MODIFICAREA SI REVIZUIREA CONSTITUTIEI

MODIFICAREA SI REVIZUIREA CONSTITUTIEI

Cind se elaboreaza o constitutie, se considera ca ea trebuie sa dureze, sa ofere stabilitate , edificiu economic si politic. Tocmai de aceea multe constitutii nu prevad conditii de modificare sau de revizuire. Totusi , multe constitutii prevad modalitatea de modificare.

Exista puncte de vedere care considera ca odata stabilita, constitutia nu mai poate fi modificata.

O alta parere este aceea ca autorii constitutiei, nu au dreptul sa impuna viziunea lor generatiilor urmatoare, care trebuie sa aiba libertatea sa modifice textulconstitutional.

O serie de constitutii au prevazute anumite domenii care nu pot face obiectul revizuirii.

Constitutia romana afirma ca ,,nu pot face obiectul revizuirii : caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicanade guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba nationala.

Exista constitutii care stabilesc termene dupa care se pot face modificari, astfel ca, constitutia americana nu a admis amendamente timp de 21 ani iar cea franceza nu permite revizuirea in primele doua legislaturi.

CONSTITUTII SUPLE ( FLEXIBILE) SI CONSTITUTII RIGIDE

Spunem ca o constitutie este flexibila sau rigida in functie de posibilitatea mai larga sau mai restransa de modificare a ei.

Pentru a modifica o constitutie este necesar sa se stabileasca exact cine are initiativa si este indreptatit s-o faca si care este procedura.

In cazul in care modificarea se face de catre acelasi organ legislativ care elaboreaza si legile ordinare dupa o procedura asemanatoare avem de-a face cu o constitutie supla( flexibila), iar daca modificarea constitutiei se face de catre un organ special constituit dar deciiziile se iau dupa proceduri complicate, urmate chiar de referendum, atunci avem dea face cu Constitutii rigide.

Revizuirea constitutiilor rigide

In acest caz avem o autoritate special abilitata, care va vota modificarea cu o majoritate calificata de 2/3 sau ¾ . Exista si baza ratificarii populare prin referendum. . Initiativa revizuirii apartine unor subiecte diferite, astfel: In Elvetia sau Italia pot exista initiative populare. In Romania initiativa revizuiriipoate sa apartina : presedintelui , la propunerea guvernului, cel putin ¼ din numarul deputatilor sau senatorilor sau la cel putin 500.000 cetateni cu drept de vot.

Revizuirea constitutiilor flexibile

Nu se face de organe specializate , special constituite sau prin proceduri complicate. Initiativa si aprobarea se face ca pentru legile obisnuite cu o majoritate calificata, 50+1. in constitutii cutumiare tinand cont ca acestea sau format intr-o perioada lunga de timpnu se poate pune problema unor proceduri speciale de schimbare, adoptare sau modificare. In cazul in care unele cutume se doresc modificate , acest lucru se face prin legi elaborate de parlament.

Suspendarea si abrogarea constitutiei

Suspendarea constitutiei inseamna scoaterea din vigoare a acesteia total sau partial pe o perioada de timp determinata.

In general constitutiile sunt suspendate in perioade critice cum ar fi razboiul, starea de necesitate, o criza politica urmata de lovitura de stat sau revolutie.

In 1989 prin decretul 1 s-a suspendat constitutia. In perioadele de criza o putere reprezentata de o persoana sau un grup de persoane isi asuma puterea si conduc prin decrete -legi. Unele constitutii prevad expres suspendarea , altele nu prevad, iar altele chiar interzic suspendarea. Constitutia actuala nu poate fi suspendata, nici in parte.

Abrogarea constitutiei inseamna scoaterea definitiva din vigoare a unei constitutii. Poate fi tacita sau expresa.

Suprematia Constitutiei

Suprematia este o calitate a constitutiei, care exprima superioritatea ei in raport cu alte legi sa alte acte normative. Normele care facparte din constitutie au o valoare juridica superioara in raport cu altele

Continutul constitutiei organizeaza puterea politica , stabilesc principalele institutii ale statului precum si raporturile dintre ele. Constitutia cuprinde valori cu caracter general , norme , principii ce stau la baza intregului sistem de drept.

Constitutia consfinteste drepturile , libertatile , indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Din punct de vedere al formei, constitutia se adopta si se modifica dupa proceduri speciale. Majoritatea constitutiilor sunt constitutii rigide, adica elaborarea si revizuirea lor reclama o procedura legislativa diferita de procedura ordinara.

Constitutia are la baza forta juridica superioara care o situeaza pe primul loc in ierarhia actelor normative, reprezentand cel mai important izvor de drept.

Efecte juridice ale suprematiei constitutiei.

a)     Constitutiile nu se pot adopta , modifica sau abroga foarte simplu. Suspendarea nu este posibila decat in situatie exceptionala.

b)     In principiu o constitutie este durabila, celelalte norme, legile avind o viata mult mai scurta. Legile obisnuite ordinare trebuie sa raspunda prompt oricarei modificari aparute in societate.

c)     Sfera relatiilor reglementate de constitutie se face la un nivel general si aceasta sfera este mult mai larga .

d)     Constitutia este pe primul loc in ierarhia izvoarelor de drept conformitatea normelor de drept cu constitutia are in vedere atat litera cat si spiritul legii.

e)     Orice modificare adusa unei norme constitutionale atrage dupa sine schimbarea unor prevederi din alte ramuri de drept. Reciproca nu este valabila.

f)      Respectarea constitutiei este o indatorire fundamentala.

g)     Constitutia este un izvor direct de drept , aplicarea prevederilor nu este conditionata de ,,ecranul legii"

Controlul Constitutionalitatii Legilor

Unul din garantiile cele mai importante ale suprematiei constitutiei este controlul constitutionalitatii legilor.

Controlul constitutionalitatii legilor este o activitate sistematica de verificare a conformitatii legilor, acest control presupune existenta unor organe competente, o anumita procedura si posibilitatea adaptarii unor masuri pentru restabilirea constitutionalitatii.

Controlul constitutionalitatii are in vedere in principiu numai legile ca acte juridice ale parlamentului.

Controlul constitutionalitatii este o supapa suplimentara de verificare a legilor intr-o mare diversitate pe care complexitatea legii vietii sociale o impune, dar si un mod mai fidel de a realiza principiile democratiei.

Pentru a analiza acest lucru avem nevoie de existenta unui organ competent de subiecte care au initiativa declansarii controlului, de o procedura precum si de masuri corespunzatoare in cazul in care se constata neconstitutionalitatea.

FORME DE CONTROL A CONSTITUTIONALITATII LEGILOR

Cele doua criterii dupa care vom clasifica controlul constitutional :

clasificarea dupa organul competent;

clasificare dupa momentul cand are loc controlul;

In functie de organul competent putem distinge un control politic, jurisdictional, mixt(politico juridic).

Control executat de o autoritate politica - acest control este efectuat de o parte a parlamentului "Camera superioara". Acest control se face inainte de a fi promulgata legea. Sunt state in care controlul politic este efectuat de presedintele statului, acesta va fi inainte de promulgare.

Control jurisdictional putem avea un control :

difuz;

concentrat;

Controlul difuz :

atunci cand controlul poate fi executat de catre toate instantele judecatoresti indiferent de gradul lor.

permite instantelor de judecata sa se pronunte asupra conformitatii cu constitutia, avem de-a face cu un control posterior promulgarii legii iar acest control se efectueaza cu ocazia solutionarii unui litigiu, instantele fiind chemate sa se pronunte asupra tuturor aspectelor civile, penale si constitutionale Efectele sentintei vor fi doar la partile in cauza, lucru ce nu duce la anularea legii. Efectul este doar pentru speta respectiva.

Controlul jurisdictional concentrat

este acel control realizat de o instanta din varful piramidei jurisdictionale - o instanta suprema;

aceasta va colabora cu toate instantele inferioare in fata carora sunt introduse exceptiilede necostitutionalitate.

Acestea din urma nu au dreptul sa se pronunte;

Controlul executat de o autoritate politico-jurisdictionala(control mixt)

este un control concentrat fiind o curte constitutionala, tribunal constitutional.

aceste organe nu sunt integrate in ierarhia judiciara, membrii acestora sunt juristi dar sunt numiti de catre organele politice.

In functie de momentul in care se desfasoara controlul constitutional se face vorbire despre :

controlul prealabil sau anterior promulgarii;

controlul ulterior sau posterior dupa promulgare

Controlul prealabil sau anterior promulgarii are loc in momentul in care parlamentul a votat acea lege dar nu a trimis-o promulgarii presedintelui. Acest control se face prin ridicarea obiectiei de necostitutionalitate.

Obiectia o poate ridica un numar de senatori sau deputati, presedintele unei camere sau presedintele statului. Daca obiectia sta in picioare legea se rediscuta in parlament.

Acest control se refera la constitutionalitatea legi in general;

Controlul ulterior sau posterior intervine in momentul cand legea a fost promulgata, a intrat in vigoare.

acesta este subiectiv deoarece apare intr-un proces declansat.

procedura care se reclama in acest caz este exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA CONSTITUTIONALA DIN ROMANIA

institutia publica care garanteaza suprematia constitutiei, singura autoritate de jurisdictie din Romania.

avem un control centralizat;

Curtea constitutionala din Romania este formata din 9 judecatori numiti pe un mandat de 9 ani, care nu poate fi reinoit sau prelungit.

3 judecatori sunt alesi de Senat;

3 judecatori sunt alesi de Camera Deputatilor;

3 judecatori sunt alesi de presedinte;

Camerele aleg judecatorii Curtii Constitutionale prin hotarare cu votul majoritatii membrilor sai. La fiecare 3 ani Curtea Constitutionala se reinnoieste cu o treime.

Presedintele C.C. este ales prin vot secret de catre membrii C.C. pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinnoit.Conditiile pentru a fi ales presedinte al C.C. sunt urmatoarele:

sa exeiste o pregatire juridica superioara;

o inalta competenti profesionala;

cel putin 18 ani vechime in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior;

Calitatea de judecator al C.C. este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice in invatamantul juridic superior.

Judecatorii sunt independenti in exercitarea mandatului si nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile exprimate.

Judecatorii sunt inamovibili(nu pot fi schimbati);

Autoritatea C.C. nu poate fi contestata de nici o autoritate publica.

Hotararile C.C. se iau in plen cu votul majoritatii.

Cvorumul necesar pentru luarea unei hotarari este de minim 2/3 iar judecatorii trebuie sa dea un vot afirmativ sau negativ, nefiind permisa abtinerea.

Sedintele de judecata sunt publice cu exceptia cand plenul hotaraste ca acestea sa fie secrete.

Sedintele de judecata se desfasoara in doua etape:

dezbabaterea;

deliberarea;

Curtea Constitutionala in tara noastraare o natura politico-jurisdictionala;

politic pentru ca desemnarea se face de catre organe politice;

juridic pentru ca membrii sai au studii juridice;

Curtea Constitutionala are atributii de prima importanta tinand cont de motivele pentru care a fost infiintata, atributii despre care amintim :

controlul constitutionalitatii legilor ca acte juridice ale parlamentului(control anterior si posterior);

controlul constitutionalitatii tratatelor si al actelor internationale(anterior sau posterior ratificarii);

controlul regulamentelor parlamentului;

controlul ordonantelor de urgenta ale guvernului;

A doua categorie de atributii ale Curtii Constitutionale contine:

1.) verificarea respectarii procedurii pentru alegerea presedintelui Romaniei si confirmarea rezultatelor sufragiilor;

2.) judecarea contestatiilor carea au ca obiect constitutionalitatea unui partid;

3.) solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;

4.) emiterea avizului pentru suspendarea presedintelui Romaniei;

5.) constatarea imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte al Romaniei.

6.) verificarea indeplinirii conditiilor de exercitare a initiativei legislative de catre cetateni;

7.) verificarea respectarii procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirmarea rezultatelor acestuia.

8.) indeplinette si alte functii prevazute de legea organica;