Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Densitatea optima la culturile camp

Densitatea optima la culturile camp



Densitatea optima la culturile camp

– Prin densitatea optima se intelege nr. de plante /m˛ astfel incat intre pl. sa nu existe concurenta. Prin densitate optima se poate vorbi de densitate optima la semanat (b.g./ m˛) si densitate optima la recoltat (pl.recoltabile/ m˛).Trebuie ratinut insa ca erorile tehnologice ( intarzierea semanatului, pregatirea unui pat germinativ defectuos), pot fi corectate partial prin marirea densitatii de semanat. La densitati prea mari de semanat consumurile de samanta sunt exagerate, costisitoare si nejustificate, concurenta intre pl. este prea puternica , apare pericolul acsfixierii plantelor, si atacului de boli. La densitati mai mici decat optimul apare pericolul imburuienarii excesive, cresterea luxurianta a planteor in detrimentul productiei. La stabilirea densitatii optime trebuie tinut cont si de sistemul de productie (irigat-neirigat), la irigare densitatea optima a plantelor crescand.

Densitatea optima la grau

Densitatea de semanat la grau trebuie stabilita astfel incat sa se asigure, la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa fie semanate 450 - 600 boabe germinabile/m2. Intre aceste limite, densitatea de semanat se stabileste in functie de capacitatea de infratire a soiului, data semanatului (fata de epoca optima), calitatea pregatirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditatii pentru un rasarit rapid). De asemenea, trebuie luat in calcul un procent mediu de rasarire in camp, pentru conditii bune de semanat, de 85-95% (din boabele germinabile semanate). Procentul de rasarire in camp depinde in cea mai mare masura de: tratamentele efectuate la samanta; starea solului la semanat, sub aspectul asigurarii umiditatii si a calitatii patului germinativ.


Graul are capacitatea ca, prin infratire sa-si corecteze, intre anumite limite, densitatile nefavorabile, in asemenea situatii, administrarea ingrasamintelor in primavara, in doze ceva mai ridicate stimuleaza dezvoltarea vegetativa si productivitatea plantelor existente; prin administrarea de ingrasaminte se urmareste sa se asigure o nutritie foarte buna a plantelor pentru ca numarul mic de frati si spice la m2 sa fie compensat prin numarul mare de boabe in spic, cu MMB cat mai ridicata. Totodata, combaterea buruienilor prin erbicidare trebuie efectuata cu mai mare atentie in culturile rare, pentru a elimina, pe cat posibil, concurenta buruienilor.

In cazuri extreme , indeosebi la semanatul intarziat , precum si-n toamnele foarte secetoase sau in situatia cand se seamana in teren bulgaros, se poate mari densitatea pana la 700 boabe germinabile/m2. Trebuie retinut, insa, ca erorile tehnologice (intarzierea semanatului, pregatirea unui pat germinativ defectuos) pot fi corectate numai partial, prin marirea densitatii de semanat.

Densitatea optima la secara este de 500-600 de boabe germinabile/m patrat.

Densitatea optima la orzul de toamna-Densitatea de semanat a orzului de toamna este de 450 - 500 boabe germinabile/m2, pentru orzoaica de toamna 450 - 550 boabe germinabile/m2, iar la orzoaica de primavara 450 - 500 boabe germinabile/m2. Desi orzul are o infratire buna, in toamnele secetoase si cand se seamana dupa epoca optima densitatea la orzul de toamna trebuie sa fie de 500 boabe germinabile/m2.

Densitatea optima la porumb

Densitatea. Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat alte prasitoare .Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi noi, marirea nivelurilor de fertilizare, irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu cresterea suprafetei foliare la unitatea de suprafata. La densitati prea mari insa, frunzele inferioare ajung la un randament, fotosintetic scazut, in lan se accentueaza protandria, se reduce continutul de substante proteice din boabe.Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii :sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului.Caracteristicile hibridului luate in considerare sunt: inaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la frangere si cadere.Rezulta ca hibrizii timpurii care au talie mai joasa si in numar de frunze mai mic comparativ cu hibrizii tarzii se vor cultiva cu densitate mai mare.Hibrizii cu raportul productiei de boabe : aparat vegetativ de circa l:l asigura productii ridicate la densitati mai mari decat cei cu raportul favorabil aparatului vegetativ .Fertilitatea si umiditatea modifica densitatea doar la acelasi hibrid.

In zonele umede, unde gradul de fertilitate a solului este scazut, factorul limitativ al recoltei il constituie nivelul de fertilizare. La stabilirea densitatii trebuie sa se tina seama de posibilitatile de aprovizionare cu apa pe tot timpul  vegetatiei. In zonele cu precipitatii reduse (Campia Dunarii, Dobrogea etc.) elementul de baza in stabilirea densitatii il constituie rezerva de apa acumulata in perioada toamna - iarna - primavara, pana la semanat.Cand rezerva de apa are un deficit ce depaseste 60 mm, densitatea se  reduce, din start, cu 3 - 5 mii plante/ha. Pe suprafetele irigate densitatea se mareste cu 10 - 15 mii plante/ha. In prezent in tara noastra pe sortimentul de hibrizi zonati se practica densitatile la recoltare:

Neirigat H timp-45-60 mii pl/ha ; H mijl 40-55 mii pl/ha, H tarzii 40-50mii pl/ha

Irigat H timp-65-70 mii pl/ha ; H mijl 60-65 mii pl/ha, H tarzii 60-65 mii pl/ha

Densitatea optima la orez

Densitatea recomandata este mai mare decat la alte paioase, si anume 900-1.000 boabe germinabile/m2, din cauza conditiilor mai putin favorabile din, perioada semanat-germinat-rasarit,  urmarindu-se  sa  se  realizeze  250 - 350plante/m2 sau 400 - 600 panicule recoltabile/m2.



Densitatea optima la mazare

Densitatile de semanat tolosite in Romania sunt de 125 - 140 boabe germinabile/m2, pentru a se realiza 100 - 120 plante recoltabile/m2. in modobisnuit, la mazare, se estimeaza un procent de rasarire in camp de 75%. Mazarea poseda o anumita 'suplete' privind densitatea lanului si poate compensa partial, prin ramificare, densitatile prea mici. Ca urmare, cu cat zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic si pluviometric, cu atat se poate semana cu densitati mai mici, iar intarzierea semanatului are efecte negative mai putin pronuntate. Din contra, cu cat zona de cultivare este mai secetoasa, cu atat trebuie semanat mai devreme si se va lucra cu densitati mai mari.

Densitatea optima la fasole

La stabilirea densitatii de semanat la fasole se are in vedere ca trebuie realizata, la recoltare, o densitate de 25 - 35 plante/m2 in cultura neirigata si 40 -45 plante/m2 in cultura irigata. Pentru a obtine aceste densitati, si tinand cont de pierderile de plante pe parcursul vegetatiei (in primul rand datorita atacului de boli), este necesar sa fie semanate 35-45 boabe germinabile/m2 la neirigat si 50 -55 boabe germinabile/m2 la irigat. Trebuie retinut ca densitatile prea mici (situatie frecvent intalnita in culturile de fasole de la noi) favorizeaza ramificarea plantelor, din care cauza se prelungeste perioada de inflorire si maturarea pastailor si boabelor vor fi foarte neuniforme.

Densitatea optima la soia

Densitatea la semanat trebuie sa realizeze 35-45 plante/m in conditii de irigare si 30 - 40 plante/m2 in conditii de neirigare. Pentru a se realiza aceste densitati se seamana 50 - 55 seminte germinabie/m2 si respectiv, 45 - 50 seminte germinabile/m2. Aceste desimi se diferentiaza si in functie de zona de cultura: 40 -45 pl./m2 in prima zona, 38 - 42 pl./m2 in zona a doua si 35 - 40 pl./m2 in zona a treia - in conditii de irigare, respectiv 35 - 40 si 30 - 35 pl./m2 - in conditii de neirigare.

Densitati mai mari (peste 70 pl./m2) nu se justifica, deoarece, se micsoreaza rezistenta la cadere si la boli scade continutul semintelor in substante proteice si se mareste norma de samanta la hectar. Nici desimile mai mici (sub 30 pl./ha) nu sunt favorabile, deoarece plantele ramifica mai mult si se realizeaza neuniformitati la maturare, primele pastai se formeaza prea jos pe planta si se produc pierderi la recoltare.

Densitatea optima la floarea-soarelui

Densitatea. In conditii bune de vegetatie, la formele existente in prezent in cultura in Romania, productiile cele mai mari se obtin daca la recoltare exista 45.000 - 50.000 plante/ha in cultura neirigata si 50.000 - 60.000 plante/ha in cultura irigata. Valorile de densitate inferioare sunt recomandate pentru soiul Record, iar cele superioare pentru hibrizii cu talie mica si rezistenta buna la frangere si cadere. Ceilalti hibrizi cu talie mai inalta reactioneaza bine la o densitate intermediara. Densitatile excesive duc la cadere si frangere (plante mai inalte si mai subtiri), atac de boli (mai ales patarea bruna, dar si la putregai), la consumuri specifice mai mari de apa si elemente nutritive, la sporirea proportiei de seminte seci.



  Foarte important este ca repartizarea semintelor pe rand la semanat sa fie uniforma, pentru asigurarera cresterii si dezvoltarii armonioase a tuturor plantelor.

La semanat se vor asigura densitati mai mari cu 10 - 15% (exprimate in seminte germinabile/m2) fata de densitatile de recoltare.

Densitatea optima la inul ptr. ulei.

 Pentru culturile de in pentru ulei se recomanda densitati de 800 - 900 boabe germinabile/m2 la soiurile tipice de ulei si l .000 boabe germinabile/m2 la soiul Midin, la care se poate valorifica si tulpina in industria textila. La inul mixt se recomanda densitati de l .400 - l .600 boabe germinabile/m2 pentru a avea la recoltare 1.200 - 1.400 plante/m2.

Densitatea optima la inul ptr.fibra

Densitatea la semanat. Cercetarile din tara noastra si din alte tari au evidentiat ca desimea optima la recoltare a inului pentru fibre este de 1.800 -2.000 plante/m2. De Ia semanat si pana la recoltare se produc pierderi de 27 - 35% fata de numarul semintelor incorporate in sol. Ca urmare, desimea semanatului trebuie sa fie de 2400 - 3000 b.g/m2, in functie de fertilitatea solului (desime mai mare pe soluri mai fertile), epoca semanatului (desime mai mare in epoca optima) si rezistenta soiului la cadere (desime mare la soiurile rezistente).

Densitatea la canepa

Densitatea la semanat este de 400 - 450 nucule germinabile la m2 la canepa dioica pentru a se realiza 330 - 380 plante recoltabile la m', iar la canepa monoica se recomanda 350 - 450 nucule germinabile la m2. Aceste desimi se realizeaza cu 80 - 95 kg material de semanat la ha. Distanta intre randuri la semanat, cea mai folosita, este de12,5cm.

Densitatea la cartof

Pentru cartof se recomanda la maturitate 220-240 mii tulpini la ha.Aceasta densitate este realizata cu 45-55 mii de tuberculi plantati la ha, ptr culturi extratimpurii si timpurii se planteaza un nr de 65-75 mii tuberculi sau portiuni de tuberculi, rezultand 240-280 de mii de tulpini la ha, luand in consicerare fractiile de calibrare se recomanda urmatoarele densitati ptr. plantat 4-4 cm ptr 70 mii de tuberculi si 4-6 cm prt 55-60 mii tuberculi/ha.

Densitatea la sfecla de zahar

Densitatea. Rezultatele experimentale din tara noastra reliefeaza ca cele mai mari productii se obtin cand se asigura la recoltare 100 - 110 mii plante/ha in culturile neirigate si 110 - 120 mii plante/ha la culturile irigate. In cazul soiurilor precoce, de tip zaharat, pe solurile cu aport freatic, densitatea poate sa creasca la 120 mii plante ha si in cultura neirigata .

Se admite ca limite pentru densitate 70-100 mii plante/ha. Rezultatele experimentale dovedesc ca, la densitati mici, se obtin radacini cu greutate mare, cu continut de zahar insa mai redus.

Datorita capacitatii germinative scazute a glomerulelor de sfecla, realizarea densitatii mentionate se asigura prin semanarea unui numar dublu de seminte.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Vestejirea bacteriana a cartofului - Pseudomonas solanacearum
INSECTOFUNGICIDE OMOLOGATE
Proiect de executie a unei ferme agro-zootehnice pt gaini ouatoare
Densitatea optima la culturile camp
BOLILE ORZULUI
Chestionar pentru fermieri despre piata pamantului si a arendei
Filtrare ulei brut
Caracterizarea fizico-geografica a solurilor din Romania


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu