriala 'Badea Cartan'din satul Cartisoara. Asezarea e atestata din 1291 sub numele Fogros, care provine fie din maghiara de la Fogor, sau din peceneaga de la combinatia Fagar šu= apa frasinului. Nicolae Iorga spunea ca Fagarasul se afla langa o padure de fag, numele ii vine de la acest copac, devenind in timp Fagaras.

Cetatea e construita in 1310 de Ladislau Apor, in jurul ei s-a format localitatea Fagaras, care a dat si numele Muntilor Fagarasului. Cetatea Fagarasului si Amlasul au fost date in evul mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protectia lor. Orasul devine mare centru politic,datorita gazduirii dietelor, ca resedinta princiara, dar si pentru ca in secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecata. Arhitectura orasului e data de mestesugarii ce s-au asezat in Targul Fagarasului, aici se adunau satele din zona pentru vanzarea produselor agricole si mestesugaresti. Stilul arhitectural e influentat de cel al colonistilor saxoni, imbinat din sec. al XVIII-lea cu barocul austriac. Unitati de invatamant Colegiul National „Doamna Stanca”- se preda in limba germana si in romana (singurul colegiu care da bursa guvernamentala elevilor, pentru a studia in strainatate); Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”; Colegiul National „Radu Negru” - (scoala-pilot a invatamantului fagarasan); Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Senchea”; Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brancoveanu”; 6 scoli generale; gradinite.

CODLEA Suprafata=12.520 ha, din care jumatate apartine zonei montane (versantii E si N ai Magurii Codlea, cu expozitie N si E). Altitudinea montana =1291,5 m in Magura Codlei si 600 m. Cealalta jumatate apartine depresiunii Barsei. Trecerea de la munte la sesul Barsei se face prin terase piemontane de acumulare= 550 m -600 m. Coline :Dealul Cainelui =599,5 m; Dealul Frumos = 635,4 m. In manuscrisul din 1794 din turnul bisericii evanghelice (in centrul orasului) se zice ca exista Codlea “din timpuri imemorabile” si avea locuitori romani, bulgari si pecinegi, asezati pe dealuri. In 1189 locuitorii Codlei au vrut sa ridice o cetate ; nu au reusit din cauza brasovenilor. Prima cetate fortificata s-a ridicat dupa 1211, cand au venit cavalerii germani si ordinul teutonic. Cetatea s-a numit “Cetatea Neagra” si era amplasata pe versantul nordic al Magurii. Afost pradata de turci si tatari in anii 1234, 1252, 1335, 1421, 1431 .

In 1432 au fost incepute lucrarile la cetatea din zid care imprejmuieste si azi biserica evanghelica. Cetatea avea 5 turnuri numite dupa bransele de meseriasi : al tesatorilor, al dogarilor, al fierarilor, al cizmarilor, al rotarilor ; cetatea adapostea toti locuitorii comunei. In 1599 Mihai Viteazu trece si prin Codlea. In 1685 e incendiata comuna, cetatea si biserica evanghelica. Cutremurul din1802 provoaca mari pagube constructiilor, amenintand si turnul de langa biserica evanghelica. Primele scoli sasesti s-au deschis in 1540, iar in limba romana prima scoala apare in 1800 si functiona pe langa biserica. In 1908 se da in exploatare uzina electrica a localitatii, iar in 1910 apar primele fabrici si ateliere - fabrica de unelte si scule, fabrica de parchet, de tamplarie, tesatoria mecanica. In 1890 Wilk Mihai construieste prima sera de flori. In anul 1950 localitatea Codlea este declarata oras.

SACELE -Municipiul Sacele se afla in SE judetului Brasov, in extremitatea sudica a Tarii Barsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Raul Tarlung izvorand din masivul Ciucas trece prin localitate in partea sudica, langa Garcini. In localitatea Bradet e un lac de acumulare artificial =principala sursa de apa potabila a Brasovului, din 1975. Clima depresiunii - bruma toamna si frig iarna; precipitatiile cad neregulat, mai ales vara; vanturile bat dinspre nord-est. Predomina padurile de brad, molid si fag. 10% din suprafata are un relief plan sau usor ondulat, cu soluri fertile, cultivate cu plante agricole; iar restul teritoriului este in zona de munte : campia piemontana, colinele piemontane Ciucas si ale muntilor Barsei si culmile inalte ale acestora.

