Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie
PARTICULARITATILE ACTIVITATII PSIHOMOTRICE

PARTICULARITATILE ACTIVITATII PSIHOMOTRICE



PARTICULARITATILE ACTIVITATII PSIHOMOTRICE

Activitatea psihomotrica reprezinta activitatea de psihomotricitate efectuata cu prescolarii , in cadrul careia se formeaza elementele si miscarile de baza ale motricitatii grosiere si fine,urmarindu-se dezvoltarea corespunzatoare a componentelor psihomotricitatii copiilor, intr-o maniera organizata, specifica educatiei psihomotrice, cu mijloace, formatii, materiale si metode adecvate particularitatilor de varsta ale copiilor si mai ales nivelului lor de pregatire.

Principalele fenomene ce intra in sfera psihomotricitatii sunt:

     Coordonarile1 - statice, dinamice si perceptiv-motrice -care se manifesta la nivelul tuturor efectorilor sistemului osteomus-cular.

     Schema corporala - sistemul central de comanda si control a motricitatii, structura automatizata, dobandita prin activitatea motrica (experienta motrica), avand localizarea corticala in homunculus motor. Dupa V. Horghidan 2000, schema corpo­rala este o 'structura dinamica, careia experienta ii imprima permanent trasaturi noi, in care se realizeaza supliniri (in anumite limite diferitele segmente care o compun pot lua pe rand importanta diferita, erijandu-se in 'figura', pentru ca apoi sa se topeasca in ansamblu,'

      Ideomotricitatea - este reflectarea constienta sau inconstienta a potentialului motric fixat in schema corporala si care se manifesta concret in sistemul coordonarilor;

     inteligenta motrica Manifestarile de exceptie ale ideomotricitatii pot fi conside­rate ca fiind semne de inteligenta motrica superioara - creativitate motrica.

      Lateralitatea- reflecta pe planul motricitatii asimetria functio­nala a emisferelor cerebrale; Astfel, din punct de vedere al lateralitatii, subiectii se impart in stangaci  si dreptaci si
ambidecstri.

      Rapiditatea miscarilor (inclusiv viteza de reactie) – este influentata   de  particularitatile  temperamentale, care sunt conditionate genetic (viteze diferite de propagare a influxului
nervos si de traversare a sinapselor). Concepte psihologice de baza .pag. 74,75,76

Specialista domeniului Monica Stanescu in cartea „ Educatie-fizica pentru prescolari si scolari mici „ prefigureaza o abordare noua fata de psihomotricitate, si implicit fata de instruirea componentelor psihomotricitatii. „ lucrarea isi propune sa ofere un model practic de abordare a componentelor psihomotricitatii in cadrul activitatii de educatie-fizica.”

Se propun unele programe de instruire pentru fiecare dintre componentele psihomotricitatii atat in cadrul activitatilor psihomotrice cu prescolarii cat si anumite actiuni motrice adecvate instruirii realizate in cadrul familial. In continuare sunt prezentate schematic detaliile  instruirii componentelor psihomotrice asa cum sunt ele tratate in cartea mai sus amintita. 

In domeniul educatiei psihomotrice coordonatele care stau la baza alcatuirii programelor de instruire sunt:  (M Stanescu 2001 pag.91)

·       Cunoasterea particularitatilor fiecarui copil, printr-o evaluare corespunzatoare, periodica profesorul va fi capabil sa stabileasca cele mai adecvate continuturi si dozari ale acestora.

·       Concordanta continuturilor propuse pentru a fi realizate cu nevoile de dezvoltare ale copiilor, ca individualitati; in acest sens se va porni de la principala activitate a copilului la varstele mici- jocul ( propus de catre profesor sau chiar de catre copil).

·       Urmarirea dezvoltarii globale a personalitatii copiilor; obiectivele oricarui program trebuie sa evidentieze valentele acestuia pe toate planurile personalitatii, si nu sa se limiteze la cel fizic si psihomotric;

·       Aplicarea programului se va face in cadrul unor grupuri mici, activitatea cu intreg grupul si chiar individuala , pentru a duce la bun sfarsit o astfel de interventie didactica, trebuie sa se puna un accent deosebit pe constientizarea timpurie a copiilor asupra importantei activitatii pe care o desfasoara.”   

Componentele psihomotricitatii vizate de catre educatia psihomotrica sunt: schema corporala, lateralitatea, structurarea spatiala, orientarea temporala.

Schema corporala presupune cunoasterea segmentelor corpului, precum si a anumitor pozitii ale corpului si a posibilelor miscari ale corpului. De nivelul de dezvoltare al schemei corporale depind celelalte componente ale psihomotricitatii, respectiv structurarea spatio-temporala si coordonarea oculo-segmentara.                                                                                                                                  

Formarea si consolidarea schemei corporale va urmarii realizarea urmatoarelor etape:

Etapa I

·       Constientizarea corporala

·       Cunoasterea posibilitatilor de miscare ale corpului ( motricitatea globala) incepand cu varsta de 2 ½ ani

·       Dezvoltarea echilibrului static si dinamic

·       Dezvoltarea motricitatii fine , incepand cu varsta de 3 ani

·       Cunoasterea segmentelor corpului incepand cu varsta de 2 ½ ani in mediul familial, de la 4 ani in cadrul activitatilor psihomotrice.

Dupa ce copilul isi cunoaste propriul corp si segmentele acestuia se trece la o etapa superioara in dezvoltarea schemei corporale.Aceasta etapa presupune valorificarea modalitatilor senzoriale in procesul de cunoastere a mediului.

 

 

Etapa a II a

  • Orientarea spatio-corporala solicita :

Dezvoltarea modalitatilor senzoriale – pentru sensibilitate auditiva, pentru sensibilitate tactila, pentru sensibilitatea proprioceptiva.

  • Invatarea pozitiilor corpului si a segmentelor corpului

Etapa a IIIa

  • Organizarea spatio-corporala, incepand cu varsta de 5 ani, in cadrul activitatilor care vizeaza acest aspect al schemei corporale, se va urmari realizarea unor obiective cum ar fi: perceperea corecta si reproducerea miscarilor, dezvoltarea coordonarii segmentare, dezvoltarea echilibrului.

Influentarea lateralitatii, are ca principal obiectiv dezvoltarea ambidextriei, respectiv a capacitatii de a utiliza cu aceiasi eficienta toate segmentele corpului. Aceasta componenta a psihomotricitatii se va aborda incepand cu varsta de 4 ani, prin intermediul unor actiuni motrice pentru membrele inferioare, pentru membrele superioare. In acelasi timp se va urmari si intarirea partii dominante prin exercitii care sa solicite precizie, acuratete, prin solicitarea segmentului indemanatic, in timp ce segmentul neandemanatic va contribui la eficienta actiunii motrice a celui indemanatic.

Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal. Spatiul general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar spatiul personal presupune propriile miscari ale copilului asupra carora copilul isi concentreaza atentia. Incepand cu varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera lui,jucariile, dormitorul, bucataria etc.

Includerea copilului in activitatile organizate din cadrul gradinitei il vor solicita in cunoasterea notiunilor spatiale .In cadrul activitatilor psihomotrice prin utilizarea diferitelor mijloace specifice cum ar fi parcursurile aplicative, sau alte exercitii fizice ca genuflexiunile sau unele deplasari, copilul va cunoaste notiunile spatiale de sus, jos, sub, peste, pe, printre. De asemenea structurarea spatiala se va dezvolta pe baza cunosterii orientarii spatiale. Accentul in formarea acestora se va realiza prin insusirea notiunilor de rand,coloana, cerc, prin jocuri de miscare “Mingea pe pod”, „Mingea pe sub pod,” etc.

Incepand cu varsta de 4 ani, se vor crea conditii de dezvoltare a memoriei spatiale. Prin regasirea locului intr-un spatiu delimitat, memorare a reperelor intr-un spatiu precizat, exercitii de plasare a obiectelor fata de un partener sau alt reper, inainte, inapoi, la dreapta, la stanga,sus,jos. De mare importanta va fi si formarea aprecierii vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in spatiu. Se vor utiliza exercitii de mers, alergare, cu orpriri, porniri, cu diferite viteze de deplasare, mai incet, mai repede, si mai repede, ne oprim, pornim, in diferite formatii in coloana, pe perechi,etc.

Organizarea spatiala, va solicita copiilor, capacitatea de a combina diferitele notiuni spatiale si de a le utiliza intr-o anumita situatie. De asemenea organizarea spatiala presupune si formarea capacitatii de a actiona in grup.

Orientarea temporala Aceasta componenta psihomotrica urmareste realizarea urmatoarelor obiective: dezvoltarea capacitatii de reproducere a unor ritmuri sau actiuni motrice, dezvoltarea capacitatii de executare a actiunilor motrice acompaniate de diverse linii melodice.Vor fi recomandate exercitii care sa presupuna asocierea informatiilor auditive cu cele de natura kinestezica, mai ales in cadrul sarcinilor motrice in care executantii trebuie sa marcheze accentele liniei melodice prin anumite actiuni motrice: sarituri, variante de pasi, opriri, intoarceri.

Exercitiile destinate dezvoltarii orientarii temporale trebuie desfasurate pe fond muzical, acesta va sustine emotional activitatea, si va accentua expresivitatea miscarilor. Vor fi recomandate teme muzicale precum „Ploaia,” „Ursul”, „Indienii”

Se poate concluziona ca, desi activitatea psihomotrica, este tot o activitate de educatie-fizica, totusi prin faptul ca ea vizeaza in mod special dezvoltarea componentelor psihomotricitatii ca obiectiv principal al sau, se poate delimita din acest punct de vedere, prin aceasta particularitate de activitatea de educatie-fizica la care distingem clar obiectivele temelor respective.

Tabel nr.3 Evolutia componentelor motricitatii si psihomotricitatii la varsta prescolara

varsta

Motricitatea generala

Schema corporala

Orientarea spatio-temporala

Perceptii

3 ani

Mers echilibrat,mentinere echilibru pe un picior, in sarituri de pe un picior pe altul,si peste obstacole mici. Are precizie in executarea unor aruncari cu o mana si cu doua maini.

Indica elementele componente ale capului si segmentele corpului.

Capabil sa execute deplasari intre doua repere impuse.

Capabil sa compare lungimi de distante parcurse ( lung, scurt) sa sorteze forme si marimi identice.

4 ani

Mers, alergare, saritura clar delimitate. Prinde si paseaza mingea cu precizie de la 1, 1,5m

Indica, urechea, ochii,mana,piciorul

Indica pozitii sus-jos, fata-spate.

Sorteaza obiecte dupa culoare, compara obiecte cu greutati diferite.

5ani

Dispune de o gama mai larga de sarituri se dezvolta echilibrul. Se amelioreaza precizia executarii aruncarilor, prinderilor.

Se consolideaza achizitiile etapei precedente.

Invata noi pozitii spatiale: alaturi, inainte-inapoi.

Percepe si distinge pozitii spatiale, culori si nuante.

6 ani

Achizitiilor precedente li se adauga sariturile pe verticala. Capabil sa reproduca miscari simultan cu modelul.

Recunoaste dreapta-stanga

Utilizeaza si aplica notiuni spatiale si temporale ( aici, acolo, acum, apoi)

Se amelioreaza calitatea perceptiilor in toate registrele senzoriale.

7 ani

Capabil sa execute structuri de miscari care solicita un grad sporit de coordonare; se dezvolta motricitatea fina.

Executa miscari variate pe baza de imitatie.

Executa independent miscari conform reperelor spatiale indicate.

Se amelioreaza capacitatea discriminatorie.

8 ani

Se imbunatateste viteza de executie si precizia miscarilor.

Creste fidelitatea reproducerilor motrice.

Se orienteaza dupa repere naturale       ( rasarit-apus)

Creste acuitatea vizuala.

pg 63,   M. Stanescu, “ Educatia fizica pentru prescolari si scolari mici – o abordare psihomotrica „ (2002)

Model de program psihomotric realizat in cadrul activitatilor psihomotrice in gradinita

Pag. 106 carte scanata M Stanescu

Program de formare/consolidare a schemei corporale pentru prescolari

Obiective

Prin exercitiile pe care le include, programul urmareste:

       Cunoasterea posibilitatilor de miscare ale corpului si segmentelor, a
relatiilor care se  stabilesc intre  ele, precum si  a modului  de
manifestare a factorilor implicati in producerea eficienta a miscarii;

       Dezvoltarea capacitatii de comunicare cu spatiul personal si cu cel
general;

      Insusirea limbajului de specialitate;

   Dezvoltarea caracterului unitar, selectiv si activ al observatiei, in sarcini de perceptie vizuala.

 Planul calendaristic de aplicare a programului

Nr. lectiei/ sapt.

Teme, obiective operationale

Sisteme de actionare

1

1-4 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor denumi si atinge la comanda diferite segmente ale corpului

Sl/2'30'

S2/2'30'

2

7-11 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor executa si denumi cel putin 3 miscari ale segmentelor corpului

S3/2' S4/2'

3

7-11 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor executa si denumi cel putin 5 miscari ale segmentelor corpului

S3/2'30' S4/2'30'

4

14-18 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor executa deplasarea corpului din diferite pozitii initiale

S4/2' S5/1' C8/2'30'

5

14-18 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor denumi 3 pozitii fundamentale de executare a exercitiilor

Cl/2' C2/3'

1 Temele de activitate si continuturile propuse vor fi integrate in abordarea celorlate componente ale procesului instructiv-educativ (calitati motrice, deprinderi si priceperi motrice de baza si utilitar aplicative)

107

6

21-25 septembrie

Constientizare corporala: elevii vor denumi 2 pozitii fundamentale de executare a exercitiilor

Cl/1'30' C2/2'30'

7

21-25 septembrie

Constientizare cprporala: elevii vor recunoaste si denumi posibilitatile de miscare ale Corpului la nivelul articulatiilor trenului supenor

C6/4x C7/r

8

28 sept

1   oct

Constientizare corporala: elevii vor recunoaste si denumi posib/'ftatile de miscare ale corpului la nivelul articulatiilor trenului inferior

C5/l'30' C6/4x

9

28 sept. -loct.

Constientizare corporala: elevii vor executa o succesiune de 2 miscari simetrice cu membrele superioare

C4/2'30' C5/1'3O'

10

5-9 octombrie

Constientizare corporala: elevii vor identifica si exeputa   2   miscari   simetrice   cu   membrele

inferioare

C4/2'30' C5/1'

11

5-9 octombrie;

Constientizare corporala: elevii vor identifica si executa   2  miscari   asimetrice   cu   membrele

superioare

C4/2'30' C5/r C6/2x

12

12 -16 octombrie

Constientizare corporala: elevii vor identifica si executa 2 miscari asimetrice cu membrele inferioare

C5/r

C6/2x

13

12-16 octombrie

Cunoasterea posibilitatilor de miscare: vor executa 2 miscari diferite ca ritm, la alegere, si le vor  denumi

C6/ 2x C7/1'

14

19-23

octombrie

Cunoasterea posibilitatilor de miscare: vor executa 3 miscari diferite ca ritm, Ia alegere si le vor denumi

C7/1'

C6/4x

15

19-23 octombrie

Cunoasterea posibilitatilor de miscare: elevii vor executa miscari in acelasi ritm cu partenerul

S6/1'3O' S10/30' C9/3'

16

2-6 noiembrie

Cunoasterea posibilitatilor de miscare: elevii vor executa miscari in acelasi ritm cu partenerul

S6/l'30' S10/30' C9/3'

17

2-6

noiembrie

Constientizarea formei corpului: elevii vor executa la comanda miscari cu segmentele in directia si ritmul propus

S7AT30'

S8/2'30'

18

9-13 noiembrie

Constientizarea formei corpului: elevii vor localiza 2 parti indicate ale corpului, lucrand in oglinda

Sl/2'30' S4/2'30'

19

9-13

noiembrie

Constientizarea formei corpului: elevii vor localiza cu precizie 2 parti indicate ale corpului partenerului

S3/1' S6/V30'

20

16-20

noiembrie

Constientizare corporala: elevii vor executa si denumi cel putin 3 miscari din diferite pozitii initiale

SPl/2' SP2/2'

21

16-20 noiembrie

Organizare spatio-corporala: elevii vor fi capabili sa realizeze trei forme indicate, cu ajutorul corpului si segmentelor

S7/l'30' S8/2'30'

22

23-27 noiembrie

Organizare spatio-corporala: elevii vor putea delimita spatiul personal in raport de actiunile colegilor

SP5/1' SP9/4x

S11/1

23

23-27

noiembrie

Orientare spatio-corporala: elevii vor aprecia distanta fata de un reper, cu un nr. indicat de pasi

SP9/6x

24

30nov.

4 dec.

Orientare spatio-corporala: elevii vor reproduce

2 forme astfel incat sa ocupe cat mai mult spatiu

SP9/6x

S9/6x

S10/1’

25

30nov.

4 dec

Orientare spatio-corporala: elevii vor reproduce

2 forme astfel incat sa ocupe cat mai putin spatiu

S9/6x

26

7-11

decembrie

Orientare spatio-corporala: elevii vor fi capabili sa aprecieze distantele de parcurs folosind repere exterioare.

SP6-4x

SP7-1

SP9/4x

27

7-11

decembrie

Orientare spatio-corporala: elevii vor fi capabili sa aprecieze distantele de parcurs folosind repere exterioare.

SP6-4x

SP7-1

SP9/4x

28

14-18

decembrie

Orientare spatio-corporala: elevii se vor deplasa printre obstacole si le vor depasii fara a le atinge

SP6/4x

29

14-18

decembrie

Orientare spatio-corporala: elevii vor identifica rapid reperele indicate si se vor deplasa catre ele fara sa atinga colegii

SP11/ 3’

Continutul programului (anexa planului calendaristic)

Componenta

Cod

Descrierea exercitiului

Dozare

Formatii

Indicatii

programului

de lucru

metodice

Constientizare

SI

Executarea la comanda a urmatoarelor

l'-2'30';

Raspanditi

Comenzile pot

corporala

actiuni:

p: 10'

in sala sau

viza diverse parti

1x

pe terenul

ale corpului si

a.   atingerea piciorului drept cu mana

de sport

diverse segmente.

stanga;

1x

Se va insista pe

b.    atingerea piciorului stang cu mana

corectarea

dreapta;

1x

miscarilor fiecarui

c.   atingerea umarului stang cu mana

elev

dreapta si cu mana stanga alternativ

S2

Executarea la comanda a urmatoarelor

l'-2'30',

Coloana de

Se poate

actiuni:

p: 20'

gimnastica

desfasura sub

a. din stand, cu bratele inainte, ridicarea

lx

forma unui joc de

piciorului drept la bratul stang;

atentie, antrenand

b. din stand, ridicarea piciorului stang la

lx

si alte segmente si

bratul drept,

alternand

actiunile motrice

S3

Executarea individuala de exercitii asemanatoare celor descrise anterior si adresarea de intrebari privind actiunea executata.

2-4x l'-2'30' p=10' (activa, mers)

Coloana de gimnastica

Elevii se vor alege prin sondaj, astfel incat in doua lectii succesive sa fie chestionati toti

S4

Din stand, elevii vor executa o serie de actiuni motrice ca raspuns la intrebarile: cum ati arata daca ati fi mai grasi; ati fi mai slabi; ati fi mai scunzi; ati fi mai inaltii

l'-2'30'

Linie pe un rand

Elevii vor fi incurajati sa foloseasca intreg corpul si mimica fetei pentru a sugera imaginile indicate

S5

Din stand, elevii vor incerca sa reproduca folosindu-se de intregul lor corp forma unui mar (de exemplu).

20” – 1’

Raspanditi in sala sau pe terenul de sport

Formele care trebuie reproduse se modifica de la o comanda la alta, la fel si pozitiile initiale

S6

Dintr-o pozitie initiala la alegere, un elev din pereche trebuie sa reproduca o forma pe care colegul sau sa o

ghiceasca.

20'- l'30'

Pe perechi

Jocul se reia cu reproducerea formelor literelor din alfabet. Castiga elevul care reuseste sa descopere cele mai multe forme.

S7

Dintr-o pozitie initiala la alegere, elevii vor reproduce cu intregul corp sau cu anumite segmente o anumita forma. Dupa cateva secunde li se sugera sa asocieze formei respective un nume.

20'-

l'30'

Linie pe un rand

Se vor evidentia formele cele mai reusite si vor fi prezentate in fata clasei

S8

Dintr-o pozitie initiala la alegere, elevii vor reproduce trei forme, de asemenea, la alegere. Fiecare forma va fi mentinuta 10'. La comanda profesorului elevii vor trebui sa treaca incet, cursiv, de la o forma la alta.

130'-

2'30'

Raspanditi in sala sau pe terenul de sport

S9

Din alergare usoara, la un semnal constand din anuntarea unei forme, elevii se vor opri reproducand forma desemnata

5 -6x

Coloana cate unul

Semnalul poate fi dat cu ajutorul fluierului, iar forma reprodusa, Ia alegere. O varianta a jocului de atentie este aceea in care se stabileste drept consemn pozitia initiala in care trebuie sa se opresca elevii si

din care trebuie sa reproduca forma anuntata.

S10

Pe perechi, elevii vor avea de reprodus diverse forme anuntate de profesor. Fiecare executie va fi apreciata cu puncte de la 1 la 5. in final se va desemna perechea castigatoare.

30'-130'

Pe perechi,

raspandite pe tot terenul

Se va insista pe corectitudinea formelor. Se va anunta castigatorul.

S11

Pe perechi, elevii vor avea de reprodus diverse forme, la alegere. Jumatate din numarul de perechi executa, cealalta jumatate urmareste realizarea formelor. Cand toate perechile au terminat, cupluri de doua perechi vor avea de ghicit ce a reprodus perechea adversa.

1’-2’

Pe perechi,

raspandite pe tot terenul

Sistemul de punctaj utilizat este de 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Castiga perechea care a reusit sa acumuleze cel mai mare punctaj.

S12

Utilizand ca pozitie initiala o forma stabilita de profesor (cerc, de exemplu) la semnal sonor, elevii trebuie sa se transforme intr-o forma la alegere.

2-4x

Raspanditi in sala sau pe terenul de sport

Constientizarea posibilitatilor de miscare

C1

Din deplasare, la comanda, oprire avand ca suprafata de sprijin partea corpului indicata de comanda (de ex. pe un picior; un picior - o mana; asezat, cu sprijin inapoi pe palme; pe genunchi, cu sprijin inainte pe palme etc.)

1'30'

2'30'

Coloana cate 1

Exercitiul se poate desfasura sub forma de joc de atentie, cu elevii raspanditi pe tot terenul.

C2

            Joc de atentie: 'Statuile' - din alergare usoara, la semnal sonor, elevii ~P pozitie oarecare.

     .

2'-4'

Coloana cate 1

Elevii pot fi raspanditi pe tot

terenul.

C3

.

Din alergare usoara, elevii vor atinge

la comanda partea corpului partenerului indicata de profesor

V~T

Coloana cate doi

Exercitiul se reia cu indicatia ca elevul sa atinga

partea indicata de profesor, cu

propriul segment

C4

Din stand,la comanda,elevul va atinge o parte a corpului, cu diferite alte parti (cu mana dreapta piciorul stang, cu mana stanga umarul drept, etc)

I’-2’30’’

Coloana de gimnastica cate 4

Exercitiul se poate relua din alte pozitii initiale

C5

Din stand in fata oglinzii, elevul va atinge cu o mana, partea corpului indicata de pereche sa.   .

r-r30'

Pe perechi

Exercitiul are ca variante atingerea partii indicate cu ambele maini, precum si cu indicarea unei anumite parti a corpului sau segment al corpului (dreapta - stanga).

C6

a. Din stand, elevii executa cu bratele miscari lente, in planul superior, 10', p: 5'; b. Din stand, elevii executa cu bratele miscari rapide, in planul superior, 10'..

2-4x, p: 20'

Linie pe un rand

Dupa ce elevii realizeaza diferenta intre o executie rapida si una lenta, exercitiul se poate relua cu modificarea planului si directiei de efectuare a miscarii.

C7

Se reia exercitiul anterior, elevii isi    aleg singuri ritmul, planul, directia de

miscare a bratelor, precum si alternarea acestora. Sunt intrebati prin sondaj asupra caracteristicilor miscarilor pe care le executa

30 '- 1 '

Linie pe un rand

Profesorul va

trebui sa se

asigure in

maximum trei

lectii ca elevii

stapanesc

denumirea

caracteristicilor

miscarii

C8

Pe perechi, elevii vor executa pe rand aceleasi miscari, cu segmentele sau cu intregul corp, ca si partenerul (in oglinda).

1’-2’30’’

Coloana de gimnastica

Pentru deplasare,

elevii vor folosi

toate segmentele

disponibile

C9

            Pe perechi, elevii vor executa pe rand aceleasi miscari, cu segmentele sau cu intregul corp, ca si partenerul (in oglinda).

2' - 3'

Pe perechi

Schimbarea

rolurilor se face Ia

semnalul sonor al

rofesorului.

Sp1

Din stand, elevul este pus sa-si delimiteze, spatiul personal,  folosindu-se de segmentele corporale si de miscarile acestora

1’-2’

Raspanditi in sala sau pe terenul de sport

Exercitiul se poate relua din diferite pozitii initiale : stand pe un picior, culcat facial, culcat dorsal, ghemuit. Elevii vor fi pusi sa compare modul in care spatiul personal se modifica din punct de vedere a marimii, in functie de pozitia initiala.

2.2. PARTICULARITATILE ACTIVITATII DE EDUCATIE-FIZICA

Activitatea de educatie fizica in gradinita constituie o etapa importanta in viata copilului. Stilul de predare, de lucru al educatoarei va influenta elanul, dorinta copilului de participare, implicare la activitatile programului zilnic. Activitatea de educatie fizica trebuie sa imbrace forme specifice varstei prescolare, sa se raporteze la nivelul de intelegere, pregatire si varsta a grupei de prescolari. Omiterea realizarii obiectivelor prevazute de programa scolara poate avea consecinte nefavorabile asupra cresterii si dezvoltarii fizice, asupra starii de sanatate a copiilor si a capacitatii lor de efort    frustrandu-i de bucuriile si satisfactiile specifice activitatii de educatie fizica.

Educatia fizica completeaza instruirea si educatia copiilor. Marele pedagog ceh, Jan Amos Komensky spune: „ un spirit sanatos nu poate exista decat intr-un corp sanatos'

Educatia fizica la nivelul prescolar este prezenta prin intermediul activitatilor de educatie -fizica , activitati al caror continut vizeaza practicarea exercitiilor fizice intr-un mod organizat, sub conducerea si indrumarea educatoarei.

Continutul activitatiilor este programat, planificat de catre educatoare in functie de programa activitatilor instructiv-educative in gradinita. Aceasta planificare cuprinde atat succesiunea activitatilor de pe intregul an scolar, numarul de activitati destinat pe unitatile de invatare,cat si fixarea temelor de activitate Cele doua niveluri de prescolaritate respectiv nivelul I – 3-5 ani si nivelul II 5- 6/7 ani, presupun acelasi tip de organizare si planificare a activitatilor, educatia fizica fiind prezenta pe tot parcursul gradinitei.

Pentru o planificare optima si eficienta a continuturilor activitatilor educatoarea trebuie sa   stabileasca nivelul initial de pregatire al grupei de prescolari, abilitatile si aptitudinile motrice ale copiilor, inca de la inceputul procesului instructuv educativ si mai ales sa urmareasca progresul grupei dar si progresul individual al fiecarui copil obtinut pe parcursul procesului instructiv educativ.Educatoarea trebuie de asemenea sa cunoasca un numar diversificat de mijloace specifice educatiei-fizice pentru copiii de acest nivel, pe care sa-l selectioneze, adapteze si dozeze corespunzator particularitatilor de varsta si nivelului de pregatire al prescolarilor, dar si in functie de obiectivele temelor de activitate.

Miscarile si exercitiile, jocurile de miscare organizate in cadrul activitatilor de educatie fizica, realizeaza echilibrul intre solicitarile intelectuale pretinse copilului in cadrul programului zilnic de activitati, si recreerea, recomfortarea necesara particularitatilor de varsta .

 O importanta deosebita in desfasurarea acestor activitati o vor avea urmatoarele aspecte: ritmul si armonia miscarilor,gratia, frumusetea corporala ambianta in care se  va desfasura activitatea, prin echipament, tinuta, prin continut, structura si succesiune a miscarilor, toate acestea formand gustul pentru frumos si estetic al copiilor. Acompaniamentul muzical la randul sau va imprima eleganta, ritm si expresivitate miscarilor si exercitiilor executate.

Programul de educatie fizica din gradinita urmareste cresterea si dezvoltarea fizica corecta si armonioasa a copiilor, mentinerea optima a starii lor de sanatate, dezvoltarea motricitatii, formarea si consolidarea deprinderilor motrice, precum si educarea calitatilor motrice de baza..

„Educatia fizica este o componenta a educatiei generale, alaturi de educatia intelectuala, educatia morala,educatia estetica si educatia tehnico-profesionala. Intre toate aceste componente exista interdependenta, relatii reciproce, ele formand  un sistem.

Educatia fizica poate influenta foarte mult atat sfera intelectuala a personalitatii umane, dar si celelalte sfere. Sensul principal al relatiei in cadrul sistemului componentelor educatiei generale este de la educatia fizica catre celelalte si nu invers” (Educatie-fizica si sport” – Teorie si didactica – FEST Bucuresti pag26)

2.3. TIPURILE ACTIVITATII  DE EDUCATIE – FIZICA

Specialistul domeniului Gh Carstea prezinta tipurile de activitati de educatie fizica in functie de componenta tematica astfel :

·       lectii cu teme numai din deprinderi motrice

·       lectii mixte cu teme atat din deprinderi cat si din calitati motrice

In functie de etapele invatarii deprinderilor motrice abordate tematic avem:

  • lectii de invatare
  • lectii de consolidare
  • lectii de verificare
  • lectii mixte – combinate de – invatare –consolidare, consolidare-verificare.

Dupa numarul de teme abordate avem:

  • lectii cu o tema
  • lectii cu doua teme

(Gh. Carstea “ Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” , Edit AN-DA Bucuresti 2000, pag 132 )

Un alt specialist al domeniului S.F. Todea considera ca , „ din marea varietate a tipurilor de lectii de educatie fizica ce se pot organiza in functie de obiectivele urmarite, de locul si conditiile in care se desfasoara, cel mai fecvent intalnite sunt:

  • lectii de invatare prin care se insusesc si se formeaza deprinderi motrice „- (in cazul nostru activitatile de educatie-fizica)
  • „ lectii de consolidare (fixare) a deprinderilor motrice, de dezvoltare a calitatilor motrice printr-o activitate de exersare a unor structuri stabile.
  • lectii de verificare, pentru aprecierea gradului de stapanire a deprinderilor motrice, a dezvoltarii calitatilor motrice, valorificarea acestora in cadrul unor activitati practice concrete.
  • lectii mixte sau combinate sunt cele mai frecvent folosite in predarea in scoala a educatiei-fizice si vizeaza transmiterea de noi deprinderi motrice, dar si repetarea celor transmise anterior.Deci intr-o lectie de aducatie fizica se poate realiza: invatarea si consolidarea, invatarea si verificarea, consolidarea si verificarea. „

( S.F.Todea “ Metodica educatiei- fizice si sportive” Buc. 2006, pag. 147,148)

Un alt criteriu pe care specialisti ai domeniului il iau in calcul este in functie de tipul unitatii de invatare abordate, astfel in lectiile pot fi:

  • lectii care vizeaza deprinderilesi –sau priceperile motrice
  • lectii care vizeaza calitatile motrice
  • lectii in care este urmarita dezvoltarea fizica armonioasa, intalnite in special in invatamantul prescolar .
  • lectii care urmaresc formarea capacitatii de autoorganizare, autoconducere, autoapreciere, in cazuri mai rar intalnite de sine statatoare.
  • Lectii mixte al caror continut vizeaza combinatii ale situatiilor anterioare.

De asemenea nu este uitat nici criteriul – amplasarii lectiei in structura anului scolar, lectiile pot fi :

·       Lectii introductive,(organizatorice) care se desfasoara la inceputul anului scolar sau la inceputul semestrului si care urmaresc specte informative cu privire la ceea ce urmeaza sa cuprinda activitatile viitoare si eventual se pot realiza anumite probe motrice, teste de evaluare a nivelului motricitatii sau a nivelului de insusire a deprinderilor motrice.

·        Lectii curete desfasurate saptamanal

·       Lectii bilant realizate la sfarsitul semestrului sau la sfarsitul anului scolar care permit evaluarea rezultatelor obtinute la educatie-fizica.

In functie de locul si conditiile de desfasurare lectiile pot fi:

  • Lectii desfasurate in aer liber,in conditii atmosferice favorabile,
  • Lectii desfasurate in aer liber,in conditii atmosferice nefavorabile,
  • Lectii desfasurate in interior, in conditiile unei dotari materiale optime,
  • Lectii desfasurate in interior, in spatii improvizate.

Putem concluziona ca in gradinita putem intalni urmatoarele tipuri de activitati de educatie-fizica

  • Activitati de invatare atunci cand avem ca tema de activitate invatarea unei deprinderi motrice, sau ambele teme de activitate de invatare a doua deprinderi motrice a caror varianta au elemente de structura asemanatoare cum ar fi-  mers cu genuchii sus sau „ mersul berzei” si alergare cu genunchii sus ; sau - invatarea unei deprinderi motrice si educarea unei calitati motrice.
  • Activitati de consolidare atunci cand avem ambele teme de consolidare a doua deprinderi motrice, cu conditia ca cele doua deprinderi sa fie diferite, adica saritura – saritura ca mingea – ceea ce va presupune desprinderea pe verticala si cea de a doua tema aruncare – prindere a mingii realizata individual, tot pe verticala.; sau consolidarea unei deprinderi motrice si educarea unei calitati motrice

Nu trebuie programate doua variante din aceiasi deprindere motrica ca teme in aceiasi activitate.– Nu – saritura in lungime de pe loc si saritura in inaltime cu atingerea unui obiect suspendat, ambele ca teme de consolidare in aceiasi activitate.

  • Activitati de verificare, atunci cand se va verifica nivelul de insusire- stapanire a unor deprinderi motrice consolidate anterior. Verificarea se poate face prin intermediul unui parcurs aplicativ care sa contina deprinderile motrice supuse verificarii. Se va urmarii in special corectitudinea realizarii deprinderilor motrice respective si nu viteza de executie a acestora
  • Activitati de tip mixt, atunci cand cele doua teme de activitate sunt combinate astfel:

 a- invatarea unei deprinderi motrice si

    consolidarea unei deprinderi motrice

                        b- consolidarea unei deprinderi motrice si

                            verificarea nivelului de stapanire-insusire a unor deprinderi motrice anterioare sau a unei deprinderi motrice consolidate anterior cum ar fi – saritura in lungime de pe loc, sau aruncarea la tinta.

  • Activitati introductive mai ales in cazul copiilor noi in gradinita care se familiarizeaza cu activitatile in general, trebuie sa li se explice printr-un limbaj specific adaptat rolul si importanta si specificul activitatilor de educatie-fizica, a jocurilor si exercitiilor care urmeaza sa se realizeze pe parcursul acestor activitati. Tot  in cadrul acestor tipuri de activitati se pot face testari somatice de evaluare a cresterii si dezvoltarii optime sau testari motrice de evaluare fie a unor componente ale psihomotricitatii cum ar fi echilibru, schema corporala, lateralitate, sau a de evaluare a nivelului motricitatii sau de evaluare a nivelului de insusire a deprinderilor motrice.
  • Activitati bilant care se realizeaza in scopul evalurii nivelului de cunostinte practice acumulate la sfarsitul unui semestru sau an scolar.
  • Activitati desfasurate in aer liber, in conditii atmosferice favorabile. Ocazional.
  • Activitati desfasurte in interior, in conditiile unei dotari materiale optime. In cazurile idealede sala
  • Activitati desfasurate in interior, in spatii improvizate. Ocazional .

2.4. STRUCTURA  ACTIVITATII  DE  EDUCATIE – FIZICA

Structura activitatii de educatie fizica, presupune succesiunea in timp a 7 momente,in functie de obiectivele urmarite, particularitatile sale sunt determinate de urmatorii factori:

  • Prezenta a doua teme intr-o activitate  astfel - o tema de invatare sau consolidare a unei deprinderi motrice si o tema de educare a unei calitati motrice avand ca mijloc de actionare un joc de miscare, sau cea de a doua tema poate sa fie de consolidare a unei deprinderi motrice insusite anterior si sa se realizeze tot printr-un joc de miscare, sau parcurs aplicativ sau stafeta.
  • Necesitatea   pregatirii organismului  copiilor   pentru   efort,  ceea ce presupune respectarea primului moment a activitatii si a actiunilor specifice de realizare a acestuia, prin utilizarea variantelor potrivite de mers, alergare precum si dozarea lor corespunzatoare si alternarea lor cu exercitiile de respiratie.
  • Actionarea asupra dezvoltarii fizice armonioase a organismului copiilor prin exercitiile segmentare - analitice prezente in momentul al treilea al activittatii.
  • Solicitarea permanenta a priceperilor si deprinderilor insusite, predate si formarea altora noi.
  • Dezvoltarea calitatilor motrice de baza in cadrul momentului 4 sau 6.
  • Revenirea obligatorie a organismului copiilor dupa efortul depus prin intermediul unui joc de miscare linistitor sau a unor exercitii de respiratie executate din deplasare sau de pe loc.
  • Analiza activitatii se va face atat global cat si individual prin stimularea cu aprecieri pozitive a evolutiilor executiilor bune, dar si a celor mai putin bune .

Specialistii domeniului au promovat pe parcursul trecerii timpului mai multe modalitati de structurare a activitatii de educatie fizica: pe parti, momente, etape, verigi,sau pe  situatii de instruire. Indiferent care ar fi denumirea componentelor din structura activitatii, prin aceasta trebuie sa se creeze cadrul propice de rezolvare a unor cerinte de natura organizatorica, fiziologica si metodica.

Principalele momente ale activitatii de educatie fizica sunt:

       1. Organizarea grupei

       2. Pregatirea organismului pentru efort

       3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor

    4. Dezvoltarea calitatilor motrice viteza sau indemanarea

·       5. Invatarea, consolidarea sau verificarea deprinderilor motrice

·       6. Dezvoltarea calitatilor motrice forta sau indemanare

       7. Revenirea organismului dupa efort

       8. Analiza activitatii

Cu mentiunea ca momentele 4 respectiv 6 nu vor fi prezente impreuna in nici o activitate ci numai separat, fie numai momentul 4, fie numai momentul 6, in functie de calitatea motrica ce apare ca tema de activitate.

Aceste detalii demonstreaza faptul ca educatia-fizica exprimata prin prisma procesului de predare-invatare nu este aceiasi la toate nivelurile de invatamant, fiecare nivel incepand cu cel prescolar impune prin specificul sau si a particularitatilor de varsta ale subiectilor trasaturi, elemente de instruire specifice nivelului respectiv. Astfel, nivelul educatiei timpurii a copiilor de varsta de la 3 la 6/7 ani, contureaza urmatoarele elemente de specificitate ale educatiei fizice pe care le regasim bine-nteles in cadrul activitatilor de educatie-fizica

·       timpul de desfasurare a activitatii  grupa mica 30 min, grupa preg. 40 min/ 45 min

·       organizarea colectivului gr. mica ( linie, cerc, )

·       mijloacele – jocul de miscare, exercitiile de dezvoltare fizica, stafeta, parcursul aplicativ

·       materialele specifice

·       terminologia adaptata

·       ponderea momentelor de activitate si contopirea unora ( momentul 2 cu 3 nivel I)

·       metodele  

Obiectivele si continutul momentelor din structura activitatii de educatie-fizica

Momentul 1 - Organizarea colectivului

Obiective:  - realizarea unui inceput organizat al activitatii

-        informarea copiilor cu privire la continutul activitatii

-        stimularea intersului si captarea atentiei

Continut: - verificarea echipamentului si a starii de sanatate

-        anuntarea temelor activitatii

-        mijloace specifice nivelului de captare a atentiei

Detalii: - Organizarea grupei de copii

Acest moment dureaza 1-2 minute, in functie de varsta copiilor, de spatiul in care se desfasoara, de nivelul de pregatire si intelegere al copiilor. Prin acest moment se realizeza urmatoarele sarcini:

-inceperea organizata a activitatii;

- verificarea tinutei sia starii de sanatate a copiilor;

-comunicarea obiectivelor urmarite si motivarea copiilor;

-captarea atentiei si trezirea interesului pentru activitate;

- disciplinarea colectivului.

Formatiile de adunare cele mai potrivite sunt: pe unul sau doua linii langa dulapioare, perete,  in careu, semicerc, cerc.In acest moment se pot executa intoarceri la inceput prin pasire, apoi prin saritura.

Se invata pozitia de drepti, utilizand o terminologie adaptata,- vom sta drepti ca soldatii. Se pot realiza miscari  sau jocuri de atentie.

 

Momentul 2  - Pregatirea organismului pentru efort

Obiective: - angrenarea gradata a principalelor aparate functionale in efort si atingerea unui nivel optim in vederea abordarii temelor activitatii

- formarea, educarea perceptiilor spatio-temporale

Continut: -  exercitii de deplasare specifice nivelului de varsta

-        variante de mers si alergare, pasi de dans

Detalii: Pregatirea organismului pentru efort

Acest moment dureaza 2-3 mimute si variaza in functie de grupa, spatiul de desfasurare si temele activitatii. In acest moment se urmareste:

- angrenarea treptata in efort a marilor functii ale organismului;

- realizarea unei stari optime de incalzire a intregului organism;  

- educarea perceptiilor spatiale de orientare in spatiu si timp

Acest moment este prezent in toate activitatile, exercitiile utilizate trebuie sa fie cunoscute de copii sau  treptat se vor  introduce miscari si elemente noi  accesibile.

Formatiile de lucru: pe unul sau doua randuri, pe unul sau doua coloane copiii se vor deplasa circular.

In acest moment se actioneaza cu urmatoarele mijloace de actionare:

-        mers si alergare in diferite variante cu gradarea corespunzatoare a efortului,

-        sarituri combinate cu exercitii pentru brate, picioare si trunchi,

-        jocuri de atentie, jocuri muzicale, mers cu cantec.

Educatoarea va stimula permanent interesul copiilor pentru efectuarea corecta a exercitiilor, evidentiind copiii care au executat corect.

Momentul 3Influentarea selectiva a aparatului locomotor

Obiective:- formarea unei tinute corporale corecte

-        actionarea asupra tonifierii musculare

-        formarea schemei corporale

-        dezvoltarea optima a tuturor segmentelor corporale

-        educarea mobilitatii articulare si a elesticitatii musculare

-        formarea actului respirator

Continut: - exercitii analitice potrivite nivelului de varsta ale colectivului care sa realizeze incalzirea segmentara a corpului

-        exercitii analitice abordate in ordinea schemei corporale care influenteaza modelarea corporala si incalzirea optima a organismului

-        complexe de dezvoltare fizica cu grupe de exercitii din asezat, culcat, cu elemente din gimnastica, cu partener, cu obiecte portative.

-        Exercitii pentru educarea actului respirator.

Detalii: Influentarea selectiva a aparatului locomotor

Durata acestui moment variaza in functie de nivelul grupei, pentru grupele de nivel I dureaza 2-3 minute, pentru grupele de nivel II 3-4 minute. Influentarea selectiva este prezenta in fiecare, activitate, vizand in principal dezvoltarea armonioas[ a segmentelor corpului, a tonicitatii, mobilitatii si supletei intregului organism.

Acest moment se poate realiza in orice conditii de dotare materiala, dispunand de un numar infinit de exercitii ce pot fi utilizate, in acest moment se urmareste:  influentarea, in mod selectiv, segmentar, analitic a aparatului locomotor;

-        educarea atitudinii corporale corecte, prevenirea instalarii unor vicii atitudinale, de regula scolioze, cifoze, lordoze, picior plat;

-        educarea ritmului de executie a miscarilor exercitiilor;

-        educarea tonicitatii si elasticitatii musculare;

-        educarea mobilitatii articulare, si formarea corecta a ritmului respirator.

Formatii de lucru: pe unul sau doua linii cu fata spre educatoare, pe doua linii de o parte si alta a salii, in cerc, semicerc, coloane de gimnastica.

In toate situatiile, formatiile de lucru trebuie sa asigure executantilor posibilitatea efectuarii miscarilor in toate planurile fara a se incomoda reciproc inclusiv atunci cand folosesc obiecte portative.

Exersarea se va face frontal cu pauza intre exercitii sau fara pauza atunci cand exercitiile sunt cunoscute.

La grupele de nivel I se executa 3-5exercitii, la grupele de nivel II  5-7 exercitii si grupa pregatitoare chiar 8 exercitii. Aceste exercitii se succed tinand cont de schema corporala, adica incepand cu exercitii segmentare de la cap spre picioare.

Exercitiile analitice sunt simple localizate, apoi gradat se vor combina..Exercitiile pot fi executate separat pe grupe de exercitii sau sub forma de complex, libere, pe perechi, sau cu obiect portativ,la comanda sau pe fond muzical.

Efectuarea exercitiilor pe fond muzical va creste starea emotionala si va asigura un cadru propice unor executii  corecte si placute. Pentru obtinerea eficientei exercitiilor  este necesar sa se faca o dozare corecta a numarului de repetari, a ritmului de executie si a  alternarii grupelor musculare.

In alcatuirea complexelor de exercitii trebuie sa respectam principiul alternarii, de-a angaja in activitate toate grupele musculare si segmentele corporale intr-o succesiune care sa respecte – schema corporala -  alternand contractia cu intinderea, flexia cu extensia.

Varietatea   se va obtine   prin    schimbarea   periodica   a   continutului complexelor de exercitii, modificarea formelor de exersare si a formatiilor de lucru, alternarea exercitiilor individuale cu cele in perechi sau cu obiecte.

 

Momentul 4Dezvoltarea calitatii motrice indemanare sau viteza

Obiective: -dezvoltarea calitatii motrice indemanare cu accent pe componente: orientare in spatiu. precizie a miscarilor, coordonare a miscarilor, etc.

-        dezvoltarea calitatii motrice viteza – viteza de reactie la diferiti stimuli auditivi, vizuali, .

-        formarea deprinderilor de comunicare de colaborare, conlucrare intre coechipieri.

Continut:- jocuri de miscare selectionate si eventual adaptate la nivelul grupei ,si care sa vizeze una dintre componentele indemanarii

-        jocuri de miscare cu participarea intregului colectiv, fara impartirea copiilor pe echipe, jocuri cu impartirea colectivului in echipe, jocuri cu minge, jocuri care necesita deplasarea copiilor pe perechi, in coloana, in sir, jocuri care presupun dispersia copiilor si regruparea acestora, in locuri marcate.

-        Stafete, parcursuri aplicative, combinatii de elemente si exercitii,si cresterea gradului de complexitate.

- Evaluarea dezvoltarii calitatilor motrice

Detalii:-  Dezvoltarea calitatii motrice indemanare sau viteza

Acest moment este prezent in structura activitati atunci cand una dintre temele activitatii este dezvoltarea indemanarii sau dezvoltarea vitezei. Durata momentului este de 5-7 minute, el variaza in functie de complexitatea mijloacelor utilizate, in functie de rapiditatea organizarii colectivului si de ritmul de executie, de participare, de implicare a copiilor. Tocmai de aceea, educatoarea trebuie sa imprime un ritm optim de derulare a jocurilor respective, sau a stafetelor, fara „ timpi morti”, prin multe aprecieri si incurajari verbale oportune, care sa mentina un ritm optim de derulare a mijloacelor.

            Mijloacele cele mai potrivite de actionare vor fi jocurile de miscare, stafetele, parcursurile aplicative.

Momentul 5Invatarea si/sau consolidarea deprinderilor motrice

Obiective: - invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice de baza

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice aplicative

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice dansului

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice gimnasticii de baza

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice minibaschetului si minifotbalului

- formarea capacitatii de autoorganizare, autoconducere, autoevaluare.

- formarea

Continut: jocuri de miscare, parcursuri aplicative, stafete, elemente statice si dinamice din gimnastica de baza, dansuri cu tema, dansuri., jocuri pregatitoare pentru initiere in mimibaschet si minifotbal

Detalii:- Invatarea si/sau consolidarea deprinderilor motrice

Durata acestui moment este de 7-15 minute. In acest moment se urmareste:

-        formarea unei reprezentari corecte a deprinderii suspuse invatarii

-        insusirea elementelor componente ale mecanismului de baza a deprinderii respective.

Se va urmari selectionarea si adaptarea potrivita a mijloacelor de actionare- joc de miscare, parcurs aplicativ, stafeta., precum si o dozare corespunzatoare particularitatilor de varsta ale copiilor.

Obiectivele acestui moment urmaresc realizarea continutului unitatii de invatare planificata pentru o activitate si pentru intreg ciclul tematic constituit cu aceeasi categoric de continut.

Educatoarea trebuie sa conduca activitatea copiilor spre insusirea corecta a actiunilor motrice respective, in etape bine gradate, ele vor fi repetate pana la insusirea corecta. Acest aspect nu se va realiza intr-o singura activitate, necesitand un sistem de activitati.

Demonstratia si explicatia actiunilor motrice ce urmeaza sa fie insusite trebuie sa creeze copiilor o reprezentare cat mai clara asupra componentelor deprinderilor motrice, si sa imprime un ritm de executie potrivit cu etapa de insusire a deprinderii respective. Ritmul de executie al deprinderilor motrice trebuie sa fie la inceput moderat, aproape de ritmul de executie specific acestora. Intre repetari se va realiza pauza necesara reluarii executiei  miscarilor repective.

In acest moment se executa: deprinderi motrice de baza, aplicativ utilitare, exercitii pregatitoare si fundamentale executate fragmentar sau global.

Formatiile de lucru trebuie sa permita actionarea frontala, a tuturor prescolarilor sau actionarea pe rand cu intoarcere la sirul de unde s-a pornit, intoarcere care se va realiza in mers si va asigura revenirea organismului dupa efort.

              Asupra executiei fiecarui copil educatoarea va face corectarile si precizarile necesare, in timpul derularii miscarilor deprinderii respective si dupa finalizarea lor. Educatoarea va stimula prin aprecieri pozitive si incurajari permanente executiile prescolarilor.

Momentul 6Dezvoltarea calitatii motrice rezistenta sau forta

Obiective:- dezvoltarea calitatii motrice rezistenta generala a organismului sau

-        dezvoltarea calitatii motrice forta 

Continut:.

Detalii:-  Dezvoltarea calitatii motrice rezistenta sau forta

Acest moment este prezent in structura activitati atunci cand una dintre temele activitatii este dezvoltarea rezistentei sau dezvoltarea fortei. Durata momentului este de 5-7 minute, el variaza in functie de mijloacelor utilizate, in functie de rapiditatea organizarii colectivului si de ritmul de executie, de participare, de implicare a copiilor. Educatoarea trebuie sa selectioneze si sa adapteze corespunzator mijloacele potrivite. Se vor utiliza jocuri de miscare care presupun alergare, sau diferite exercitii sau jocuri de miscare, stafete care presupun tractinunea corpului pe suprafete alunecoase, sarituri, sau transportul unor greutati mici, parcursuri aplicative .

Momentul 7Revenirea organismului dupa efort

Obiective: - scaderea indicilor marilor functiuni ale organismului la valori cat mai apropiate de valorile initiale din momentul inceperii activitatii.

Continut:- jocuri de miscare care sa aiba drept scop revenirea organismului dupa efort

-        deplasari in alergare sau mers combinate cu exercitii de respiratii, categorii de exercitii pentru revenirea organismului dupa efort.

Detalii:Revenirea organismului dupa efort

              Acest moment dureaza 2 minute si urmareste revenirea pulsului si a frecventei respiratorii  a copiilor la valori apropiate valorilor de repaus. Acest obiectiv se va realiza prin intermediul unui joc de miscare linistitor sau a unor exercitii de bansare si relaxare sau de  intindere a musculaturii segmentelor corpului care au fost mai solicitate pe parcursul activitatii.

O categorie importanta de exercitii care sunt f. eficiente pentru realizarea acestui moment sunt exercitiile de respiratie care pot fi executate din mers sau din stand si care pentru nivelul I utilizeaza o terminologie adaptata, - „ mirosim florile, suflam lumanarile”, etc.

Momentul 8Analiza activitatii

Obiective:- aprecierea nivelului de executie si participare a copiilor pe parcursul activitatii

-        stimularea activitatii independente

Continut: aprecieri pozitive, laudative la adresa copiilor care au avut cele mai bune prestatii pe parcursul activitatii.

-        aprecieri pozitive, stimulative asupra intregii grupei.

Detalii:Analiza activitatii

Durata acestui moment este de 1 minut, timp in care se urmareste:

-        evaluarea activitatii colectivului;

-        orientarea activitatii independente;

-        pregatirea activitatii viitoare.

In finalul activitatii educatoarea, va face unele aprecieri asupra activitatii desfasurate, subliniind aspectele pozitive si apreciind comportamentul bun al prescolarilor in cauza.

 





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


PRINCIPALELE PROBLEME CRONICE DE SANATATE MINTALA
Identitatea personala și reprezentarea sine – celalalt in tulburarea de personalitate borderline
Simularea: tipuri de simulari, notiuni si definitii
CEREBELUL
Test pentru inteligenta emotionala Varianta pentru copii
SUBTALAMUSUL
Psihologia educationala – domeniu specializat
Comportamentul disimulat

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.