Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
Participarea clerului Oltean la Revolutia de la 1848

Participarea clerului Oltean la Revolutia de la 1848



Participarea clerului Oltean la Revolutia

de la 1848

Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca reprezinta unul din momentele cruciale din istoria patriei noastre. Cauzele acestei revolutii se regasesc in conditiile de dezvoltare economica, sociala si culturala a acestei tari.

Revolutia a avut un sprijin masiv in lumea satelor prin participarea unui mare numar de tarani avand in fruntea lor pe preoti si dascali. Burghezia a fost prezenta prin toate paturile sale: negustori si mestesugari, functionari, scriitori, profesori, invatatori din orase si de la sate si nu in ultimul rand preoti.[1]


Clerul ortodox a participat masiv la revolutie, facand cauza comuna cu poporul, deoarece au cunoscut mizeria in care se zbateau clacasii, multi dintre preoti fiind insusi clacasi.

Clerul ortodox mergand pe urmele pilduitoare ale inaintasilor a inteles cerintele vremii si s-a angajat in marea lui majoritate in slujirea aspiratiilor de mai bine ale poporului pe care le proclamasera sa le realizeze revolutionarii de la 1848.

Convingerea slujitorilor altarelor strabune, de atunci, ca si de astazi este data de fiorul harului slujirii, iar participarea la actiune pentru dreptate si binele obstii nu a fost si nu este o circumstanta, ci o porunca si o datorie patriotica. Calauza pentru izbanda si dreptate atat a ierarhilor cat si a clerului de jos a fost strigatul de durere al celui care dorea sa fie liber in tara lui, egal cu toti si frate[2].

Cand s-a dat semnalul revolutiei, glasul clopotelor de Biserica a vestit chemarea pentru desteptarea neamului romanesc. Biserica a fost cu tara si tara a dat eroi si martiri pe care Biserica ii cinsteste[3].

Revolutia incepe cu toata forta la Islaz in ziua de 9 iunie 1848 comform planului fixat de Comisia Executiva, bucurandu-se aici de concursul oferit de Gheorghe Magheru ocarmuitorul Judetului Romanati, de sprijinul capitanului Nicolae Plesoianu, comandantul campaniei de acolo precum si a preotului Radu Sapca din Celei, ce se bucura de multa simpatie si sprijin in mijlocul taranilor din zona.[4]

Aici se va citi pentru prima data programul revolutiei in jurul caruia s-au purtat numeroase discutii. Primul program a fost schitat cand Nicolae Balcescu se afla la Paris in cadrul adunarii tinute (8-20 martie), la democratul-revolutionar, in strada l’universite.[5]

Programul va cuprinde 22 de articole care oglindeau cererile maselor populare ale burgheziei si boerimii liberale pentru inlaturarea oranduirii feudale si obtinerea independentei.

Mai tarziu A.G. Golescu-Albu marturisea intr-o scrisoare ca inscrierea in programul revolutionar al articolului 13, referitor la desfiintarea clacii si impropietarirea taranilor s-a datorat lui Nicolae Balcescu, Ioan Ghica si A. Golescu: “aduceti-va aminte de discutia ce am avut in aceasta privinta in randul comitetului revolutionar de putinul pe care ceilalti vruiau sa-l dea si de nevoia de a se da cel putin doua programe, invederata de cei mai sus pomeniti”.[6]

Au fost 22 de puncte ale programului constitutiei imprimate pe matase galbena.

Desfasurarea revolutiei de la 1848 in tarile romane a avut ecouri si urmari insemnate, facilitand patrunderea ideilor de reforma sociala si intarirea luptei pentru unitate nationala.

In multe dintre localitatile rurale in care a patruns suflul viu al revolutiei, preotii satelor au fost in fruntea actiunilor intreprinse cu spirit jertfelnic si cu nestramutata credinta in izbanda.

Cea mai luminoasa figura de luptator revolutionar pentru libertate si dreptate sociala ramane legendarul Radu Sapca, fiul preotului Tudor Sapca din Celei. Hirotonit preot de Episcopul Galaction in 1818. A slujit la Biserica de lemn cu hramul Sfantul Nicolae din satul de clacas Racovita, dupa care din 1835 a fost transferat la Celei (vechea asezare Romana Malva).

Are legaturi cu Christian Tell, Gheorghe Magheru si Nicolae Plesoianu, care ii incredinteaza misiunea de a pregati marea adunare de la Islaz, intr-un loc ferit de ochii autoritatilor si cu putinta retragerii rapide in caz de forta majora.

In ziua de 8 iunie 1848, capitanul Nicolae Plesoianu cheama astfel pe Radu Sapca pe Campia Libertatii de la Islaz: “Vino cu Crucea si Evanghelia spre a cununa mireasa”, iar preotul Radu a chemat pe toti clacasii la cununie.[7]

Avand legatura cu revolutia preotul Radu Sapca, ajutat de preotii Gheorghe si Oprea, a pregatit o masa cu 20 de sfesnice si a savarsit slujba sfestaniei, a stropit multimea si a cantat: “Mantuieste Doamne poporul Tau…”, apoi stropind cu agheasma tricolorul si celelalte steaguri, preotii au cantat: “Cu noi este Dumnezeu…”, si stand cu crucea, cei de fata au cantat: “crucii Tale ne inchinam Stapane…”

In loc de otpustul slujbei, preotul Radu Sapca dupa ce a chemat pe cei robiti la inviere, prin citirea paremiei(capitolul 13 din profetul Iezechil), a incheiat cu o miscatoare rugaciune creatie proprie.[8]

Acest vrednic membru al guvernului provizoriu, nu a inteles sa traga foloase personale de pe urma participarii sale la revolutie astfel ca la 15 iulie 1848 se afla ca simplu “nastavnic” la manastirea Sadova.

In urma dureroaselor evenimente petrecute in tara, preotul Radu Sapca este arestat in ziua de 6 octombrie 1848 in satul sau celeiu, se retrasese aici indurerat, venind din tabara lui Gheorghe Magheru, de la Raureni. La 29 octombrie a fost predate generalului rus Danilevski si tinut incarcerat la Manastirea Vacaresti.[9]

Din documentele vremii nu deslusim daca preotul Radu Sapca a fost sau nu judecat, desi a stat in inchisoarea Vacaresti pana la 8 iulie 1849, ins a il gasim pe “lista anume de individele ce urmeaza a se departa din Principate (34 la numar).”

Privitor la aceasta revolutie ni s-au pastrat mii de documente. Din ele se desprinde si participarea clerului la aceasta lupta fondata pe principiile evanghelice de dreptate si fratie.

Fuad “comisarul imparatesc al principatelor Danubiene” si caimacanul Tarii Romanesti, Constantin Kantacuzino scriau mitropolitului la 21 septembrie 1848: “Un mare numar de preoti si calugarii luand o parte activa la cele din urma tulburari, invitand norodul a se scula si propovaduind in vileag printipurile cele mai exagerate si mai rasunatoare impotriva datoriilor de liniste si impaciuire ce sunt puse asupra, un asemenea scandal nu poate ramane nepedepsit, fara a trage dupa sine si urmari vatamatoare. Veti margini pe cei vinovati la deosebite chinovii sau manastiri. Aceasta masura de infranare cerand cea mai de graba, Prea Sfintia Voastra veti binevoi a pune indata in lucrare cuprinderea acestui decret.” Semneaza Fuad si Constantin Kantacuzino.[10]

Preoti revolutionari in judetul Olt



*Gheorghe, preot din Izlaz, judetul Romanati (azi Olt)

La 22 noiembrie se gasea intre arestatii politici, la Manastirea Vacaresti, “Popa Gheorghe, unul dintre cei 4” pricinuitori de capetenie ai neoranduielii urmata in Izlazu si cei dintai 2 (el si Oprea) cu crucea si cu evanghelia, au jurat sa sprijine republica si constitutia ei.”[11] Se propunea eliberarea lor pe chezasie, dar generalul Duhamel urma sa hotarasca.[12]

*Ion preot din orasul Slatina, Judetul Olt

La 13 Iulie 1848 in orasul Slatina, Judetul Olt, juramantul constitutiei s-a depus la slujba facuta de “Popa Ioan”[13]

*Marin preot, fiul protopopului Mierla din carlogani, Judetul Romanati (azi Olt)

Au facut rascoala in acest sat zapciul Stefan Musceleanu, Ioan Zotu, Popa Marin si protopopul Mierla din Carlogani, jurand ca vor sprijini constitutia pana la ultina picatura de sange.[14] Aici se poruncise facerea sulitelor.

*Oprea Preot din Izlaz, Judetul Romanati (azi Olt)

La 24 noiembrie 1848 se gasea arestat la Manastirea Vacaresti[15]

*Parscoveanu Gheorghe, preot din satul Parscov, Judetul Romanati (azi Olt)

La 19 noiembrie 1848 se vede ca 2 dintre revolutionari inca se preumblau prin sate, este vorba de Gheorghe Parscoveanu din satul parscov si Nicolae Paraschiv din Caracal.[16]

*Vadastreanu Marin, din Caracal.

Ambrozie ieromonahul, vestitul “popa tun” si el la Vacaresti, era invinuit, spunandu-se ca faptele il dovedesc un infocat revolutionar, ca unul care la 1 iulie a mers inaintea poporului si suindu-se pe un tun a oprit pe soldati sa traga asupra multimii si sa infranga revolutia.[17]

O alta vina care se aducea mai tuturor preotilor arestati era si aceea de a fi ars regulamentul organic, asa cum protestase depilda si protopopul Marin Bajesteanu din Caracal, sau pentru ca au fost comisari in comisia de impropietarire a taranilor ca preotul Neagu Bengescu din Buzau.

Acestea erau in lini mari invinuiirile aduse clerului si pentru care avea sa suporte rigorile inchisorilor si apoi sa fie exilati pe la diferite Manastiri si Schituri, unde drept canon aveau obligatia zilnica sa faca 30 de metanii la fiecare slujba, mancare putina si uscata “ca sa se curate de toate acele rataciri.”[18]

Insemnari istorice aflate pe cartii romanesti vechi referitoare la revolutia de la 1848

Din tiparnitele romanesti au iesit in decursul secolelor, carti in limba romana, majoritatea de cult, care au fost pastrate cu grija, ele devenind dovezi incontestabile ale civilizatiei poporului Roman. Pe filele lor, in spatiile netiparite, stiutorii de carte au consemnat o serie de evenimente de importanta locala sau nationala cu caracter istoric, meteorologic, politic,social etc.

Evenimentele anului 1848 sunt mai amplu prezentate atat in cea ce priveste imformatiile, cat si cantitativ, existand cinci insemnari referitoare la revolutie.

Pe un Penticostar tiparit la Bucuresti la 1782, de la Obarsia, pe fila de garda se pote citi: “Si tot intr-acest leat 1848 iunie in 9 catre nenorocirii s-au intamplat si o razvratire in tara ca la trei luni si au sosit ostire turceasca si muscaleasca si au impartit tara”. Inceputul revolutiei durata ei si infrangerea sunt astfel sintetic consemnate. Pe un alt exemplar din aceias carte la fila 202 scrie: “In anul 1848 s-au guvernat tara purtand numele de slobozenie sau libertate un Gheorghie Magheru. Si am insemnat acestea eu Barbu privindu-le cu ochii pe cele mai sus insamnate”. Autorul insemnarii il mentioneza expres pe Gheorghe Magheru, care era de la inceputul revolutiei prefect de Romanati. Interesanta este accentuarea cuvintelor “slobozenia sau libertate”, subliniindu-se caracrerul social al revolutiei.[19]

