Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Identitatea personala și reprezentarea sine – celalalt in tulburarea de personalitate borderline

Identitatea personala și reprezentarea sine – celalalt in tulburarea de personalitate borderline





Identitatea personala și reprezentarea sine – celalalt in tulburarea de personalitate borderline

This article is ment to be an analysis of two concepts which are very important in the structure of the personality, that is personal identity and the self-other representations. These two are viewed not from the normal persective, but, on the contrary, are put in the context of a widely spread personality disorder – borderline. Therefore, it is the connection between these, and how disturbances in the sense of personal identity and self-other representations can lead to or predispose to the borderline personality disorder, that is aimed at.

KEY WORDS: identity, self- other representation, borderline personality disorder


Tulburarea de personalitate de tip borderline este caracterizata printr-o disturbare a identitații sau o patologie a structurii sinelui. Persoanele care au aceasta tulburare a personalitații incearca sa genereze sens, sa elimine ambiguitatea și sa mențina idealizarile prin atribuirea polarizata a unor valori și motivații experiențelor personale. Aceste atribuiri binare interacționeaza pentru a forma structuri ale sinelui discrete și multiple, sau stari. Fiecare stare e caracterizata de expectanțe stereotipe pentru sine și pentru ceilalți și pattern-uri de relaționare care se auto-perpetueaza. Autorul evidențiaza patru stari comune, etichetate ca victima nejutorata, faptaș vinovat, victima furioasa si raufacatorul semizeu.

In mod tradițional, identitatea personala este cosiderata importanta pentru sanatatea psihologica și funcția adaptativa. Difuzarea identitații și alte forme mai severe de tulburare asociate cu identitatea personala sunt privite ca fiind parți esențiale ale tulburarii de personalitate borderline. Mai mult, se considera ca dezvoltarea identitații personale este in mod intim legata, și chiar dependenta de elementele culturii moderne, modificarile culturale semnificative afectand condițiile de dezvoltare a identitații umane. De aceea, difuzia identitații observata la pacienții cu borderline trebuie ințeleasa  in relație nu numai cu istoria individuala a fiecaruia, si cu structurile sale interioare, dar și cu dezvoltarea culturii moderne și cu organizarea sociala.

Imi este foarte dificil sa las alți oameni sa se apropie de mine. Imi este foarte frica ca vor descoperi ca de fapt sunt un nimeni,ca sunt o umbra, o fantoma. Mi-e frica ca vor afla ca nu am nici o parere despre nimic, nici o atitudine, nici o ideologie, ca nu știu nimic despre nimic, și iși vor da seama dintr-o data cat sunt de plictisitor.”( pacient anononim cu borderline)

1.     Identitatea personala

In faimosul sau capitol intitulat “Despre identitate și diversitate” in “Eseu despre ințelegerea umana” a lui John Locke (1690), autorul scrie “pentru a afla in ce consista identitatea umana, trebuie sa luam in considera ce anume ințelegem prin conceptul de persoana ”. Potrivit lui Locke, acest termen se refera la o “ființa inteligenta, care gandește, care raționeaza șI reflecteaza, șI se poate plasa in diferite locuri, in diferite perioade temporale, pastrandu-șI in acelașI timp conștiința de sine ”(p. 67). Mai departe, el afirma ca “de vreme ce conștiința a insoțit intotdeauna gandirea, și tocmai aceasta este ceea ce definește sinele, și astfel il delimiteaza de alte ființe care gandesc, aceasta este cea care constituie identitatea personala.” (p.67) Astfel, soluția lui Locke la problema identitații sociale este una bazata pe continuitatea coștiinței de sine.

Nu exista o definiție a identitații umane sau personale care sa fie universal agreeata. Depinzand de context, identitatea personala a fost ințeleasa ca fiind o substanța, o experiența subiectiva sau un sentiment personal al sinelui, o structura interioara, o construcție personala, un proiect existențial și un proces. Pe de-o parte, identitatea este o trasatura a individului, reflectand un proces intern al auto definirii. Pe de alta parte, identitatea se dezvolta intr-un context social, și este conturata de circumstanțele imediate ca și de cultura, in sens mai larg (Deaux, 2000, p. 225). Mai mult, se face diferența adesea intre identitatea sociala, acea parte a identitații persoanei care deriva din apartenența ei la un anumit grup social, și identitatea personala, conceptul mai mult sau mai puțin coștientizat al persoanei referitor la sine ca o individualitate unica, cu trasaturi particulare, nevoi, caracteristici definitorii, și o istorie particulara.

Dupa cum a subliniat Erikson (1959), termenul „identitate” are mai multe semnificații diferite, dar intim legate. Cateodata se refera la „un sentiment constient al identitații individuale, sau la o straduința inconștienta de a da continuitate caracterului personal” (p.102). Intr-o a treia situație, este folosit ca un criteriu pentru faptele tacute ale sintezei eului; și in sfarșit, este folosit in conexiune cu menținerea unei solidaritați interne cu idealurile și identitatea grupului”(p.102). Marcia, unul dintre succesorii lui Erikson, ințelege identitatea personala ca o structura a personalitații care apare pentru prima oara in adolescența. Aceasta structura consista in “organizarea scopurilor(nevoi, dorințe) și abilitaților (competențe, deprinderi) in contextul cererilor culturii ei sau lui (exigențele) și recompenselor (gratificarile) oferite de aceasta (Marcia, 1994, p. 64). Teoria psihanalitica (Kemberg, 1976)a legat simțul identitații primar, fenomenologic, subiectiv, de structurile interne și de organizarea  personalitații. Se presupune ca atat nivelul de organizare al personalitații sau integrarea, cat și nivelul structural al dezvoltarii identitații se manifesta in sentimentul individual al identitații.

Identitatea personala reprezinta o parte importanta a psihologiei umane și are implicații substanțiale pentru sanatatea psihologica. Dezvoltarea identitații este esențialapentru acceptarea de sine și stima de sine și este „piatra de hotara capacitații de a se descurca” (Crawford, Cohen, Johnson, Sneed, & Brook, 2004, p. 374).Un sentiment al identitații stabil și integrat este vazut ca o preachiziție a unei experiențe echilibrate a locului de control intern, și funcționarea autnoma. In teoria psihanalitica, identitatea personala matura privita ca o resursa importanta, atunci cand vine vorba de reglarea functiilor cognitive, afective și interpersonale. In schimb, unele teorii cognitive (Linehan, 1993) considera ca consistența și predictibilitatea emoționala de-a lungul timpului sau in situații similare sunt precerințe pentru dezvoltarea unui sentiment stabil al identitații. Se presupune ca oamenii iși formeaza un simț al identitații sinelui prin propriile observații despre ei inșiși, ca și prin reacțiile celorlalți fața de ei. Incongruențe comportamentale de-a lungul tipului și in diferite situații vor face astfel dificil de creat un sine coerent, și de a stabili sentimentul de continuitate personala. O identitate personala stabila este o sursa importanta de coerența, da structureaza experiența oamenilor și le ghideaza comportamentul in cadrul interacțiunilor sociale. Mai mult, stabilizand comportamentul in situații sociale, o identitate stabila face ca individul sa fie mai predictibil și mai ușor de ințeles pentru ceilalți, ceea ce la randul sau stabilizeaza modul in care aceștia se raporteaza la el. In general, o identitate stabila contribuie la un mediu social stabil și coerent, care, in schimb stabilizeaza identitatea individului. Schimbarile culturale și slabirea comunitaților sociale implica o mai mare dificultate in a construi un mediu social stabil și coerent, care, in unele cazuri, compromite dezvoltarea unei identitați stabile.

Oamenii cu o identitate matura au gasit un echilibru adaptativ  intre nevoia de autonomie, separare și diferențiere interpersonala, pe de-o parte, și nevoia de atașament și relații stranse cu ceilalți. In incercarea lor de a dezvolta o identitate adaptativa, oamenii care traiesc in societațile moderne trebuie sa navigheze intre extremele individualitații lipsite de compromis și integrarea sociala, in care prima este de neatins, iar cea de-a doua ca o gaura neagra, va atrage și inghiți tot ce se apropie de ea.” (Bauman, 2005, p. 30).



Dilema identitații umane este, așa cum Lichtenstein (1977, p. 13) a formulat-o succint, ca in afara relației cu celalalt, individul se prabușește, se descurajeaza. Doar prin contrastul rezultat din compararea lor unul cu altul pot ființele umane sa devina separate, pot sa dobandeasca sau sa-și creeze o identitate”.

2. Identitatea difuza și borderline

Spitzer, Endicott. & Gibbon (1979) au aratat ca tulburarea identitații este unul din criteriile definitorii pentru BPD. Conform conceptualizarii psihanalitice, difuzia identitara este una din cele trei caracteristici principale ale organizarii personalitații borderline. (Kernberg, 1984). Mai mult, oamenii care nu au o busola a starilor lor interne și care nu au acces la o ințelegere coerenta a propriei persoane și a lumii exterioare va fi mai vulnerabil in situațiile nestructurate, și mai inclinat sa recurga la mecanisme de aparare primitive. In modelul lui Kernberg, mecanismele psihologice de aparare și identitatea difuza sunt strans legate și se presupune ca sunt conectate cu pierderea controlului și afectele negative (Lenzenweger, Clarkin, Kernberg, & Foelsch, 2001).Mecanismele de aparare primitive, in special sciziunea, formeaza o parte esențiala a procesului care sta la baza difuziei identitare. Totuși, trebuie facuta diferența dintre identitatea difuza patologica a pacienților cu borecerline, pe de-o parte, și  identitatea difuza mai puțin severa și efemera și criza “normala” de identitate din adolescența. Unul dintre lucrurile pe care le au in comun aceste doua grupuri este lipsa sau deficitul in autodefinire. Diferența importanta este ca adolescentul cu o funcționalitate crescuta cu probleme identitare temporare are un sentiment de siguranța șI o structura de baza pentru formarea unei identitați (Marcia, 1989). Radacina identitații difuze in borderline se regasește mult mai devreme in viața. Aceste persoane nu se pot dedica lumii, altor oameni sau unor țeluri pe termen lung pentru ca nu exista un sine stabil sau un nucleu central care sa-și ia aceste angajamente.

Deficite severe ale sentimentului de identitate personala și sentimentele colaterale de vid interior rezulta adesea in comportamente impulsive și de automutilare care sunt caracteristice pentru cei cu borderline. Automutilarea, socializarea compulsiva, promiscuitatea sexuala și diversele forme de abuz (de alcool, droguri, mancare) sunt folosite pentru a indeparta sentimentele de deșertaciune și lipsa sensului vieții. Astfel, relațiile interpersonale instabile și intense, caracteristice pacientului cu borderline sunt legate de un sentiment la fel de instabil al identitații.

3.     Reprezentarile sine – ceilalți in borderline

 S-a scris foarte mult despre natura personalitații de tip borderline. Se afirma ca aceasta provine din tulburarile particulare din reprezentarile mentale – disfuncții in abilitatea de a menține și folosi imagini ale sinelui si ale celorlalți integrate si benigne - și ca aceste moduri de a gandi conduc la relații interpersonale deficitare, instabilitate afectiva și impulsivitate. Aspectele disfuncționalitații reprezentarilor in raportul sine – ceilalți in borderline sunt prezentate intr-un larg spectru teoretic, și un numar de metodologii de cercetare exista pentru a evalua acest fenomen. Concluzia este ca modurile de manifestare ale borderline exista pe un continuum, și sumarizeaza trasaturi ca: imagini mentale instabile despre sine și ceilalți, adesea marcate de autodisprețuire și atribuirea unor atitudini rauvoitoare celorlalți, interacțiunile cu ceilalți sunt organizate in jurul nrvoii de grija, care este considerata necesara pentru o funcționare de baza, frica de ceilalți bazata pe așteptarea de a fi ranit și dezamagit, dificultate in a lua in considerare existența unor puncte de vedere multiple șisau conflictuale, avand o tendința spre concret, totul-sau-nimic, alb-si-negru mod de gandire, de percepere a relitații, și interacțiuni interpersonale sadomasochistice in care o persoana, alternativ ii face pe alții sa sufere și sufera din cauza altora.

4.     Principalele teorii despre borderline și reprezentarile sine - celalalt disfuncționale

Este prezentat in continuare un rezumat al principalelor teorii despre borderline și este subliniat cum fiecare intre acestea poate conține implicit sau explicit noțiuni despre natura tulburarii reprezentarii sine – celalalt.

a)Abordarea psihodinamica

Kernberg (1967) a sugerat ca BPD este asociata cu impulsuri agresive latente excesive ( fie innascute, fie rezultate din experiențe frustrante in ceea ce privește ingrijirea primita) care amenința in mod constant sa distruga imaginile interne pozitive despre sine și despre ceilalți. Conform acestui model, ca mod de aparare, persoana iși imparte” minte in bucațI pentru a putea proteja imaginile pozitive de cele negative, șI așa conceptul de sine devine unul fracturat. Mai mult, in legatura cu aceasta rupere intervin șI mecanisme de aparare precum idealizarea primitiva, devalorizarea șI identificarea proiectiva care duce adesea la interacțiunile interpersonale capricioase șI destructive asociate cu aceasta tulburare. Conform parerii autorului, aceste persoane au fantezii puternice șI distorsionate ale realitații interpersonale care sunt in mod constant duse la indeplinire.

Referitor la ideea daca tulburarile in reprezentarea sinelui și a celuilalt ocupa un loc primar in borderline, intr-o publicație recenta, grupul lui Kernberg (Levy et al., 2006) a afirmat: “Instabilitatea emoționala iin personalitatea borderline poate fi secundara lipsei de diferențiere și integrare a imaginii sinelui și a celuilalt, ceea ce duce la instabilitate in perceperea sinelui și in ultima instanța la instabilitate afectiva.”(pp.484 – 485) Potrivit acestui punct de vedere, dinamica relației dintre lipsa unor reprezentari interne integrate ale sinelui și a celuilalt și instabilitatea afectiva poate fi un cerc vicios in care imaginile faramițate sa detemine o revolta emoționala adiționala, care mai apoi exacerbeaza instabilitatea reprezentarilor. In consecința, autorii sugereaza ca un tratament eficient al BPD trebuie sa includa facilitarea integrarii imaginilor mentale faramițate, rezultand astfel intr-o lume interna mai coerenta, care este mai puțin copleșita de afecte, care nu are nevoie sa apeleze la un comportament distructiv, și permite persoanei sa stbileasca relații mai echilibrate, realiste și intime.

Kohut (e.g., 1971) a fost preocupat de felul in care gandurile individului despre așteptarile și evaluarile celorlalți contureaza și mențin conceptul de sine și stima de sine. Unii sunt dependenți de a se oglindi permanent in ceilalți, sau de a-i idealiza continuu pe ceilalți, pentru a putea funcționa. In timp ce toata lumea are nevoie de o anumita afirmare de-a lungul vieții, oamenii cu probleme ale imaginii de sine au nevoie de o validare și confirmare excesiva pentru a menține un echilibru. In cadrul acestei perspective, borderline este diferențiat de funcționarea narcisistica. Indivizii narcisiști au abilitatea de a susține stima de sine prin identificarea cu un altul idealizat, in timp ce patologia borederline este mai caracterizata de o abilitate disfuncționala de a-și regla noțiunea de sine prin orice mijloace.



b)Abordarea interpersonala

Horowitz (2004) vede BPD ca pe o problema a “identitații scizionate” sau a imaginii de sine instabilecare rezulta din tratamentul inconsecvent primit de-a lungul dezvoltarii timpurii. Deoarece copiii mici au probleme in a atribui atat insușiri pozitive cat șI negative aceleiașI persoane, le este greu sa integreze experiențele pozitive, alaturi de cele negative, așa ca dezvolta un stil de a pendula intre a evalua persoanele semnificative din jur ca fiind fie buni, fie rai. In BPD, aceasta sciziune devine o parte integrata a psihicului, aplicata atat sinelui, cat șI celorlalți. Horowitz vede aceasta sciziune ca baza instabilitații comportamentale șI afective. Mai mult, pentru persoanlele cu BPD, factorii de mediu inconsecvențI sau abuzivi intalnițI in copilarie conduc la respingere - șI sentimentul abandonului care genereaza nevoia ca ceilalțI sa-l ajute sa regleze haosul inetrn care intervine din cauza acestei sciziuni.

c)Abordarea cognitiv -  comportamentala

Aspecte privind deficite in reprezentari sunt de asemenea prezentate clar in teoriile cognitiv comportamentale majore despre borderline. Conform grupului lui Beck, oamenii cu BPD mențin modele mentale ale universului interpersonal ca fiind un loc periculos in care ei nu au nici o putere de a se apara impotriva exploatarii, abuzului sau acțiunilor destructive ale celorlalți și se considera ca fiind „inacceptabil de inerenta” (Beck, Freeman, Davis & Assoc., 2004). Conform acestei teorii alaturi de aceste presupuneri despre sine si celalalt mai sunt și funcții cognitive disfuncționale – neincredere și hipervigilența, gandire dihotomica și un slab simț al identitații – care determina comportamentul interpersonal instabil și tensiunea emoționala asociate cu BPD.

In timp ce instabilitatea emoționala și comportamentele auto-vatamatoare sunt considderate de obicei cele mai proeminente aspecte in BPD in cadrul paradigmei Linehan's DialecticalBehavior Therapy (DBT; Linehan, 1993), aceasta abordare conține și noțiuni despre reprezentarile sinelui și a celuilalt in borderline. Conform acestei perspective, dificultațile create de borderline evolueaza, in mare parte, pornind de la dezvoltarea intr-un „mediu invalidant” in care exprimarile timpurii ale experiențelor personale sunt cumva trivializate sau pedepsite, rezultand in presupunerea copilului ca percepțiile și ințelegerea lui asupra lumii sunt greșite, iar el e cumva inacceptabil din punct de vedere social. Iar acest lucru nu duce doar la probleme cu reglarea comporamentala șI afectiva, dar chiar sinele e compromis pentru ca eșecul persoanei de a se increde in propriile percepții ale realitații impiedica dezvoltarea unui simț al identitații de sine sau increderii in propria persoana. Astfel, persoanele cu BPD considera ca sunt nejutorați și au nevoie sa se bazeze pe alții pentru a avea o definiție a realitații externe, dar și interne, și menține o pasivitate activa care cere ajutor din partea celorlalți pentru a se adapta.

d)Modelul trasaturilor

Livesley și Jang (2000) au propus o clasificae empirica a tulburarilor de personalitate, conținand doua componente: o definiție generala a tulburarii de personalitate și o descriere a diferențelor individuale dintre pacienții cu tulburari de personalitate, conform unui set de trasaturi de personalitate. Conform modelului sau, tulburarea de personalitate este definita ca “eșecul de a rezolva sarcinile vieții, incluzand dezvoltarea unor reprezentari integrate ale sinelui și ale celuilalt, șI capacitatea de a avea relații sociale adaptate”(p.137)

Cloninger (2000) a identificat patru trasaturi definitorii ale tulburarilor de personalitate in general: slaba auto-direcționare, slaba cooperativitate, slaba stabilitate emoționala, șI slaba transcendența a sinelui. Trei dintre aceste dimensiuni (cu excepția stabilitații afective) comprima dimensiunile caracteriale ale Temperament and Character Inventory (TCI). Se considera ca aceste dimensiuni ale personalitații influențeaza eficiența personala și sociala prin invațarea din interior conceptelor despre sine. Mulți din intemi referitori la aceste patru dimensiuni ale tulburarior de personalitate se refera la legatura sine – celalalt: iresponsabil, fara scop, neajutorat, slaba acceptare de sine( slaba auto - directionare), intolerant, narcisist, ostil, razbunator, oportunist(slaba cooperativitate), invidios, plin de ura, amar(slaba stabilitate emoționala), imagine de sine instabila, sentimentul de vid interior, imagine inconstanta asupra lumii (slaba transcendența a sinelui). O data ce acești factori au fost folosițI pentru a stabili prezența unei tulburari de personalitate, precum șI severitatea acesteia, subtipul este apoi stabilit bazandu-se pe trei factori temperamentali: cautatorul de noutate, evitarea raului și dependența de recompensa. In cadrul acestei scheme, psihopatologia borderline este asociata cu un grad inalt de cautare a noului (se plictisește ușor, impulsiv, extravagant, dezordonat), un nivel inalt al evitarii raului (pesimist, fricos, timid, anxios, obosește ușor), și un grad scazut de dependența de recompensa(sociabil, dependent, simpatetic, sensibil, sentimental).



Bibliografie:

 

 Bender, D., Skodol, A., (2007). Borderline personality as a self-other representational disturbance, Journal of Personality Disorders.  New York,  Vol. 21,  Iss. 5,  p. 500-17 (18 pp.)

Bohus, M., Limberger, M., Frank, U., Chapman, A., Kühler, A., Stieglitz, R., (2007). Psychometric Properties of the Borderline Symptom List (BSL), Psychopathology,  Vol. 40,  Iss. 2,  p. 126-32

Gregory, R.,(2006) Borderline Attributions, American Journal of Psychotherapy, New York, Vol. 61,  Iss. 2,  p. 131-47 (17 pp.)

Hopwood, C., Morey, L., (2007). Psychological conflict in bordeline personality as represented by inconsistent self-report item responding. Journal of Social and Clinical Psychology, New York. Vol. 26,  Iss. 9,  p. 1065-1075 (11 pp.)

 Jørgensen, C.,(2006). Disturbed sense of identity in borderline personality disorder. Journal of Personality Disorders, New York.  Vol. 20,  Iss. 6,  p. 618-44 (27 pp.)

Kirkpatrick, T., Joyce, E., Milton, J., Duggan, C., (2007). Altered emotional decision – making prisoners with borderline personality disorder. Journal of Personality Disorders, New York  Vol. 21,  Iss. 3,  p. 243-61 (19 pp.)









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Personalitatea copilului cu deficiente
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA
MANAGEMENTUL STRESULUI
CUNOASTEREA DE SINE SI IMAGINEA DE SINE
CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A VARSTELOR SCOLARE
Personalitatea
CONSILIEREA COPILULUI
HIPOTALAMUSUL



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu