BASMUL IN VARIANTA MODERNA
Vom demonta astazi un mit, si
anume ca Fat-Frumos este personajul pozitiv din basmele
romanesti, iar Zmeul un ticalos fara pereche. In fapt,
asa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.
Pentru asta, sa facem mai intai
un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele
romanesti.
Imparatul
E un mos senil si complet
incompetent. Singurul merit ca a ajuns imparat e ca a fost
primul nascut. Nu e in stare sa aiba grija de fiica-sa,
prin urmare ma intreb cum mama dracului ar putea avea grija de ditai
imparatia. Nevasta-sa lipseste din peisaj, e
subinteles moarta si l-a lasat cu trei fete care sigur nu-s
ale lui, fiindca mosul are vreo 70 de ani si aia mica in
jur de saispe. Desi e inconjurat de viziri, dregatori,
sfatuitori, cand e sa ia vreo decizie iti vine sa-l iei la
palme: primul individ care-i aduce fata inapoi o primeste de nevasta
si mai ia si jumatate de imparatie. Stramosul
sau care a intemeiat dinastia se rasuceste in mormant.
Fata cea mare si fata cea mijlocie
Sunt niste strambaciuni
nasoale, plate si complexate, care-si urasc sora mai mica
pentru ca e mignona, are fund, tate, e in centrul
atentiei si e aia rapita, ba se mai si marita
inaintea lor. Sunt atat de jenante ca nici un zmeu nu le vrea.
Fata cea mica
E aia rasfatata,
bunaciunea invatata sa i se faca toate poftele.
Mai e si curva de mica. Nici nu vreau sa vorbesc mai mult
despre ea, ca ma enervez.
Fat-Frumos (Fefe)
De obicei, e unu’ caruia nu i-a
placut cartea: ori print, ori vreun coate-goale. Frumusel
si efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat sa frece menta in
continuare si sa se ia la tranta prin iarba cu oile, cu
fratii lui sau cu flacaii satului, da’ vrea sa dea
lovitura. Si, cand boul de imparat da sfoara-n tara
cu fiica-sa si tronul premiu, normal ca se prezinta primul.
Habar n-are cum arata fata imparatului, dar nici ! nu-l
intereseaza prea mult, de fapt vrea imparatia. Si
oricum stie de la tovarasi ca de obicei e rapita
bucata familiei, nu carjele alelalte doua.
Calul
E singurul personaj pozitiv din
toata povestea care merita apreciere. Inainte de episodul cu
jaratec zace slab, bubos si rapciugos in grajd, ceea ce
arata inca o data ca imparatul e un idiot – nu
asa te porti cu o asemenea comoara. Calul e cel care ii face
strategia lui Fat-Frumos, in vorbe putine si concise. Nu zice
prea multe pentru ca probabil ii e jena sa intre-n vorba cu
un oportunist analfabet. In sufletul lui, isi doreste sa fie in
echipa Zmeului.
Mama Zmeilor
Este exact opusul imparatului. In
primul rand, la ea e sigur ca e mama zmeilor. Apoi, a facut trei
baieti care e fiecare la casa lui, nu doua plangacioase
si-o curva care stau pe capul lui, ca imparatul. Si ia
hotarari bune si de una singura, n-are nevoie de o armata
de viziri, dregatori, sfatuitori, etc.
Zmeul
E un tip hotarat, energic si
fortos. Probabil are un nas cat toate zilele, umbla neras, e
paros si are palmele tabacite. Asta ce ne spune? Ca e
un om care munceste! A tras din greu ca sa ajunga unde e – a
ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Asa merg
lucrurile pe taramul celalalt, acolo nu-ti da nimeni un
castel ca te cheama imparatul-nu-stiu-cum. E sigur ca
Zmeul si-a cladit palatul cu mainile lui. Bine, o mai fi avut
niste muncitori pe care i-a mancat dupa aia, dar sunt convins ca
a stat cu ei acolo, pe capul lor, sa vada cum pun aia marmura in
baie, sa nu-l traga-n piept si sa-l fure. Si mi se
pare normal sa-i manance la sfarsit, stim cu totii cum
sunt muncitorii.
Mai stim ca are o mosie
imensa, populata cu tot felul de jivine ticaloase. Chiar
credeti ca e usor de administrat asa ceva, sa-i
tii in frau pe toti aia? Pai aia nu sunt prosti ca
taranii imparatului, daca nu stai cu pleoapa pe ei… Deci,
Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscator de oameni, un excelent strateg
militar si un bun trezorerier.
Dar Zmeul e un tip cinstit in
sentimente si cam fara noroc la femei. I-a venit varsta
insuratorii, a stat, a analizat, a cercetat, si-a cautat
nevasta. N-a gasit pe nimeni pe placul lui in propriul taram (ce
s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a indragostit de
fata aia mica a imparatului (stie ce-i frumos, macar fizic
si nici nu incalca eticheta, tinteste la acelasi rang)
si a procedat in consecinta, asa cum cerea traditia: a
luat-o la el. Asa a facut si tac-su cu ma-sa si
bunicul lui si strabunicul lui, la vremea lor. Asa e normal:
clar, fara ascunzisuri, umblat cu soalda si alte
prosteli. Pui problema direct: “Fa, te iubesc, te vreau! Treci incoace.”
Si prostul chiar o iubeste: n-o forteaza, n-o
siluieste, e romantic, are o gradina cu trandafiri,
o-nconjoara de bogatii, ii face toate poftele. N-am auzit nici o
poveste in care Zmeul s-o tina pe printesa legata in
beci, goala-pusca si sa vina s-o violeze cand are
el chef, dupa cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare,
tiare, bucate alese, matasuri fine, rochii, giuvaere, o tine-n
puf. Omul e familist si serios, nu-si uita indatoririle: se
duce-n fiecare zi la munca si anunta civilizat, cu
buzduganul, cand vine acasa. Si toate astea pentru ea, ca sa n-o
sufoce cu atentie, sa-i lase spatiu, sa fie libera,
sa aiba matracuca timp sa-si faca unghiile, sa nu
faca istericale ca, vezi Doamne, a intrat peste ea in camera
si-a vazut-o cu masca de castraveti pe fata.
Carevasazica, moldoveanca
traieste in puf, ii face prostul toate poftele, si, in semn de
multumire, ce face? Se amorezeaza de Fat-Frumos ca are
parul mai ingrijit si tenul mai putin acneic (vezi, n-ai vrut
sa te culci cu Zmeul) si se hotaraste sa
fuga cu el. Da’ mai intai incep sa se harjoneasca in pat, in
patul pe care Zmeul cu mana lui il cioplise, din niste busteni
taiati tot de el din padure si-l carase-n carca
pana la ultimul etaj al castelului, sa aiba japita peisaj
cand se trezeste dimineata sub baldachin. Si prostii
aia doi stau pana ii prinde Zmeul, caruia – in sfarsit! – i
se aprind beculetele.
Mai departe. Zmeul lupta corect,
Fat-Frumos triseaza: bea apa vie de la un corb pe care-l
mituieste, da cu peria, gresia, naframa; in fine, face tot ce
poate sa lupte cat mai putin si sa-i bage pe altii la
inaintare.
Din toate astea, eu pricep ca morala
basmului romanesc e urmatoarea:
- daca esti un smecher metrosexual si stii sa
profiti de pe urma tontilor incompetenti ajunsi in
pozitii de conducere, te aranjezi pe viata.
- daca esti o fitoasa analfabeta si de bani-gata,
ai toate sansele sa umble toti dupa fundul tau si
dupa averea lu’ tac-tu.
- daca esti un tip cinstit, muncitor si care lupta
dupa reguli, pici de papagal.
Daca basmul romanesc ar fi avut
macar o urma de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gatul lui Fefe cu
doua degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bataie
sora cu moartea si ar fi trimis-o racheta inapoi la tac-su
acasa. Apoi si-ar fi strans armata, ar fi navalit pe
taramul imparatului si i-ar fi facut prapad, ar
fi violat, jefuit si ucis tot ce i-ar fi stat in cale, ar fi unit cele
doua taramuri si si-ar fi facut harem din toate gagicile
alea proaste ca noaptea. Pentru ca fiecare merita sa-si
traiasca propriul basm.