Algoritmi si scheme logice

Algoritmi si scheme logice

Generalitati

Algoritmul constituie baza programarii calculatoarelor. Este alcatuit din totalitatea operatiilor care, executate intr-o anumita ordine, folosind o multime de valori, produc o alta multime de valori. Denumirea de algoritm (al-kharezmi) provine de la numele matematicianului arab Abu Ja'far Mohamed ibn Mûsa al Kahowarizmi.

In activitatea de rezolvare a problemelor cu ajutorul calculatorului elaborarea algoritmilor reprezinta cea mai importanta etapa, obligatorie si uneori dificila.

Formularea problemei:

definirea intrarilor - datele - precizand tipul, proprietatilor si domeniul valorilor;

definirea iesirilor - rezultatele;

precizarea relatiilor dintre date si rezultate;

Intocmirea algoritmului - descrierea modului de rezolvare a problemei

Alcatuirea programului intr-un limbaj adecvat.

Forma de reprezentare a algoritmilor

Schema logica - reprezentarea grafica;

Limbajul algoritmic - pseudocodul;

Limbajul conventional - ansamblu de reguli sintactice simple asemanator limbajului matematic;

Tabelele de decizie folosite in cazul proiectelor informatice mari.

Schema logica

Schema logica este reprezentarea grafica a algoritmului asociat unei probleme. In alcatuirea lor sunt utilizate urmatoarele simboluri:

Exemplu: schema logica pentru rezolvarea ecuatiei de gradul II

Limbajul algoritmic (pseudocodul)

Elementele limbajului algoritmic

Limbajul algoritmic contine doua tipuri de enunturi:

nestandard - elemente ale limbajului natural;

standard - elemente apartinand limbajelor de programare

Elementele limbajului algoritmic sunt urmatoarele:

Cuvintele cheie, cele care apar subliniate in textul programului

Datele, care pot fi:

- dupa tip:

- numerice (intregi, reale, complexe),

- logice,

- siruri de caractere;

- dupa natura:

- constante,

- variabile.

Instructiunile

Instructiuni de intrare / iesire

read lista_variabile pentru introducerea datelor;

write lista_variabile pentru afisarea rezultatelor;

lista_variabile contine nume de variabile sau constante alfanumerice.

ex:  read a, b, c, (v(i),i=1,n), (x(i,j),i=1,m,j=1,n)

write 'a=', a, (x(i,j),i=1,m,j=1,n)

Instructiunea de atribuire

variabila := expresie

ex:  x1:=(-b+sqrt(d))/(2*a)

Instructiunea de oprire

stop

Instructiuni de ramificare

Forma 1:

if conditie

then

secventa_instructiuni

secventa_instructiuni se executa numai daca conditie este adevarata.

Forma 2:

if conditie

then

secventa_instructiuni_1

else

secventa_instructiuni_2

daca conditie este adevarata se executa secventa_instructiuni_1, altfel se executa secventa_instructiuni_2.

Instructiuni repetitive

Conditionata anterior

while conditie

do secventa_instructiuni

secventa_instructiuni se executa numai daca conditie este adevarata.

Conditionata posterior

repeat

secventa_instructiuni

until conditie

secventa_instructiuni se executa cel putin odata, pana cand conditie este (devine) adevarata.

Cu numar fix de pasi

for index := valoare_initiala, valoare_finala [,pas]

do secventa_instructiuni

se initializeaza index cu valoare_initiala si se executa secventa_instructiuni, apoi se incrementeaza index cu valoarea lui pas (implicit 1) si se compara index cu valoare_finala; daca aceasta nu a fost depasita, se reia secventa_instructiuni.

Instructiunea de iesire fortata din ciclu

exit

Comentariul

/* sir de caractere */

Exemplu: pseudocodul pentru rezolvarea ecuatiei de gradul II

repeat

read a, b, c

if a=0

then

x:=-c/b

write x

else

d:=b^2-4*a*c

if d<0

then

write 'not R'

else

x1:=(-b-sqrt(d))/(2*a)

x2:=(-b+sqrt(d))/(2*a)

write x1,x2

read k

until k='n'

stop