Prietenia la preadolescenti

PRIETENIA LA PREADOLESCENTI

Proiect semestrial la Psihologia Varstelor

Autori Mitrofan Raluca si Brateanu Ioana studente in anul 2, grupa 2, la sectia Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea umana nu se poate desavarsii, aflam din cele mai multa studii, decat prin viata in societate, prin compararea cu ceilalti si mai ales prin comunicare. Inca de la nastere copilul depinde de prima relatie sociala pe care o experimenteaza, relatia cu mama. De calitatea acesteia depinde mai departe modul cum va relationa cu ceilalati oameni.

Desi copilul incepe sa fie angrenat in relatii sociale inca de foarte mic, preadolescenta a fost numita varsta de gratie sociala poate si pentru ca acum copilul daca mai poate fi numit asa, ajunge datorita maturizarilor psihice care au loc acum sa inteleaga ce inseamna prietenia si sa o experimenteze pe aceasta in forma ei de maxima complexitate.

Dupa ce la varste anterioare a trecut prin diverse stadii ale prieteniei precum : Colegialitatea temporara; ajutor unilateral; cooperare bilaterala temperata In jurul perioadei pubertare ajunge sa experimenteze relatia profunda reciproca si interdependenta autonoma (R. Selman, 1979).

Relatia profunda reciproca specifica acestei perioade se caracterizeaza prin constientizarea faptului ca prietenii au si ei vietile lor, ca prietenia este un lucru foarte important de care depinde chiar fericirea lor. Totusi, puberii tind inca sa fie posesivi fata de prieteni si abia in stadiul urmator, al “Interdependentei autonome” reusesc sa respecte atat dependenta de prieteni cat si nevoia de autonomie.

In studiul nostru am incercat sa raspundem la cateva intrebari precum:

Cine sunt prietenii pe care preadolescentii ii recunosc;

Care sunt caracteristicile prietenilor preadolescentilor;

Ce activitati tind sa prefere preadolescentii in grupul de prieteni;

Care sunt motivele dupa care preadolescentii isi aleg prietenii;

Care este modul predominant de comunicare in grup.

Deasemenea am incercat sa studiem nivelul empatiei in grupul de prieteni si daca preadolescentii inclusi in esantion pot fi incadrati in stadiul Interdependentei autonome asa cum a fost el definit de Selman.

Studiul nostru s-a facut asupra unui grup de 29 de elevi in clasa a 7-a la Scoala generala 178, din sectorul 1. Subiectii au fost rugati un chestionar format din 24 de intrebari care se refereau la modul in care ei leaga prietenii.

Dintre observatiile care ni s-au parut mai importante am vrea sa notam in primul rand deschiderea si interesul preadolescentilor pentru acest subiect. Am dedus din multiplele intrebari pe care ni le-au pus ca ei insisi sunt la varsta la care incearca sa inteleaga si sa-si explice lucruri ca prietenia si mai ales dragostea. dandu-le posibilitatea sa ne puna intrebari la sfarsitul chestionarului mai mult de jumatate dintre fete ne-au intrebat ce este in viziunea unui psiholog dragostea.

Comportamentele observate la fete au fost mult mai relaxa te decat cele ale baietilor. In timp ce fetele puneau intrebari suplimentare si comentau raspunsurile pe care le dadeau intre ele, trebuind sa fie stapanite de catre experimentator, conduitele baietiolr erau foarte diferite, putand fi clasificate in doua categorii: unii baieti cei mai multi s-au implicat foarte serios in sarcina, nu comunicau cu nimeni, gandeau asupra intrebarii si mai ales nu lasau sa se vada raspunsuile pe care le dadeau, in timp ce cealalta categorie constau din baieti care au refuzat sa raspunda la chestionar, desi daca au fost rugati ulterior au facut-o. Deducem din aceasta ca baietii traiesc o emotie puternica cand sunt pusi in fata unor probleme de ordin afectiv si caracteristica varstei la ei este mai vizibila in aceasta stanjeneala in a vorbi fata de straini despre lucruri tinand de relatii sociale, sau intime.

Rezultatele studiului ne-au surprins prin omogenitatea lor in sensul ca avem chiar banuieli ca a existat cooperare in ceea ce priveste completarea chestionarelor. Daca nu este asa atunci putem cu siguranta vorbi de o omogenitate a varstei in interiorul grupului. Desi clasa nu formeaza un grup informal in care ne asteptam la o mai mare omogenitate, faptul ca 72% dintre subiecti considera ca printre prietenii lor se numara si colegii, ne facem sa credem ca in respectiva clasa exista mai mult decat un simplu grup formal.

In ceea ce priveste rezultatele, acestea au fost analizate prin programul Exel si vom prefera sa le comentam in paralel cu tabelele pentru a fi mai usoara intelegerea.

Cine sunt prietenii pe care preadolescentii ii recunosc:

Dupa cum se vede in tabelul de mai sus fiind rugati sa incercuiasca persoanele pe care le considera prieteni si avand posibilitatea sa incercuiasca trei raspunsuri, 100% dintre preadolescenti au considerat parintii ca fiindu-le prieteni. Desi este foarte imbucurator acest proncetaj nu putem evalua in ce masura preadolescentii testati nu au dat un raspuns ideal care corespunde unei dorinte si nu unei realitati.

Colegii sunt prieteni ai 72% dintre preadolescenti baietii incerciund aceasta posibilitate de raspuns in numar de 80% mai mult decat fetele care in schimb deja in procent de 10% considera ca iubitul lor le este un prieten, spre deosebire de baieti care inca prefera grupul unei relatii diadice.

In ceea ce priveste vecinii am avut o problema de lipsa de intelegere multi dintre subiectii din esantion in loc sa incercuiasca posibilitatea de raspuns “vecinii” preferau sa scrie in locul “ altii” baietii si fetele de la bloc. Oricum si vecinii sunt prieteni pentru 44% dintre subiecti.

Care sunt caracteristicile prietenilor preadolescentilor:

Dupa cum reiese din ambele tabele anterioare grupurile de prieteni ale preadolescentilor sunt formate din copii de ambele sexe pentru 86% dintre subiecti, desi exista inca un procent de 13% care au grupuri de prieteni formate din tineri de acelasi sex.

Prietenii preadolescentilor sunt din clasa in procent de 27%, dincartier in procent de 48%, si din alte zone in procent de 17%. Vedem din eceste procente ca la aceasta varsta lumea copilului incepe sa se largeasca depasind sfera cartierului si a scolii si aparand prieteni din zone diferite si mai indepartate.

Varsta celor ce le sunt prieteni preadolescentilor variaza 44% spunand ca au prieteni de aceleasi varste si 48% avand prieteni de varste diferite. Nu am intalnit cazuri de copii care sa aiba prieteni exclusiv mai mici sau mai mari, de unde putem deduce ca esantionul nostru era alcatuit din copiii fara prea mari probleme de socializare.

Ce activitati tind sa prefere preadolescentii in grupul de prieteni

Activitatea preferata de 79% dintre adolescenti este iesitul afara corelata eident cu preferinta a 51% dintre ei pentru discutii. Pe langa aceste care sunt cele mai caracteristice varstei, 34% fac sport, si 7% dintre ei isi petrec timpul fie la T.V. fie la calculator suma de 14% este totusi un procent destul de mare care reflecta ca la aceasta varsta copii tind sa experimenteze voit sau nu si solitudinea alegand activitati ce nu presupun un grup ( T.V. si calculator).

Care sunt motivele dupa care preadolescentii isi aleg prietenii;

Fiind intrebati ce tip de grup prefera preadolescentii au raspuns dupa cum se vede si in tabelul anterior 63% au raspuns ca prefera gasca, 29% grupul mic, 13% o singura persoana prieten, si un singur subiect a raspuns ca prefera sa fie singur, facandu-ne sa ne gandim care ar fi motivele.

In acelasi timp modul in care preadolescentii isi aleg prietenii difera destul de mult , cei mai multi dintre subiecti fiind interesati de importanta in grup a prietenului (48%), apoi in ordine descrescatoare a procentajelor de locul comun care ii leaga (31%), aspectul prietenului (10%) si pe ultimul loc interesele intelectuale (97%). Aceste rezultate ne fac sa ne gandim ca varstei este specifica socializarea in sine motivata de nevoia de socializare si nu o nevoie intelectuala satisfacuta prin socializare cum credem ca se intampla la adolescenti. Oricum pentru a afla aceasta un studiu comparativ al varstelor este singura posibilitate.

Care este modul predominant de comunicare in grup:

Sperand ca subiectii nu ne-au dat informatii ideale, imaginate de ei ci informatii reale, am putea spune ca si ceea ce aflam in aceasta sectiune este imbucurator. 79% dintre preadolescenti considera ca fiecare comunica egal in grup, 13% ca asculta ce se vorbeste si 7% ca analizeaza in gand.

Datele pe care le-am obtinut desi au un caracter pur constatativ, ne ajuta sa ne facem o imagine despre modul in care preadolescentii inteleg prietenia si mai ales despre modul in care o experimenteaza. Fara indoiala varsta este specifica atat pentru comunicare cat si pentru legarea de prietenii poate lucrul cel mai important de amintit fiind acela ca preadolescentii au nevoie de sprijinul adultilor de incredere pentru ca modelele comportamentale si de gandire sa corespunda unor cerinte morale si pentru a nu exista pericolul legarii unor prietenii periculoase. Daca preadolescentii doresc sa aiba prieteni dintre parinti si adulti este foarte important ca acestia din urma sa fie prietenii de care copiii lor au nevoie.

Bibligrafie:

1.   Ursula Schiopu- Dictionar de psihologie, Editura Babel, 1997, Bucuresti;