Evaluare - Administrarea intreprinderii de comert, turism, servicii

Evaluare - Administrarea intreprinderii de comert, turism, servicii

Examen       60 puncte

Pe parcurs  40 puncte

prezenta si participare: 15 puncte (seminar 10 pct + curs 5 puncte)

elaborarea si prezentarea unui studiu de caz: 10 puncte (vezi instructiuni mai jos) - Se prezinta incepand cu saptamana a 3-a, conform planificarii. Nu se replanifica.

cercetare (activitate individula in prima parte si de echipa - 3-4 membri,  3-4 interviuri, in a doua parte) 15 puncte

Bonus: 5 puncte pentru un exercitiu de organizare si sustinere a unui curs (in ultima saptamana)

I. Prezenta si participare

- la seminar: participare la solutionarea cazurilor propuse de profesor + implicarea in analiza cazurilor propuse de colegi

- la curs: prezentarea succinta a unor exemple concrete in tema cursului predat. Nu se prezinta materiale teoretice.

II. Studiu de caz

a.      Despre studii de caz

Studiul de caz este o descriere a unei situatii de afaceri, din practica administrarii intreprinderilor de comert, turism, servicii. In masura in care e posibil, cazurile contin date cantitative (de piata, financiare, de productie etc.) si date calitative (descrieri de persoane, locuri, activitati, abordari, atitudini etc.). Fiecare caz reprezinta un gen dintr-un anumit grup de probleme, care poate fi legat de teorie si concepte, si poate fi abordat printr-o varietate de metode.

Tipuri de cazuri

Cazuri orientate catre decizie - descrierea se incheie intr-un punct in care trebuie luate una sau mai multe decizii. Dupa analiza situatiei si studierea catorva posibile solutii, trebuie aleasa solutia considerata optima (prin comparatie cu celelalte).

Cazuri analitice - in aceasta situatie nu trebuie sa se ia nici o decizie. Trebuie doar sa fie explicata situatia descrisa si sa se arate de ce s-a luat decizia descrisa. In plus, pot fi examinate alte posibile strategii ce ar fi putut fi adoptate de catre managerii din cazul respectiv, avand in vedere toate informatiile disponibile in acel moment.

Cazuri de anticipatie - in mod tipic, aceste cazuri nu se refera la o singura firma, ci la o industrie intreaga. Scopul este de a intelege dinamica industriei si de a anticipa posibila ei evolutie.

Cazuri orientate spre metode - sunt cazuri ce permit intelegerea si exercitarea utilizarii unor metode, metodologii, calcule etc.

Cazuri combinate - cazurile complexe reprezinta o combinatie a tipurilor prezentate anterior sau chiar a tuturor la un loc, in vederea luarii unei decizii.

b.     Informatii generale

In saptamana 1 se realizeaza programarea prezentarilor, in functie de tema (cursul) aleasa de student.

Sunt programate 2-4 prezentari pe seminar pentru saptamanile 3 -11. Problemele abordate trebuie sa aiba legatura cu unul sau mai multe aspecte tratate in tema aleasa.

Studiul de caz va avea o intindere de 2 pagini, iar in final vor propune 2-3 intrebari la care trebuie sa raspunda colegii.  Exemplarul pentru profesor va contine si solutiile propuse de autor.

Activitatea unui student include:

1. elaborarea studiului de caz;

2. aplicarea studiului de caz (genereaza si modereaza discutii);

3. evaluarea participarii colegilor (eventual si autoevaluarea); participarea celorlalti studenti se include in punctajul general de participare la seminar.

c.      Elaborarea studiului de caz

Recomandari

1. Cititi capitolul din suportul de curs care se refera la tema aleasa. Va poate sugera in ce directie ar trebui orientata lucrarea si cum sa gestionati subiectul.

2. Dupa ce ati ales tema, nu incercati s-o abordati in totalitatea ei in studiul de caz. Nu veti reusi. Focalizati-va atentia doar asupra catorva aspecte legate de tema, aspecte problematice de care managerii se pot lovi mai des in activitatea profesionala, care vi se par importante sau interesante etc. Acest lucru inseamna ca cel mai bine si mai usor va fi sa va limitati la una sau doua probleme identificate, analizate si pentru care sa sugerati posibile solutii. Ele trebuie sa se refere toate la aceeasi tema.

3. Puteti folosi nume fictive sau abrevieri, dar respectati rigoarea informationala referitoare la tipul de organizatie, domeniul de specialitate al unei subunitati, natura posturilor si specificul muncii personajelor implicate, prevederile legii referitoare la tema abordata etc.

4.      Folositi ori de cate ori este necesar si posibil date cantitative - financiare, de piata, statistici cheie.

5.      Denumiti-va studiul de caz! Folositi un titlu relevant. Precizati data la care ati realizat studiul.

6.      Mentionati toate sursele de informare folosite.

Continutul studiului de caz

Studiul de caz urmareste sa prezinte sintetic, dar si in detaliu (cand e cazul) o situatie concreta si specifica unui anumit domeniu de activitate, organizatie, loc de munca etc., in care sa surprinda o problema sau un set limitat de probleme. El trebuie sa contina un set de informatii minimal, dar suficient pentru identificarea problemei/problemelor si solutionarea ei/lor.

Exemplificam tipuri de informatii ce se pot regasi, dupa caz, in studiile de caz elaborate:

informatii legate de context (trimiteri la cadrul legislativ, diverse alte elemente caracteristice mediului extern etc.); despre organizatie si/sau despre un anumit compartiment din cadrul acesteia;

informatii despre angajati implicati in problema; despre alte persoane care pot interfera cu problema in cauza;

informatii despre problema in sine (la ce se refera, cine a generat-o, pe cine implica, pe cine afecteaza, cum e perceputa de persoanele in cauza etc.)

orice alte informatii relevante.

Analiza informatiilor furnizate poate fi explicita sau implicita, in functie de modul de concepere a studiului de caz (in functie de forma pe care o ia acesta).

Structura studiului de caz

Poate sa difere in functie de tipul de studiu de caz ales. Un exemplu de format general:

Introducere - ex: o scurta descriere a organizatiei, a mediului si climatului de afaceri in care isi desfasoara activitatea in momentul luat in discutie, "background-ul" organizatiei - ani de activitate, marime, evolutie, cota de piata sau pozitie, modelul de afaceri, o precizare a problemelor cu care se confrunta

Descrierea problemei/situatiei/activitatii - sunt identificate simptomele, aspectele relevante pentru problema/situatie/activitate, efectele asupra organizatiei, departamentului, grupului de munca, descrierea "participantilor". Diagnosticarea problemei si amplasarea acesteia intr-un cadru teoretic va dovedi buna stapanire a conceptelor de catre autor. Pentru facilitarea rezolvarii trebuie prezentate date si fapte suficiente pentru intelegerea problemei. Datele, faptele si presupunerile trebuie sa fie clare astfel incat sa nu lase loc nici unei intrebari de tipul "De unde stii asta?" (In esenta, este vorba despre stabilirea ipotezelor.)

Analiza problemei/solutiei - identificarea variabilelor cazului si interactiunea acestora (partea centrala a cazului) si, daca este cazul, schitarea rezolvarii (identificarea variantelor de rezolvare, alegerea celei mai bune solutii, identificarea criteriilor de alegere etc).

Puncte de discutie - intrebari/probleme propuse pentru solutionare si discutie

Aceasta structura generala se adapteaza in functie de tipul studiului de caz. Exemplificam doua dintre acestea:

     Tipul de studiu de caz orientat catre decizie are structura urmatoare:

1.Introducere

2. Descrierea problemei/situatiei

Punctele de discutie privesc alternativele/solutiile posibile de rezolvare a situatiei, analiza acestora, recomandarea celei mai bune solutii/actiuni si justificarea acesteia. Cu alte cuvinte rezolvarea presupune identificarea alternativelor/variantelor, analiza alternativelor si actiunea recomandata.

     Tipul de studiu de caz analitic are structura urmatoare:

1.      Introducere

2.      Descrierea problemei/situatiei; analiza alternativelor/variantelor, actiunea recomandata

Punctele de discutie privesc alte potentiale cauze, alte variante de actiune/solutii posibile, discutarea daca actiunea recomandata este cea potrivita sau nu (cu justificare) etc.

De asemenea, structura poate fi adaptata si pentru alte tipuri particulare de studii de caz. Este important ca autorul sa poata justifica credibil structura utilizata.

Forma de concepere a studiului de caz

Va recomandam una dintre urmatoarele forme:

a. Forma simpla: Descriere narativa a problemei/problemelor/situatiei/incidentului etc.

b. Forma mixta: Descriere narativa combinata cu dialog intre persoanele implicate. Avantajul formei mixte este acela ca dialogul poate furniza mai direct, mai condensat si mai ilustrativ, chiar daca uneori doar in mod implicit, o buna parte din informatiile referitoare la problema (mai ales in ceea ce priveste relatiile interpersonale la locul de munca). Ceea ce descrierea poate spune intr-un paragraf, dialogul poate sugera in 2-3 randuri.

d.     Aplicarea studiului de caz

La data planificata, studentul va conduce activitatea pe baza studiului de caz elaborat. Autorul are libertatea de a alege modul de lucru pe care il considera adecvat, de pilda lucrul pe grupe de studenti, discutii cu intreaga clasa. Profesorul poate oferi sugestii in acest sens.

In acest moment rolul autorului este de a genera si modera discutiile. In plus, studentii sunt rugati sa precizeze, inainte de a prezenta studiul de caz, care probleme teoretice sunt vizate, redand pe scurt continutul acestora.

e.      Evaluarea

La sfarsit, autorul va nota colegii care au avut o participare meritorie.

f.       Evaluarea de catre profesor

Profesorul utilizeaza urmatoarea grila de evaluare a intregii activitati:

1.      Relevanta problemelor evidentiate de studiul de caz pentru tema aleasa - 2 pct

2.      Structura si calitatea continutului - 4 pct

3.      Forma, stil - 1 pct

4.      Calitatea aplicarii - 3 pct

III. Cercetare

Informatii generale

Aceasta activitate se realizeza in doua etape:

1.      una care presupune lucru individual: documentare, desfasurarea unui interviu cu un manager de nivel mediu sau superior pe baza unui ghid de interviu primit de la profesor si predarea unui raport intermediar;

2.      o alta care presupune lucru in echipe de 3-4: prezentarea centralizata a informatiilor obtinute din cele 3-4 interviuri intr-un raport final si sustinerea unei prezentari orale la seminar.

Depunerea transcrierii interviului si a raportul intermediar

a.      Termen de realizare a interviului: pana in saptamana a 4-a.

b.      In saptamana a 4-a, fiecare student va preda profesorului transcrierea interviului (avand grija sa pastreze copii dupa acesta) si Raportul intermediar. Nu se admit intarzieri

c.       Raportul intermediar se va intinde pe max. 2 pag (TNR, marimea literei 12, spatiu de 1,5 intre randuri). In continut trebuie sa se regaseasca:

a.      Documentare pe tema interviului pe baza unui articol dintr-o baza de date la care aveti acces din ASE (http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/).

b.      Informatii despre:

organizatia la care a fost aplicat (minimal: denumire, sediu, obiect de activitate, scurt istoric, numar angajati, venituri in anul precedent)

persoana intervievata  (minimal: functie, vechime in organizatie, studii).

c.       Unele detalii despre realizarea interviului (cum ati ales organizatia, modul de desfasurarea a interviului, reactiile respondentului etc.).

d.      Alte observatii despre activitatea de teren.

Raportul final

Raportul final va fi intocmit de echipa pe baza raspunsurilor culese, predat profesorului si prezentat in seminarul 12 sau 13, conform planificarii.

Nu se poate intocmi raport fara sa fi fost depuse la termen transcrierile de interviuri si raportul intermediar.

Structura raportului final:

1.      Titlul                                

Titlul lucrarii trebuie asezat in centrul primei pagini si tiparit cu litere mari (TNR, marimea literei 12, bold).

Numele autorilor si grupa apar sub titlu (TNR, 12)

2.      Rezumat                                       

Cuvantul 'Rezumat' va fi asezat in stanga, la un spatiu de 2 randuri.

Aceasta sectiune trebuie tiparita cu TNR, 11, italic. Este scrisa ca un singur paragraf scurt, de 100-150 de cuvinte, care rezuma ideile principale ale raportului. Trebuie sa fie: 'precis, succint, usor de inteles si informativ'.

Rezumatul va cuprinde o scurta descriere a problemei cercetate, rezultatele, concluziile si implicatiile.

3.      Introducere  (2-3 paragrafe)                                        

Incepe la 2 randuri. Nu tastati cuvantul introducere.

Un prim paragraf urmareste sa informati cititorul despre problema cercetata, sa explicati de ce este importanta. Paragraful contine de obicei o propozitie care prezinta clar si explicit, scopul realizarii studiului (ex: 'Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga..').

4.      Analiza literaturii de specialitate (1-1,5 pag)

Pe baza documentarii realizate la raportul intermediar

Poate fi doar un rezumat simplu al surselor, dar de obicei are un model de organizare si combina recenzia si sinteza.

Identificati concepte si teorii legate de continutul chestionarului si de ipoteza pe care o propune. Cautati in literatura de specialitate surse care trateaza elementele identificate anterior. Selectati contributiile din literatura de specialitate pe care le considerati potrivite pentru a a clarifica conceptele si teoriile. 

Rezumati si comentati contributia unor autori. Nu reproduceti textul original, ci utilizati parafrazarea. Comentati (cu curaj!) ideile autorilor ( nu trebuie sa va fie teama ca opinia voastra nu este corecta sau valoroasa; nu se asteapta nimeni sa stiti mai multe decat acei autori; incurajam sa va faceti auzita propria voce).

Mentionati sursa utilizata (ex.: prin note de subsol sau sistem Harvard). La finalul raportului sa aveti o Bibliografie (autori in ordinea alfabetica a numelui de familie.  Referinta are formatul: Autor, titlul articolului, numele revistei (italic), vol., nr., an, pag.)

Cerinta minima: 5-6 surse diferite in functie de numarul membrilor echipei (doar articole din baze de date la care aveti  http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/). La articolele studiate individual, cuprinse in primul raport, se adauga inca doua articole. Un numar mai mare de surse aduce un plus de valoare.

5.      Discutii

Scopul acestei sectiuni este sa evalueze si sa interpreteze rezultatele, in special cele legate de ipoteza cercetarii. Se recomanda sa incepeti discutia cu precizarea confirmarii sau infirmarii ipotezei cercetarii.

Incepeti cu un scurt rezumat netehnic al rezultatelor. Cu alte cuvinte aratati cititorului principalele descoperiri, fara sa utilizati o terminologie  statistica.

Continuati sa discutati implicatiile rezultatelor. Tot ce a fost descoperit trebuie sa fie discutat.

Incercati sa aratati modul in care se raporteaza rezultatele obtinute la cercetarile pe care le-ati citat in analiza literaturii de specialitate.

Trebuie sa aveti un paragraf de incheiere in care sa faceti o apreciere finala a concluziilor la care ati ajuns.

Referinte (bibliografie)                          

Orice referinta bibliografica facuta in manuscris trebuie prezentata in aceasta sectiune si invers - daca ceva nu este citat in text nu trebuie sa apara nici aici.

De fiecare data cand afirmati ceva de genul 'studiile au demonstrat ca ..', trebuie sa dati un citat, o referinta.

Aceasta sectiune este ordonata alfabetic dupa numele de familie al primului autor implicat in studiu.

Pentru fiecare autor dati numele de familie urmat de virgula si apoi initialele prenumelui urmate de puncte (ex.: Popescu, I.V.)

Separati autorii prin virgula (vezi si indicatiile la notele de subsol).

Evaluare

Punctajul maxim se acorda pentru cele doua etape ale acestei activitati, respectand termenele indicate.

IV. Exercitiu de organizare si sustinere a unui curs

Profesorul fixeaza tema cursului.

Doritorii (echipe de 3) vor prezenta un proiect didactic (obiective, continut, metode etc.). Daca sunt mai multi doritori, se va organiza un 'concurs' de proiecte. Propunerile se vor depune pana la finalul saptamanii a 5-a. Anuntarea echipei castigatoare se va face in saptamana a 7-a.