Stanciu Logofat mentioneaza pe verso-ul foii de titlu al unui Minei aparut la Ramnic in 1779 si aflat la milcoveni: “S-au sculat un govern de la Bucuresti la 1848 iunie 11” imformatia este absolute exacta, desi consemnarea s-a facut “la anul 1849”. Pe u alt Minei tot de la Ramnic, dar din 1776(provenit tot de la Milcoveni) pe fila 3 se afla urmatoarele: “Aicea am scris ca la leatul 1848 iunie 11 au pornit unii asupra tarii (exprimarea simbolica pentru autoritatea de stat) pentru incetarea clacii si slobozirea tiganilor de la curtile boierilor prin numirea guvernului si nalta poarta Suliman pasa (sic!) 1848 avgust Dinu Coconulu Icoana”. In structura sa insemnarea este eliptica; in orice caz recunoastem sublinierea scopurilor sociale, datarea exacta a instalarii guvernului si numele comisarului otoman care recunoaste locotenenta de trei (N. Golescu, I. H. Radulescu, si Cristian Tell) drept govern legitim al Tarii Romanesti. Autorul insemnarii s-a grabit sa consemneze separe ultimul eveniment foarte apropiat (29 iulie) datei la care isi face insemnarea.[20]



O alta insemnare, pe un molitfelnic din 1782 tiparit la Ramnic si gasit la Branet, contine urmatoarele: „La leatu 1848 la iuniu 11 s-au ivit Iliat si Telu si cu magheru in Tara Romaneasca si vrea sa faca o bataie turcilor si apoi au fugitu de la Ramnicu ca facusa acolo volintiri si vrea sa se bata cu turcii si muscalii in Tara Romaneasca si nu s-au facut nici o bataie intr-aceasta faradecat mumai in orasu Bucuresti s-au lovit turcii si cu militarii si s-au papadit 73 din militari si+am scris eu Radu Popescu”. Aflam date noi privind situatia de sfarsit a revolutiei(tabara de la Raureni, lupta din dealu Spirii). Cele cateva insemnari foarte lapidare cuprind totusi esenta programatica si de desfasurare a revolutiei. Ele sunt o dovada a amplorii evenimentului si a rezonantei sale in randurile poporului.[21]

Cu toate ca masurile luate impotriva poporului si clericilor participanti la revolutie, stapanirea nu a reusit sa inabuse ideile inoitoare din inimile celor asupriti.

In concluzie putem spune ca aportul clerului Olten la revolutia de la 1848 s-a integrat in efortul intregului popor in lupta pentru cucerirea libertatii nationale, pentru asigurarea dezvoltarii tarii pe calea progresului si civilizatiei. Poporul a tinut sus steagul libertatii si independentei nationale pana la infaptuirea oranduirii noastre care a adus adevarata libertate nationala si sociala pe pamantul Romaniei.

Bibliografie

-                           Balasa, Pr. D., Clerici ostenitori pentru independenta nationala inainte de anul 1877, in “Mitropolia Olteniei”, anXXIX(1977) nr.4-6, pp.311-341

-                           Cristea Gherasim, Episcopul Ramnicului, Un pasoptist de seama-Popa Radu Sapca, Ed. Pro, f.l., f.a.

-                           Cumpaneanu Pr. Eustatiu, Primele carti istorice ale Guvernului provizoriu de la Islaz, 9 iunie 1848, in “Mitropolia Olteniei” anXXX(1978), nr. 46, pp. 366-369

-                           David, Diac. Petru, Unitatea in cuget si in sintirii a romanilor de pretutindeni in revolutia de la 1848, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXX(1978), nr. 4-6, pp. 356-365

-                           Maior l., Locul revolutiei de la 1848 in context European, in “Steaua” an XXXIX(1988), nr. 6, pp.4-6

-                           O praznuire de constiinta si adevar istoric. 140 de ani de la revolutiile din 1848, in “Mitropolia Olteniei”, an XXXIX (1988), nr.2, pp. 8-9

-                           Pascu Academ. Stefan, Revolutia Romanilor din ani 1848-1849 in “Steaua”, an XXXIX (1988), nr.3, p.2

-                           Pasculescu-Orlea, Pr. Emanuel, Popa Sapca la Manastirea Hotarani(Romanati)(11 Noiembrie-6Mai 1864) in “Mitropolia Olteniei”, anul XIII(1961), nr.10-12, pp. 760-783

-                           Preda, Pr. Virgil, Nicolae Balcescu si revolutia de la 1848, in “Mitropolia Olteniei” an XXX(1978), nr. 4-6, pp.375-381

-                           Sarbu, Pr. Ioan, Participarea preotilor din Tara Romaneasca la revolutia din 1848, in “Mitropolia Olteniei”, an XXX(1978), nr.4-6, pp. 382-387

-                           Spiru Pr. I., Participarea Preotilor din Tara Romaneasca la revolutia din 1848, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXX(1978) nr. 4-6, pp. 380-389

-                           Teodosescu Prof. Dorin, Insemnari referitoare la evenimentele istorice din sec. al-XIX-lea aflate pe carti romanesti vechi di Judetul Olt, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXXIX(1987), nr.1, pp. 87-90



[1] V. Tanas, Participarea Clerului la Revolutia din 1848 in Judetul Arges, in “Mitropolia Olteniei”, anul XX(1968), nr. 5-6, p.376

[2] Diac Petru I. David, Unitatea in cuget si in sintirii a romanilor de pretutindeni in revolutia de la 1848, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXX(1978), nr. 4-6, p. 356



[3] Ibidem

[4] Gherasim Cristea Episcopul Ramnicului, Un pasoptist de seama-Popa Radu Sapca, Ed. Pro, f.l., f.a., p. 128

[5] Ibidem

[6] Gherasim Cristea. apud Dionisie Fotino, Din Vremea renasterii nationale a Tarii Romanesti. Boierii Golesti, vol. III, Bucuresti., 1939, pp. 108-109

[7] Diac. Petru I. David, op. cit. p. 358

[8] Ibidem

[9] Pr. Em Pasculescu Orlea, Popa Sapca la Manastirea Hotarani(Romanati)(11 Noiembrie-6Mai 1864) in “Mitropolia Olteniei”, anul XIII(1961), nr.10-11, p. 760

[10] Pr. D. Balasa, Clerici ostenitori pentru independenta nationala inainte de anul 1877, in “Mitropolia Olteniei”, anulXXIX(1977) nr.4-6, pp.320-321, apud “Buletinul Ofitial”, 1848, (nr. 44), p.175

[11]Pr. D. Balasa,apud Mihai Regleanu, Documente…1848, Buc. 1962, pp. 595-596

[12] Pr. D. Balasa, op.cit., p.327

[13] Ibidem p.329

[14] Ibidem

[15] Ibidem pp.330-331

[16] ibidem

[17] Pr. I. Spiru, Participarea Preotilor din Tara Romaneasca la revolutia din 1848, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXX(1978) nr. 4-6, p. 382

[18] Ibidem

[19] Prof. Dorin Teodosescu, insemnari referitoare la evenimentele istorice din sec. al-XIX-lea aflate pe carti romanesti vechi di Judetul Olt, in “Mitropolia Olteniei”, anul XXXIX(1987), nr.1, p.89

[20] Ibidem

[21] Ibidem p.90









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




FORMAREA ROMANIEI MARI
INTRODUCERE IN ISTORIA GRECIEI SI ROMEI ANTICE. PROBLEME GENERALE
Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
ORGANIZAREA GENERALA, ORGANIZAREA MUNICIPALA, COLEGIILE
TARILE ROMANE IN TIMPUL LUI CONSTANTIN BRANCOVEANU SI A CANTEMIRESTILOR IN MOLDOVA. INFLORIREA CULTURALA A TARILOR ROMANE IN EPOCA BRANCOVENEASCA
Revolutia americana
DESCENDENTII marelui CTITOR de TARA – Matei aga din BRANCOVENI
CREAREA DACIEI ROMANESTI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu