Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » marketing
Ambalarea marfurilor alimentare

Ambalarea marfurilor alimentare




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

INTRODUCERE

           Dezvoltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri, promovarea formelor eficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambalajelor.

           Cea mai mare parte a produselor alimentare destinate comercializari pe piata trebuie sa fie ambalate si etichetate. Sunt insa unele produse care nu necesita obligatoriu acest lucru, cum ar fi fructele si legumele, desi unii comercianti le ambaleaza in tavi acoperite cu celofan si pungi de plastic, pentru a le face mai attractive. Din punctual de vedere al marketingului, ambalarea poate avea o importanta minora ( de exemplu: produsele din carne) sau una majora (ciocolata, lactatele etc.). Unele ambalaje,cum ar fi Coca-Cola, sunt renumite in intreaga lume si au o componenta de marketing care se manifesta la nivel global.

           Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de marketing al compamiilor.

           In ultimul timp s-a pus accent pe imbunatatirea  proiectarii ambalajelor ca sa contina mai putin material, cu un procent mai mare de reciclabilitate, mai usor de manevrat.

           Realizarea ambalajelor a devenit o activitate importanta din punct de vedere economic si tehnic, atat pe plan national cat si international.

           Producatorii de marfuri alimentare trebuie sa cerceteze si sa fie edificati asupra naturii ambalajului necesar si a parametrilor functionali, estetici si promotionali ai acestora. Producatorii de ambalaje trebuie si raspunda strict nevoilor de ambalare impuse de specificul acestor marfuri comercializate pe diferite piete. Specializarea productiei de marfuri alimentare si de ambalaje in societai bine profilate impune producatorilor de marfuri alimentare cunoasterea comportarii acestora pe parcursul circuitului pana la consumator, si a cunoasterii cerintelor de ambalare.

            Interfata intre activitatile de productie si activitatile promotionale il constituie ambalajul produselor alimentare complexe. Ambalajul rezulta ca este o componenta importanta a actiunilor de productie, comerciale atat in cadrul procesului principal desfasurat in actul de vanzare, cat si in cadrul procesului secundar de logistica, si a

actiunilor promotionale din afara unitatilor.

           In perioada actuala a integrarii in Uniunea Europeana, productia si comertul de produse alimentare devine importanta. In general ambalarea aduce o contributie la cresterea performantelor ambalarii produselor alimentare, de aceea perfectionarea poate sa aiba in vedere si reducerea costurilor, atat pentru materialele de ambalare, cat si a

tehnicilor de ambalare.

ARGUMENT

           Am ales aceasta tema deoarece consider ca in viata de zi cu zi ambalarea a devenit una dintre cele mai importante functii ale unui produs, a unei marfi pe piata. Ambalajul oferind multe informatii despre produsul in sine din punct de vedere tehnic, al imaginii, dar si despre continutul produsului.

          Pe parcursul referatului am definit ambalarea; am spus despre rolul pe care le indeplineste ambalajul; am clasificat ambalajele; am enumerate cateva din metodele si tehnicile de ambalare ale marfuri alimentare, dar si factorii ambalarii; am dat exemple de cateva simboluri aplicate pe ambalaje; am precizat deciziile care stau la baza elaborarii unui ambalaj; am determinat testele care sunt supuse ambalajele; am indicat conditile care trebuie sa le indeplineasca forma ambalajului dar si estetica acestora. In ultima parte am vorbit depre ambalajul ecologic.

1.     DEFINIREA AMBALARII

           Ambalarea reprezinta activitatea de proiectare si de fabricare a materialelor protectoare pentru diferitelor produse.De asemenea ambalarea este operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura protectia temporara a produsului in cursul manipularii, transportului, defectarii, desfacerii si consumului, precum si inlesnirea acestor operatiuni.

2.     ROLUL AMBALAJULUI

           Rolul pe care il joaca in atragearea si in satisfacerea consumatorului, ambalarea

trebuie sa se bucure de o atentie corespunzatoare. In ultima perioada, ambalarea a devenit un instrument de marketing tot mai eficient.

           Roulul ambalajului este foarte important in lantul logistic al marfurilor, el aigurand conservarea si protectia marfurilor,transportulu, manipularea si depozitarea in fiecare etapa a circuitului ethnic al acestora.

           Ambalajul protejeaza consumatorii impotriva falsificarii marfurilor, obiectiv care se realizeaza prin: includerea anumitor etanseizari, constructia unor elemente suplimentare atasate ambalajului, moduluiu de etichetare aplicate pe ambalaj.

3.     CLASIFICAREA AMBALAJELOR

           Ambalarea se poate alcatuita din unul pana la trei straturi de material. De exemplu bauturile se prezinta sub forma unei sticle (ambalaj primar), introdusa intr-o cutie de carton (ambalaj secundar), mai multe astfel de cutii fiind introduse in cutii mai mari (ambalaje de transport).

           Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si inchiderea lor.

           Ambalajele se pot clasifica in functie de mai multe criterii:

1)      Dupa natura materialului:

-          ambalaje celulozice

-          ambalaje din sticla

-          ambalaje din metal

-          ambalaje din materiale plastice

-          ambalaje din lemn

-          ambalaje din materiale complexe

-          ambalaje din materiale textile

2)      Dupa sistemul de confectionare:

-          ambalaje fixe

-          ambalaje demontabile

-          ambalaje pliabile

3)      Dupa tipul ambalajului:

-          lazi

-          cutii

-          flacoane

-          pungi

-          tuburi etc.

4)      Dupa domeniul de utilizare:

-          ambalaje de transport

-          ambalaje de prezentare

-          ambalaje de desfacere

5)      Dupa modul de valorificare:

-          ambalaje refolosibile

-          ambalaje nerefolosibile

           Cea mai mare parte din ambalajele marfurilor alimentare in Europa –circa 40% din total- este destinata produselor agroalimentare. Principalele materiale din care se confectoneaza ambalajele sunt:

*        cartonul si hartia –care ocupa primul loc(cutii de zahar, de orez, lapte).

*        metalul – fierul si aluminiul (cutile de conseve )

*        sticla (bauturile, borcanele cu dulceturi, gemuri, compoturilor)

*        materialele plastice – include:peliculele celulozice (utilizate in conditionarea fructelor in stare proaspata, produselor de bacanie uscate – pastele fainoase, biscuitii, pesmet); celuloza sau pasta de hartie (ambalajele pentru oua); polistirenul (ambalarea produselor lactate proaspete); poliuretanul (preconditionarea carnii  si a mezelurilor); PCV (buteliile de unica folosinta  de apa, otet, vin, ulei)

*        lemnul (ambalaje pentru legume si fructe, branzeturi moi, paste fainoase, macaroane)

*        alte materiale – saci de iuta (utilizati pentru cereale, cartofi, fasole)

                                              -  saci de polipropilena (pentru orez)

                                              -  „bombe aerosoli” (pentru frisca, creme)

                                              - materiale compuse dintr-o folie multistrat cu bariera (pentru ambalarea in vid a  

                                                 alimentelor perisabile)

4.     METODE SI TEHNICI DE AMBALARE

Ambalajul si marfurile formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie sa tina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre elementele componente ale sistemului. Tendintele actuale remarcate in conceptia ambalajelor si a metodelor de ambalare sunt:

-          reducerea consumului de materii prime, materiale si energie;

-          cresterea duratei de conservare a produselor;

-          sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confectionare;

-          facilitarea reintegrarii in mediu a ambalajelor in etapa post-consum.

            Metodele si tehnicile de ambalare ale marfurilor alimentare:

*        ambalarea colectiva – aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea intr-un singur ambalaj a mai multor produse. Aceasta metoda usureaza mult manipulare si transport produselor, ajutand la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar, faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse deja preambalate.

*        ambalarea portionata - ambalajul portionat este acela al carui continut se consuma o singura data. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavite etc. Astfel, se pot ambala atat produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat si cele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc).

*        amblarea tip aerosol – ambalajul tip aerosol este un recipient rezistent la o presiune interrioara data, prevazuta cu o deschidere in care se monteaza o „valva”, care asigura etanseitatea si distribuirea produsului continut, sub forma de spuma, pudra sau in stare lichida. Este utilizata de exemplu la produsele cosmetice, farmaceutice, alimentare etc.

*        ambalarea in folii contractibile – acesta este o metoda de ambalare a produselor in bucati mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, avand alveole termoformate, urmata de inchidere prin acoperire cu folie si termosudare. Aceasta metoda este foarte utilizata in cazul produselor alimentarein special la ambalarea marfurilor din carne, a lactatelor etc.

*        ambalarea aseptica – ambalarea aseptica consta in introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializarii, intr-un recipient sterilizat, in conditii aseptice, urmata de inchiderea recipientului astfel incat sa fie prevenita contaminarea produsului cu microorganisme. Acest ambalaj consta intr-o folie unica, multistratificata, care combina cele mai bune caracteristici ale hartiei, materialului plastic si aluminiului pentru a alcatui un recipient cu preformante superioare .

*        ambalarea in vid – ambalarea in vid consta in introducerea produsului intr-un ambalaj imermeabil la gaze si scoaterea aerului, suprimand astfel oxigenul, principalul agent responsabil de o eventuala alterare a produsului.Pentru ambalarea in vid se utilizeaza mai ales folii din materiale complexe de ambalare. Aceste folii trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: rezistenta mecanica buna, protectie impotriva luminii, rezistenta la actiunea produselor agresive, rezistenta la temperature rezistenta etc.

*        ambalarea in atmosfer rezistenta modificata - ambalarea in atmosfer rezistenta modificata consta in inchiderea produsului intr-un ambalaj in care atmosfera din interior este modificata ( in ceea ce priveste continutului in CO , O , N , vapori de apa). Aceasta ambalare depinde de urmatorii factori: natura produsului ambalat, alegerea amestecului de gaze din ambalaj si efectele produse asupra marfurilor, natura materialului de ambalare, adaptarea materialului la tehnica si echipamentul de ambalare utilizat.

          

5.     SIMBOLURI APLICATE PE AMBALAJE

            Cele mai importante simboluri aplicate in mod current pe ambaje sunt:

6.     FACTORII AMBALARII

Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare. Acestia se refera la:

-          utilajul folosit la ambalare;

-          productia care trebuie realizata;

-          dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;

-          frecventa schimbarilor ambalajului;

-          spatiul necesar montarii liniei.

7.     MODIFICARILE AMBALARII

           Modificarile probabile ale produsului, influenteaza alegerea materialului de ambalare folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat in materiale cu ridicate proprietati de bariera la arome, grasimi etc.).

8.     CREEAREA UNUI AMBALAJ

            Specialisti in marketing trebuie sa cunoasca ceea ce gandesc si ceea ce spun beneficiarii produselor despre ambalaje.

            Consumatorii sunt atrasi de ceea ce este calitativ, ieftin si da un bun aspect produslui.

            Distribuitorii doresc ca ambalarea produsului sa se prezinte cat mai bine si atragator atat in raftul pe care este asezat in raion, cat  si pe parcursul operatiunilor promotionale. De asemenea acesta doresste ca produsul sa nu prezinte nici un fel de degradare inainte de a fi cumparat.

            Pentru crearea de ambalaje cat mai eficiente, fabricantii trebuie sa cunoasca atat opiniile si atitudinile fata de acestea ale consumatorilor, cat si pe cele ale distribuitorilor.

           Crearea unui ambalaj presupune elaborarea si funamentarea unei suite de decizii. Prima din ele se refera la formularea conceptului de ambalare pentru produsul in cauza, adica ceea ce trebuie sa fie sau sa faca ambalajul pentru produsul respective. Functiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca un produs este sa ofere protectie superioara, o mai buna conservare a alimentului, sa introduca o noua tehnica de distributie, sa sugereze anumite caracteristici ale produsului. A doua decize vizeaza marimea, forma materialelor din care este confectionat ambalajul, precum si textul si designul marcii ce vor fi trecute pe el. A treia decizie se refera la sistemul de inchidere (sigilare) a ambalajului, astfel incat sa  se asigure protectia si integritatea produsului. Decizia a patra priveste armonizarea componentelor ambalajului (marime, forma, material, culoare etc.) intre acestea componentele politicii de marketing. Urmatoarea decizie vizeaza testarea ambalajului.

9.     TESTE PENTRU AMBALAJE

           Testele la care este supus produsul ambalat sunt de mai multe feluri:

-          teste functionale – menite sa certifice rezistenta ambalajului in conditii normale;

-          teste vizuale – menite sa verifice lizibilitatea textului si armonizarea culorilor;

-          teste de distibutie – menite sa verifice daca intermediarii considera ambalajul atragator si usor de distribuit;

-          teste de comercializare – pentru a constata daca reactia consumatorului este favorabila sau nu.     

10.             FORMA AMBALAJULUI

            Forma ambalajului trebuie privita ca elementul estetic la proiectarea caruia se au in vedere urmatoarele conditii :

-          constrangerile pe care le impune produsul din punct de vedere al formei, al conditiilor de producere si de utilizare, al clasei calitative din care face parte;

-          capacitatea de protectie fizico-mecanica sau chimica ceruta de produs pe parcursul circuitului de la producator la consumatorul final;

-           importanta componentei informational-estetice a produselor in formarea deciziei de cumparare, care a determinat forme de ambalaj prin care acestea sa devina vizibile;

-          folosirea pentru unele grupe de produse a unor forme modulate de ambalaj care, prin marea lor putere de sugestie, devin caracteristice si usor de reperat;

-          corelarea formei ambalajului cu materialul utilizat pentru confectionare, cu sistemul de constructie, cu particularitatile de utilizare, manevrare sau inchidere-deschidere;

-          includerea criteriilor estetice, alaturi de datele ergonomice actuale, intr-un sistem unitar de standardizare-tipizare a formei ambalajelor, ca parte integranta a standardizarii produselor industriale, in scopul reducerii cheltuielilor de productie si cresterii eficientei social-economice;

-          stabilirea unor forme in raport cu destinatia, cu modul de amplasare in spatiile comerciale si, bineinteles, cu cerintele consumatorilor

11. ESTETICA IN AMBALAREA MARFURILOR

ALIMENTARE

            Grafica este esentiala in formarea imaginii estetice in ambalarea marfurilor alimentare. Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganelor si simbolurilor ce contribuie la impactul initial pe care un produs (prin ambalajul sau) il are asupra

consumatorilor si joaca un rol important in comunicarea de informatii si impresii

despre produs.

            In literatura de specialitate se disting mai multe stiluri de grafica:

-          grafica moderna, care urmareste crearea unei exprimari simbolice, schematizate,    simplu de inteles si de retinut;

-          grafica comerciala, care sugereaza, prin fotografii, desene si diferite alte mijloace, caracteristicile produsului, utilitatea, destinatia;

-          grafica umoristica, la care in solutia estetica se includ caricaturi sau alte elemente similare ce apropie produsul de consumator.

            Tendinta actuala in conceperea ambalajelor se caracterizeaza printr-o grafica simpla, dar expresiva; ea trebuie sa stimuleze imaginatia, sa prezinte produsul intr-un mod atragator, sa declanseze un efect imediat, astfel incat produsul sa fie remarcat, individualizat si dorit de cumparator.

            Din punct de vedere grafic, functia ambalajului este de informare si promovare se realizeaza prin corelarea imaginii cu textul publicitar si cu coloristica.

12.  Ambalajul ecologic

            Intr-o societate moderna, ambalajul trebuie sa raspunda atat cerintelor esentiale cu privire la produs, cat si unor obiective precise de protejare a mediului inconjurator. Impactul ambalajelor asupra mediului reprezinta de facpt impactul materialelor si tehonologiilor de ambalare asupra mediului.

            Ambalajul este un produs a carui functionalitate se incheie in momentul inceperii utilizarii produsului continut.

            Trecerea de la stadiul de produs la cel de deseu este rapida si impune luarea unor decizii importante cu privire la mediu.

            Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate, procesul tehnologic si deseurile rezultate in procesul de productie si consum.

            Intreprinderile trebuie sa cunoasca reglementarile referitoare la produsele ecologice si sa-si adapteze productia la cerintele pietei. In aceste conditii ambalajul trebuie sa faca fata unor constrangeri suplimentare referitoare la mediul inconjurator.

            Ambalajul ecologic este ambalajul realizat din materiale ecologice, utilizand tehnologii nepoluante, cu un impact minim admis asupra mediului inconjurator.

            Alegera materialului ecologic de ambalare trebuie sa tina seama de procesul de incalzire globala si modificarile climatice; deprecierea stratului de ozon; poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acida; poluarea apei; tipurile de deseuri solide si eliminarea lor.

            Degradarea naturala a materialelor de ambalare se realizeaza prin:

-          biodegradare – consta in distrgerea materialului de catre microorganismele  prezentate in sol;

-          oxidarea chimica – consta in distrugerea materialului prin coroziune.

           In general ambalajele din hartie si carton pot fi considerate ecologice. Cu acestea prezenta compusilor organoclorurati, rezultati din albirea pastei de hartie, constituie o sursa de poluare. De asemenea, cernelurile de imprimare sunt considerate poluante.

           Caile de actiune in scopul reducerii poluarii mediului inconjurator cauzate de ambalaje sunt:

-          reducerea ponderii ambalajelor nerecuperabile ;

-          introducerea unor ambalaje mai putin poluante.

            Simboluri pentru protectia consumatorului  si a mediului sunt:

            In Uniunea Europeana s-au luat o serie de masuri legislative cu privire la valorificarea deseurilor, inclusive a celor provenite din ambalaje, respectand mediul inconjurator.

            Marea varietate a materialelor plastice utilizate astazi pentru ambalare creeaza dificultati majore in reciclarea lor. Pana in momentul in care vor deveni disponibile sisteme mecanice accesibile de sortare a materialelor plastice, cel mai simplu mod de a identifica materialul de ambalaj este prin intermediul codificarii.

            Sistemul de codificare utilizat in present consta intr-o sageata inchisa, completa fie cu un numar, fie cu o abreviere pentru tipul de material.

           Exemple de sisteme de codificare:

CONCLUZIE

           Prin aceasta lucrare am vrut sa evidentiez importanta modului de ambalare ale marfurilor alimentare.

           Preocuparile pe plan european si mondial privind ambalajul se indreapta catre adaptarea ambalajului la produs ce constituie un proces complex, la care este necesara identificarea functiilor ambalajului, a mijloacelor prin care functiile se pun in actiune, si a obiectivelor care se doresc. Identificarea functiilor se constituie in premise pentru stabilirea obiectivelor, ca adaptarea ambalajului la diversele piete nationale si internationale, gasirea de noi piete, adaptarea la nevoile consumatorului, alegerea variantei optime in sistemul logistic, si promovarea vanzarii produselor alimentare prin intermediul ambalajului.

Bibliografie

  1. Niculescu N., Estetica produselor alimentare, Editura Ceres, Bucuresti, 1977

Bibiri E., Tendinte moderne in dezvoltarea ambalajelor, articol publicat in revista “Marketing” nr.1/1993

         2.     Prof.univ.dr.Rodica PAMFILIE, Conf.univ.dr.Roxana PROCOPIE Design si estetica marfurilor

        3. Olaru Marieta, Pamfilie Rodica, Purcarea Anca, Paunescu Carmen, Negrea T.Mihai, Studiul calitatii produselor si serviciilor pentru clasa   aIX-a , Editura Economica Preuniversitara, Bucuresti, 2004

       4.   Purcarea A., Ambalajul – atitudine pentru calitate, Editura Expert, Bucuresti, 1999

       5.     Site –ul : http://wikipedia.org/





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Seminar Publicitate si Reclama - Brief de creatie
Politica de scoring – acordarea punctajului cercetarii pe baza formularului de mystery shopping
LOCUL MARKETINGULUI SI MANAGEMENTULUI IN TEORIA SI PRACTICA ECONOMICA
Concepte si notiuni fundamentale de marketing
Formularul de mystery shopping si cerintele urmarite in cadrul acestuia
Mediul extern al intreprinderii de comert, turism, servicii
Conceptul de comunicare directa
Istoria ambalajului ca forma de reprezentare a culturii materiale

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.