Structura pretului - Pragul de rentabilitate

Structura pretului - Pragul de rentabilitate

Raporturile complexe dintre costuri , cantitatile vandute , profit si pret pot fi formalizate si abstractizate , punctul de plecare fiind reprezentat de ceea ce specialistii denumesc structura pretului . Acest concept trebuie definit cu cea mai mare claritate , deoarece sta la baza tuturor asertiunilor privitoare la politica de pret .

Indiferent de strategia de piata a unei intreprinderi , obiectivele sale permanente raman urmatoarele : cel putin mentinerea pe piata si maximizarea profitului . Atingerea acestor obiective tine de toate politicile de marketing , dar politica prin care ele se concretizeaza efectiv este politica de pret . Din acest motiv specialistii au transferat politicii de pret cele mai multe responsabilitati strategice de tip financiar , cu extinderea adecvata a problematicii pretului in mixul de marketing .

Din multiplele posibilitati de abordare , formula cea mai generala a structurii pretului poate fi dedusa din ecuatia de bilant a unei perioade de timp , care poate fi de forma urmatoare :

PROFIT = VENITURI -CHELTUIELI

Simpla analiza a acestei ecuatii de bilant evidentiaza daca activitatea firmei a fost profitabila sau nu , intr-o anumita perioada :

- Activitate profitabila , daca : Venituri > Cheltuieli ;

- Activitate fara profit , daca :   Venituri=Cheltuieli ;

- Activitate neprofitabila , daca : Venituri<Cheltuieli ;

De asemenea , analiza pragului de rentabilitate furnizeaza raspunsuri la numeroase intrebari complexe cu care se confrunta responsabilii de marketing : ce se va intampla cu profitul daca scad vanzarile ? Care va fi marimea profitului daca pretul unitar va creste ? Sau , ce se va intampla cu profitul daca se reduc costurile ? Ce eforturi de marketing trebui facute pentru conservarea cotei de piata a intreprinderii , sau pentru cresterea acesteia ? Care este pozitia intreprinderii fata de preturile produselor concurente ? etc.

Pentru determinarea punctului de echilibru intre costuri si venituri , respectiv a pragului de rentabilitate , se pune problema calcularii cantitatii critice de produse ce trebuie vandute , la un pret unitar dat , astfel incat sa acopere integral costurile . In punctul de echilibru , pierderile sunt zero , deoarece volumul valoric al vanzarilor trebuie sa egaleze costurile .

Analiza pragului de rentabilitate este foarte utila pentru decidenti , deoarece se poate stabili de la ce nivel al vanzarilor se va obtine profit . Cu cat diferenta dintre vanzarile corespunzatoare punctului de echilibru si cele determinate pe baza cererii anticipate este mai mare , cu atat produsul sau serviciul in cauza are un potential de rentabilitate mai ridicat .

In acest context , se precizeaza si faptul ca analiza pragului de rentabilitate are aplicatii importante inclusiv pentru dimensionarea capacitatilor de productie . Cunoasterea punctului de echilibru dintre cantitatile vandute si valorile realizate este o masura absoluta care poate fundamenta deciziile de proiectare a capacitatilor de productie – problema care este de interes maxim pentru politica de investitii a oricarei firme . Subdimensionarea capacitatilor de productie conduce la pierderi de cumparatori potentiali si , implicit , la ratarea sanselor de crestere a cotei de piata a intreprinderii .

Supradimensionarea capacitatilor de productie este inca si mai daunatoare , pentru ca genereaza pierderi efective pentru investitii prea mari , care nu-si vor gasi sursele de amortizare . Astfel de erori pot fi evitate prin realizarea intr-o maniera riguroasa a analizei pragului de rentabilitate .

De asemenea , analiza pragului de rentabilitate are numeroase alte aplicatii in marketing intre care , cu titlu de exemplu , se mentioneaza : proiectarea gamei de preturi posibile , analiza riscului , proiectarea profiturilor , evaluarea distributiei si a activitatilor promotionale , fundamentarea deciziilor privitoare la strategia de piata a intreprinderilor etc.