Municipiul se afla pe locul vechilor sate ce au devenit cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turches (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Cele mai vechi asezari sunt din vremea dacilor. Orasul Sacele a fost construit in 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune sacelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin. Sacele a fost declarat municipiu in data de 6 iunie 2000. In timpul stapanirii maghiare, satele sunt mentionate ca septem villæ valacheles (sapte sate romanesti). Numele „Sacele” este mentionat prima data intr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Calugarul 1482 1495) catre magistratul Brasovului. Cei mai vechi locuitori ai celor sapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului, ei aveau mii de oi, iar satele lor erau prospere. In cursul procesului de transhumanta, ce are loc din Sacele pana in Dobrogea, ei au infiintat o localitate cu acelasi nume, in judetul Constanta Cultura si educatie: Are 15 biserici de cult ortodox evanghelic catolic,are asociatii culturale: Asociatia cultural-artistica ASTRA si Ansamblul Maghiar. Are 4 licee, 5 scoli generale (erau 8 in anul 2000) si o scoala ajutatoare pentru copii cu nevoi speciale.

VICTORIA este situat la poalele Muntilor Fagaras, la 30 km de Fagaras si la 100 km de Brasov Varfurile Moldoveanu si Negoiu sunt la distante apropiate de oras. Cabanele montane: Turnuri, Podragu, Valea Sambetei, Complexul Turistic Sambata -la 20 de kilometri.

Orasul este construit in anul 1948, ca urmare a dezvoltarii uzinei chimice Ucea, ridicata de un grup de cehi la poalele Muntilor Fagaras, fiind numit initial Ucea Fabricii. Orasul s-a mai numit si Ucea Rosie si Colonia Ucea. Din 1954 poarta numele de Victoria.

Scoli : - 2 licee: Liceul Teoretic „Ion Codru Dragusanu” si Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Barbat”.

ISTORIE

BRASOVUL IN EVUL MEDIU

Brasovul e atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea e centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei (Corona, Kronstadt, Brasso), 'oras liber regal', centru economic si cultural al Transilvaniei.
In secolul al XIV-lea burgul se afla in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfanta Maria sau Biserica Neagra, reconstruita in1383. In prima jumatate a secolului al XIV-lea in Cetate erau doua artere principale: Strada Manastirii si Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), iar in 1600 orasul se extindea pana la zidurile Hotelului Aro Palace. Cele patru cartiere erau : Portica in SE, Corpus Christi spre SV, Petri spre NE si Catharina spre NV. In afara Cetatii erau 3suburbii. 'Brasovul Vechi' s-a dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, si cuprindea asezarea de langa dealul Sf. Martin (zona strazilor Lunga si De Mijloc). Spre est, cartierul Blumana (zona strazilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor si Colina Universitatii), cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui; aici era leprozeria, mentionata in anul 1413. Spre SV se afla vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului. Evolutia fortificatiilor cetatii: in 1421 orasul e devastat, intregul sfat (consiliul orasenesc) e dus in robie. Incursiunea turceasca din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de aparare era puternic si rezista asediilor. Ioan de Hunedoara - voievod al Transilvaniei in 1441 si guvernator al Ungariei in 1446 dezvolta sistemul defensiv pana in1646. Centura de fortificatii a facut din Brasov un oras medieval intarit din Transilvania.

Sistemul de aparare al Cetatii cuprindea: fortul de pe Dealul Straja si cele patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri erau in sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa ,in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

BRASOVUL IN VREMEA RENASTERII

'Brasovul acestor timpuri iese in evidenta - fata de alte orase - prin cultivarea stiintelor',scria in 1548 Johannes Honterus (1498-1549) in scrisoarea catre Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense –atragea elevii din Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 Dieta Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania. Casele patriciatului urban reflectau stilul renasterii, fiind construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene, cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltate in adancime prin adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata, puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch – Giesel.

Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea

Intre 1639 si 1641 fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea la nord cu randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensiv. In 1689 cel mai mare incendiu din Brasov afecteaza majoritatea constructiilor din Cetate, refacerea orasului e greoaie, reconstruirea edificiilor distruse se face dupa noi stiluri:baroc, rococo, classic. Un edificiu baroc important e Biserica romano-catolica Sfintii Petru si Pavel (1776-1782). Fortificatiile medievale sunt lasate in paragina, insa devine importanta Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este adus la zi de imperiali.

In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736 se construieste o sosea prin pasl Timis spre Tara Romaneasca . In acest timp Brasovul e un oras mestesugaresc cu peste 1227 de ateliere.

Sfarsitul secolului al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XVIII-lea = epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelectuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848.Privilegiile sasilor sunt desfiintate de imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei, din Tara Romaneasca si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei. Intre 1784 si 1787 e construita Biserica ortodoxa greaca Sf. Treime de pe Strada George Baritiu, din daniile bogate ale negustorilor romani si greci,ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca. In 1835-Casina romana e locul de intalnire pentru negustori; printre membrii sai erau si intemeietorii 'Gazetei de Transilvania' - George Baritiu, Iacob si Andrei Muresianu. Negustorii romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti sau isi construiesc resedinte in stilurile epocii. Curentul dominant e acum neoclasicismul.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea
Brasovul devine din oras medieval un oras modern , extins spre NE (inspre Brasovul Vechi si Blumana) si V (inspre Schei), prin demolarea centurii fortificate inceputa in 1857 (Poarta Strazii Portii), Poarta Strazii Negre (1873), Poarta Targul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor (1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile santuri de aparare, iazurile si baltile au fost umplute, s-au ridicat cladiri publice si administrative, scoli, cazarmi, vile,parcuri si promenade.

La Brasovs-au descoperit - urme ale Culturii neolitice ( cultura Noua, Tei, Schnekenberg), apoi din epoca bronzului - s-au gasit bare de aur, cu stampila oficiului din Sirmium si monograma lui Crist, din a doua jumatate a sec al IV-lea, temple dacice in zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente in Piata Sfatului, a unor asezari si cetati pe Dealul Melcilor si in cartierul Valea Cetatii, multe fiind distruse de comunisti.

Brasovul s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä Martinsberg Cetatea (Corona) Schei Blumana Noua Darste Stupini. Aici era o veche asezare romaneasca , numita 'Cutun' sau 'Cotun' de forma circulara, limitata de strazile: Pe Coasta, I.Barac, Valea Morilor si Coastei. Locuitorii de aici erau aparatorii cetatii de pe Tampa.Aceasta asezare a existat si dupa infiintarea cetatii Brasov, dar dupa inaltarea zidurilor in 1455 a ramas in afara incintei. 1203: - s-a inceput zidirea Brasovului .Documentele nu confirma aceasta data.

1211: Printr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei Cavalerii Teutoni sunt asezati in Tara Barsei (Numele apare sub formele Borza in diploma si Burszam in bula papala care a aprobat-o). Se pare ca au intarit cetatea Brasovia de pe Tampa

1228: Se intemeiaza o manastire de surori ale ordinului calugaresc al premonstratensilor, aflata langa Biserica Neagra de mai tarziu, avand ca patroana pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetatorul Norbert Backmund a editat asa-numitul Catalogus Ninivensis , o lista a manastirilor premonstratense din Ungaria si Transilvania. Abatele Fredericus cunoaste „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.

1241: Invazia tatara: e cucerita cetatea Sprenghi, ( pe locul unui vechi castru roman).Cand se retrag tatarii se face un turn hexagonal pentru aparare la poarta;turcii distrug cetatea doua secole mai tarziu. 1252 - Barassu: In acest an, regele Bela al IV-lea doneaza „tera Zek”, comitelui Vincentiu, fiul lui Akadas, proprietate asezata intre pamanturile romanilor de Carta, cele ale sasilor „de Barasu” si cele ale secuilor de Sebus.

Fr. Killyen arata ca numele„Barasu”se refera la un tinut intreg,la teritoriile din jurul pamantului donat si nu la oras. In acest caz „Brasov” se refera la o zona, iar „Corona” ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim e atestat intr-un document latin, aflat in Arhivele Statului din Budapesta si in fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Stefan-regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” si „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. In documentul emis de regele Ungariei,-Venceslav la 10 decembrie 1301 se confirma ca Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, poseda localitatie Mikofalva si Nyen (Teliu). Nu stim daca denumirea de „Barasu” se refera la Brasov sau la Tara Barsei.

Cetatea Brasov in secolul al XVII-lea

1288 - Braso: E consemnat intr-un document latin al Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia, copia se afla la Institutul de Istorie din Cluj. Este primul act pastrat emis de regele Ladislau al IV-lea,cu mentiunea:„Datum in Braso”. Alte mentionari: Brasov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309 1323: Se intemeiaza manastirea dominicana in Braso.

1364 Brasovul primeste privilegiul pentru targ anual, privilegiul de „etapa si depozit” in 1369

1377 Incepe constructia bisericii Sf. Maria (sau Neagra, cum va fi numita dupa incendiu).

1395 Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg semneaza un tratat de alianta impotriva puterii otomane. Peste 2 ani regele Ungariei da un act prin care Brasovul are drept de a construi fortificatii de piatra, urmarind ridicarea acestora.

1399: O bula a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 1404) vorbeste despre biserica Sf. Nicolae din Schei si lasa sa se intrevada existenta unui locas de invatatura in jurul ei.

1421 si 1438 Invazie a turcilor, care dobandesc printr-un tratat cetatea de pe Tampa

1424: Blanarii brasoveni alcatuiesc primul statut dintre bresle. In 1798 erau 43 de bresle, cu 1.227mesteri:fierari,blanari,funari,curelari,cizmari,cutitari,cojocari(tabacari),arcari,macelari, aurari,argintari,cositorari, aramari, franzelari,olari,lacatusi, tesatori,armurieri,palarieri,lanari.

1448 1453 Iancu de Hunedoara da ordin de distrugere a cetatii Brasovia de pe saua Tampei, piatra si materialele de constructie fiind folosite apoi la intarirea cetatii medievale a Brasovului din vale, cu 8 bastioane la fiecare 100 m, 4 (sau 5) porti fortificate si 32 turnuri de aparare („de pulbere”). Cetatea avea 2-3 randuri de ziduri, era inconjurata de un sant de aparare plin cu apa.

1477: E terminata Biserica Neagra. Din lipsa fondurilor al doilea turn nu se mai face niciodata.

1486: Brasovul si Tara Barsei intra in Universitatea Saseasca, datorita privilegiului Andreanum pentru sasii din Sibiu Medias, Brasov si Tara Barsei.

1521: Judele Brasovului, Johann (Hans) Benkner primeste de la Neacsu din Campulung o epistola scrisa in limba romana, cu vesti despre miscarile turcesti de dincolo de Dunare.

1524 Cetatuia - fortareata din lemn,pe Dealul Cetatii e cucerita si distrusa din ordinul lui Petru Rares, care face o cladire din piatra. E incendiata in 1618, refacuta in 1625, apoi i se adauga o fantana de 81 m adancime (1627) si patru bastioane la colturi (1630). A devenit garnizoana pentru armatele habsburgice si inchisoare in perioada anilor 1940 1950

1533 Johannes Honterus face prima tipografie din Brasov, apoi primul gimnaziu- in 1544

1546: La Brasov se infiinteaza prima moara de hartie din sud-estul Europei

1559 Diaconul Coresi tipareste la Brasov prima sa carte in limba romana: „Intrebare crestineasca”. 1599: La 4 oct. Mihai Viteazul intra in Brasov, isi uneste oastea cu secuii rasculati si in ziua urmatoare primeste cheia orasului. Dupa cucerirea Transilvaniei tine prima dieta in Casa Sfatului. 1628: Protopopul Vasile din Scheii Brasovului scrie prima cronica locala cu subiect romanesc. 1688: Brasovenii se rascoala impotriva autoritatilor habsburgice. Capii miscarii sunt executati. 1689: 21 aprilie: Un mare incendiu arde cetatea.Putine cladiri raman neatinse.Autoritatile brasovene interzic constructia caselor din lemn. Refacerea orasului a durat peste un secol.1731: Dascalul scheian Petcu Soanu tipareste primul calendar-almanah romanesc.1757 Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica romaneasca.

1804 Se introduce iluminatul public in interiorul cetatii prin instalarea felinarelor cu ulei.

1835 Apare in Brasov „Casa generala de economii”,prima institutie de credit din Transilvania. Intre 1837 si 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron

1838 Apare primul ziar romanesc din Marele Principat al Transilvaniei „Gazeta de Transilvania”, in redactia lui George Baritiu.Tipareste „Foaie pentru minte, inima si literatura”.

1848 Revolutia pasoptista cuprinde si Brasovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Printipurile noastre pentru reformarea patriei”, de catre fruntasii culturii si politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza Vasile Alecsandri Alecu Russo Costache Negri Gheorghe Sion Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor romanilor intr-un singur stat. Romanii din Schei manifesteaza pe 11 aprilie pentru castigarea de drepturi politice.

1850 Este intemeiat Gimnaziul roman sub obladuirea mitropolitului de Sibiu Andrei Saguna.

1854: Intre Brasov si Sibiu s-a instalat o linie telegrafica.

In 1862 6 decembrie: Imparatul Franz Joseph semneaza construirea liniei ferate Brasov-Budapesta, via Sibiu In 1873 30 martie: In Brasov soseste primul tren. Ulterior, in 1879, avea sa fie data in folosinta si linia Brasov - Bucuresti 1889: Brasovul avea o centrala telefonica , erau conectati 22 de abonati particulari. Exista o legatura telefonica cu Zarnestiul

In 1891 Se introduce primul tramvai cu aburi la Brasov pe itinerariul Piata Sfatului - Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi inlocuita cu una pe motorina.

1911: La 1 octombrie Aurel Vlaicu efectueaza un zbor cu noul sau aparat, decoland din curtea Gimnaziului „Andrei Saguna”.

1916 16 august Armata Romana intra in Brasov, Dr. Gheorghe Baiulescu e primul primar roman al Brasovului. Pe 8 octombrie garnizoana romaneasca din oras e infranta de Transeea mortii din Bartolomeu. Administratia austro-ungara este repusa in drepturi.

1919 In Brasov este instalata administratia Regatului Roman, in 1930: Apare Uzina electrica.

1940: In urma Dictatului de la Viena, Brasovul ramane Romaniei. Pe 10 noiembrie e cutremur puternic (7,4 grade pe scara Richter). In 1943 - 1944 Brasovul e bombardat de aviatia americane 1945 In ianuarie, sasii din Brasov sunt deportati in U.R.S.S. Intre 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960 s-a numit Orasul Stalin, dupa Iosif Vissarionovici Stalin, si a fost capitala regiunii cu acelasi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968

1960 Cladirea Teatrului Dramatic. 1968 prima editie a Festivalului International „Cerbul de Aur” 1971 Apare „Universitatea din Brasov”, din unirea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic. 1987 15 Noiembrie -Brasovenii se revolta impotriva regimului comunist. La Intreprinderea de Autocamioane lucratorii erau nemultumiti de neplata salariilor si de conditiile de trai. Li s-a alaturat o mare parte a populatiei orasului, revolta a fost inabusita de comunisti, iar liderii ei intemnitati si supusi la torturi si deportari 1989: 21 - 25 decembrie Revolutia - au loc violente cu numeroase victime (84 morti si 236 raniti). Brasovul detine titlul de oras-martir.