Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
BOLILE ORZULUI

BOLILE ORZULUI



BOLILE ORZULUI

Viroze

  1. Piticirea galbena a orzului – Barley yellow dwarf virus.

  Boala este considerata ca cea mai raspandita si pagubitoare viroza a cerealelor cultivate si a ierburilor perene.

  In lucrarile lui P. Ploaie din 1973 si 1977 se evidentiaza faptul ca aceasta boala virotica frecventa in solele de orz semanate timpuriu, este asociata cu o micoplasmoza care induce aproximativ aceleasi simptome de atac.


  Simptome. Plantele de orz infectate in toamna prezinta pe frunze o ingalbenire aurie sau portocalie care se extinde de la varful frunzelor spre baza lor si de la margini spre nervura mediana. Frunzele virotice sunt ingrosate, erecte si rigide iar plantele raman pitice, cu sistemul radicular slab dezvol/tat si prezinta o infratire accentuata, dar fratii nu formeaza spice.

  Virusul poate ataca si graul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se coloreaza progresiv, piticirea este accentuata iar tinerele plante nu infratesc.

  Graul infectat mai tarziu, dupa infratire, prezinta frunze cu varful ingalbenit, nervuri verzi si piticirea mai putin accentuata.

  Ovazul atacat de acest virus, la 2-3 saptamani de la infectie, prezinta pe frunze pete clorotice, apoi galben-rosiatice, brune-rosiatice sau chiar rosii stralucitoare, variatia culorii fiind in functie de sensibilitatea soiurilor.

Secara este putin atacata, iar porumbul este principala gazda a acestui virus si a vectorilor lui. Pe porumbul virozat apar striuri de decolorare intre nervuri, care evolueaza in striuri rosiatice la varful frunzelor si se constata o usoara reducere a taliei plantei.

Plantele gazda sunt: graul, ovazul, secara, orezul, porumbul, Agropyron sp., Agrostis sp., Bromus sp., Dactylis glomerata, Festuca sp., Lolium sp., Phleum pratensis si Poa sp.

 Agentul patogen - Barley yellow dwarf virus, are particule izodiametrice de 20 nm si prezinta 5 tulpini diferite intre ele prin virulenta, cercul de plante gazda si specificarea vectorului. Virusul este inactivat la temperaturi cuprinse intre 65-70oC.

Epidemiologie. Virusul este vehiculat de 14 specii de afide din genurile Metopolophium, Macrosiphum, Rhopalosiphum si Schizaphis. Afidele achizitioneaza virusul dupa 30 minute de hranire si il pot retransmite in 15-30 minute iar persistenta virusului in vectori este de 2-3 saptamani. Prin infectarea samulastrei de orz si a gramineelor perene este asigurata transmiterea virusului la culturile de toamna si persistenta agentului patogen in timpul iernii.

 Prevenire si combatere. Aceste viroze se pot preveni prin distrugerea vectorilor, prin insamantare la epoca optima, prin evitarea solelor ce au fost infectate, unde poate fi samulastra infectata si prin cultivarea de soiuri rezistente.

  Soiurile de orz de primavara trebuie semanate cat mai timpuriu pentru a se evita atacul afidelor - vectorii principali ai virusului. Soiul Dana de orz de toamna omologat in 1993 este deosebit de sensibil la aceasta boala, iar soiurile Orizont omologat in 1996 si  Liliana omologat in 2003, sunt sensibile la viroze.

  2. Mozaicul dungat al orzuluiBarley stripe mosaic virus.

  Boala este originara din America dar s-a extins in toate zonele  iar la noi a fost semnalata de  I. Pop si D. Prodan in 1967 si 1969.

Text Box:  
Fig. 15. Mozaicul dungat
al orzului –Barley stripe mosaic virus ( I. Pop, 1975).

Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apar pete si striuri clorotice urmate de necrozarea tesuturilor ceea ce duce la distrugerea limbului (fig. 15). Se pot observa pete clorotice pe tecile frunzelor si chiar pe spic. Plantele au talie redusa, prezinta o inflorire intarziata cu 1-4 zile iar in spice o parte din flori raman sterile. Cariopsele care se formeaza au un procent de germinatie redus cu 11-15 %, insa contin virusul si din ele vor rezulta plantule debile, clorozate, ce vor pieri in timpul incoltirii si rasaririi.

  Plante gazda. Virusul se gaseste in natura pe orz, grau si Avena fatua.

 Agentul patogen - Barley stripe mosaic virus - are particule drepte, rigide, tubulare, 18-24 nm in diametru si 108-148 nm lungime in functie de tulpina care este observata. Virusul prezinta in natura numeroase tulpini inrudite, dar instabile.

  Epidemiologie. Virusul infecteaza embrionul si se transmite de la un an agricol la altul foarte usor prin seminte. Transmiterea virusului de la plantele bolnave la cele sanatoase se face prin polen.

  Prevenire si combatere. Se recomanda folosirea la semanat de orz sanatos, verificat in culturi de laborator. Pe culturi in laborator se fac infectii artificiale cu o tulpina virulenta a acestui virus. Plantele sanatoase reactioneaza puternic formand necroze la locul de inoculare iar plantele ce provin din samanta infectata nu prezinta simptome de imbolnavire.

Micoze

  3. Fainarea - Blumeria graminis f.sp. hordei.

  Boala este produsa de o forma specializata a ciupercii ce produce si fainarea graului. Atacul pe orz este insa mult mai pagubitor intrucat masa foliara ce poate fi afectata este mult mai mare.

  Simptome. Fainarea produce pe frunzele de orz si orzoaica pete albe pasloase ca si la grau dar suprafata afectata este mult mai mare, petele pot conflua si limbul poate fi distrus in intregime.

  Agentul patogen - Blumeria graminis f.sp. hordei March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina.

  Ciuperca ataca toate speciile genului Hordeum si are mai multe rase fiziologice.

  Epidemiologie. Este aceeasi ca si la fainarea graului.

  Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere sunt similare cu cele descrise la fainarea graului. Dintre soiurile cultivate, soiurile Orizont si Precoce sunt mijlociu de rezistente la aceasta micoza in timp ce soiurile Miraj, Sonora, Productiv si Adi sunt sensibile la atacul de fainare.Soiurile omologate in 2003-Liliana, Jubileu, Stindard si Suceava sunt mijlociu de rezistente la fainare. Tratamentele efectuate in cursul perioadei de vegetatie se vor face cu aceleasi produse recomandate la fainarea graului.

4. Sfasierea frunzelor - Pyrenophora graminea

  Boala este deosebit de periculoasa atat pentru orz cat si pentru orzoaica, putand aduce prejudicii de pana la 20 % din recolta.



  Simptome. Frunzele plantelor atacate prezinta pete de decolorare eliptice, situate intre nervuri, la inceput izolate apoi confluente, formand dungi brune. Pe tesuturile brune, necrozate se formeaza un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfasie in lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal si chiar pe spic, care se brunifica, se deformeaza, are pete brune pe glume si palei si formeaza cariopse sistave sau daca atacul se instaleaza in faza de burduf, spicul ramane steril.

  Agentul patogenPyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl.Loculoascomycetes, subincr.Ascomycotina f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea.

  Talul filamentos al patogenului se dezvolta in tesuturile organelor atacate iar uneori intra chiar in vasele conducatoare. Inmultirea asexuata se realizeaza prin aparitia conidioforilor grupati in buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formeaza terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcatuite din 3-5 celule (fig. 16).

  Loculii izolati ce contin peritecii, se formeaza rar in natura, pe resturile ramase pe sol, dupa o perioada de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globulosi, brun-negriciosi, de 350-850 µm in diametru. Ascele alungite de 225-425 x  32-50 µm contin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x  20-25 µm.

Text Box:  

Fig. 16. Sfasierea frunzelor de orz -
Pyrenophora graminea: a-frunze
parazitate; b-conidiofori si conidii (original).
		

  Epidemiologie. In timpul vegetatiei agentul patogen se raspandeste prin intermediul conidiilor vehiculate de vant si de apa de ploaie iar infectia este favorizata de umiditatea ridicata a aerului si de temperaturile cuprinse intre 1-15oC. Transmiterea patogenului de la un an agricol la altul se face prin semintele  infectate in care miceliul de rezistenta se localizeaza in tegument. In anul urmator infectiile ar putea fi produse si de ascosporii eliminati din loculi.

  Folosirea la semanat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de ingrasaminte pe baza de azot, normele mari de apa la irigare, sunt factori favorizanti ai instalarii atacului ciupercii Pyrenophora graminea.

Prevenire si combatere. Principala sursa de imbolnavire a culturilor de orz, fiind semintele infectate, se recomanda tratarea acestora inainte de semanat cu:  Maxim Star 035 FS-1,5 l/t,   Systhane 40 WP-3 kg/t, Sumi 8 Gold-2 l/t,  Vincit F-1,5 l/t., Dinitim 2 SC-1 l/t; Dinitim 2 PUS-1 kg/t, sau insectofungicidele:Protilin al 81 PUS-3 kg/t; Protilin 460 FS-4,5 l/t; Miclodan Extra 45 PUS-2,5 kg/t; Vitalin-3kg/t; Gammavit 85 PSU-3 kg/t, Masterlin 2 kg/t

             In timpul vegetatie fac tratamente cu produse din grupele: Gr.D. Bavistin DF 0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC-0,6 l/ha; Sonic-0,6 l/ha.; Gr.F. Bravo 500 SC-1,5 l/ha.; Gr.J. Bumper 250 EC-0,5 l/ha.;  Caramba 60 SL-1,2 l/ha.; Granit 20 SC-1 l/ha ; Mirage 45 EC-1- l/ha( cu efect si asupra bolilor spicului); Orius 25 EW-0,5 l/ha.; Sanazole 250 EC-0,5 l/ha.; Shavit 25 EC-0,5 l/ha.; Sportak 45 EC- 1- l/ha.; Sumi 8 12,5 WP-0,4 kg/ha.; Gr.L. Alert-0,8 l/ha.; Alegro-1 kg/ha.; Alto Combi 420 - 0,5 l/ha.; Archer 425 - 0,8 l/ha.; Artea 330 EC-0,4 l/ha.; Brio- 0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC-0,8 l/ha.; Dacfolin-o,75 l/ha.; Falcon 460 EC- 0,7 l/ha.; Folicur BT 225 EC- 0,8 l/ha.; Sanazole Combi-1- l/ha.; Strate Go 250 EC-1- l/ha.; Tango- 0,5 l/ha.; Tango Super-0,75 l/ha; Zamir-0,750 l/ha.

Dintre soiurile cultivate soiul Sonora este foarte rezistent, soiurile Dana si Liliana  sunt mijlociu de rezistente la aceasta boala iar celelalte Adi, Miraj, Productiv si Precoce sunt sensibile fata de acest agent patogen. Soiurile de orzoaica introduse in 2003 Stindard, Suceava sunt mijlociu de rezistente iar soiul Jubileu este rezistent. Soiurile de orzoaica-Annabell, Danuta, Florina si Succes sunt sensibile la aceasta micoza.

Masurile agrotehnice cu efect profilactic, ca rotatia corecta a culturilor, ingrasarea echilibrata, insamantarea in epoca optima si cu desime normala, erbicidarea, limiteaza pagubele produse de aceasta boala.

5.Patarea reticulara bruna a frunzelorPyrenophora teres.

Boala este raspandita in culturile de orz din zonele cu climat mai umed din Nordul Europei; la noi in tara desi este semnalata nu produce pagube mari.

  Simptome. Pe limbul frunzelor, in primavara, apar pete galbui, inguste de 2-3 mm si lungi de 2-3 cm. }esuturile din dreptul petelor se necrozeaza, devin brunii si prezinta striuri brune, longitudinale si transversale care dau petelor un aspect reticular. Zonele de langa pete se albesc, suprafata uscata se acopera cu un puf catifelat, brun si in scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele si paleele spiculetelor apar pete liniare, brune-inchis iar cariopsele ce se formeaza au pete brune-negricioase si contin miceliul de infectie rezistent si puternic deshidratat.

  Agentul patogenPyrenophora teres (Sacc.) Drechs., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) teres.

  Miceliul ciupercii are culoare olivacee, se dezvolta intercelular si pe el apar la suprafata organelor parazitate buchete de conidiofori de culoare bruna deschis, umflati la baza, care sustin conidii galbene-olivacee, cu capetele rotunjite, multicelulare, de 30-175 x 15-22 µm. Loculii apar pe resturile plantelor ramase pe sol iar maturarea ascelor va avea loc spre primavara cand din ele vor iesi ascospori ovali, multicelulari (cu 3 septe transversale si 1-2 septe longitudinale), usor strangulati in dreptul septelor transversale.

  Epidemiologia acestui agent patogen este similara cu cea a ciupercii Pyrenophora graminea.

Text Box:  
Fig. 17. Taciunele zburator al orzului-Ustilago nuda: A,B-spic atacat;1-3-teliospori-4-5  teliospori germinati
(Ferraris, 1941).
  Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere luate pentru sfasierea frunzelor sunt eficiente si impotriva acestui agent patogen. Soiul Sonora omologat in 1996 este foarte rezistent la sfasierea frunzelor.

6. Taciunele zburatorUstilago nuda.

  Boala este comuna in toate zonele unde se cultiva orzul. La noi in tara pana acum cativa ani atacul patogenului producea constant pagube de 1-10 % insa acum, frecventa bolii este mult mai mare datorita neexecutarii tratamentelor seminale obligatorii.

  Simptome. Plantele atacate inspica mai devreme cu cateva zile decat cele sanatoase si, la iesirea spicului din burduf se constata ca toate spiculetele sunt distruse, transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa retinuta de o membrana micotica fina, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersata de vant si din fostul spic ramane doar rahisul.

Agentul patogen Ustilago nuda (Jensen) Rostrup., fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

In spicele atacate ciuperca formeaza teliospori sferici sau ovali, cu membrana fin verucoasa, de 6-9 µm care sunt dusi de vant pe spicele de orz sanatoase unde germineaza, dau o epibazidie din 4 celule ce se conjuga doua cate doua prin canale de conjugare  (fig. 17). Din celulele promiceliului conjugate, prin diviziune apare miceliul secundar de infectie ce patrunde in cariopsa si se localizeaza in embrion si scutelum, unde va ramane ca miceliu in stare latenta. Infectia acestui patogen este florala iar ciclul de evolutie se va desfasura pe 2 ani agricoli, in primul an are loc infectia cariopselor iar modul de manifestare (simptomele) vor aparea in cel de al doilea an agricol.



Epidemiologie. Agentul patogen se raspandeste in timpul inspicarii prin teliosporii luati de vant, apoi in timpul verii rezista ca miceliu infectios in cariopse. Daca orzul se seamana fara a fi tratat, din cariopsele infectate in cursul germinatiei apar plante care aparent se dezvolta normal dar in interiorul paiului se gaseste miceliul ce se dezvolta odata cu planta si la diferentierea primordiilor spicului le va invada, va forma o masa miceliana, din care prin fragmentare si ingrosarea peretilor vor aparea teliosporii.

Prevenire si combatere. Agentul patogen poate fi combatut numai prin tratarea semintelor cu fungicide sistemice ce vor incetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infectios asa incat la formarea spicului, miceliul sa se gaseasca in zonele bazale ale tulpinii si sa nu poata infecta cariopsele. Se recomanda tratarea semintelor cu: Gr. A: Thiovit 80 WG-1,5 kg/t; Gr.J:Dinitim 2 SC-1 l/t; Dinitim PUS – 1 kg/t Orius ST 25 WS-1,5 kg/t sam.; Orius 6 FS-0,5  l/t sam.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 2 WS-1,5 kg/t sam.; Real 200 FS-0,2 l/t sam.;Soprano 125 SC-0,5 l/ha Sumi 8-2 FL-l kg/t sam.; Sumi 8-2 WP-1 kg/t sam.; Systhane 40 W-0,3 kg/t sam.; Gr. L: Baytan Universal 19,5 DS-2 kg/t sam.; Caroben 75  PTS-    2,5 kg/t sam.; Dividend Star 036 FS-1,5 l/t sam.; Miclobor Extra 65 PUS-1,5 kg/t sam.; Prelude S-2 kg/t sam.; Raxil T 206 Gel-5 kg/t sam.;  Sumi 8 Golg-1,5 l/t sam.; Vincit F-1,5 l/t sam.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t sam.; Vitavax 200 FF-3 l/t sam.; Vitavax 201-2 kg/t sam. (eficacitate 28 zile).

Insectofungicide: Gammavit 85 PSU-3 kg/t; Masterlin-3 kg/t; Miclodan Extra 45 PUS-2,5 kg/t; Protilin Al 81 PUS-3 l/t; Protilin 460 FS – 4,5 l/t; Trialin-2,5 kg/t; Vitalin 85 PTS-  3 kg/t.

7. Taciunele zburator negruUstilago nigra.

Aceasta boala a orzului este semnalata in toate tarile cultivatoare, dar are o mai mica importanta, pentru ca apare sporadic si este usor de prevenit. Tr. Savulescu si D. Becerescu au semnalat in 1957 aparitia ei in Romania.

Simptome. Spicele atacate sunt transformate intr-o masa de teliospori sub forma de pulbere de culoare neagra-albastruie, retinuta de o membrana fina argintie. Masa de teliospori nu se disperseaza la fel de usor ca si cea produsa de Ustilago nuda.

Agentul patogen Ustilago nigra Tapke., fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Teliosporii ciupercii sunt sferici, de 5-8 x 5-6,5  µm, au membrana fin echinulata si de culoare bruna-inchis. Teliosporii infecteaza orzul pana la recoltare si dupa semanat ei vor germina la temperaturi optime de 18-20oC, producand epibazidii tetracelulare, hialine, pe care apar bazidiospori alungiti, de 4-10,5 x 2,5-4,5  µm care se pot inmulti prin inmugurire formand blastospori.

Epidemiologie. Agentul patogen se raspandeste prin intermediul teliosporilor in perioada dintre inspicare si maturare sau chiar in timpul recoltarii. Teliosporii infesteaza cariopsele si daca acestea sunt semanate fara a fi tratate, infectia va fi germinala, cu ciclul de evolutie pe un an agricol. Boala se poate transmite si prin intermediul sporilor din sol mai ales in regiunile secetoase.

Text Box:  
Fig. 18. Taciunele imbracat al orzului - Ustilago hordei
( G. Goidanich, 1964).

Teliosporii germineaza langa cariopsa, produc bazidiospori sau sporedii si blastospori care, prin conjugare, vor forma miceliul secundar de infectie ce patrunde prin coleoptil in tanara plantula. Miceliul creste odata cu planta si va distruge spiculetele. Infectarea plantulelor se face cu usurinta daca solul are  umiditatea de 50 % si daca temperatura este cuprinsa intre 10-30oC.

Prevenire si combatere. Intrucat sporii ciupercii se gasesc aderenti pe cariopse, tratamentele efectuate cu fungicide de contact ar fi eficiente dar, cum orzul poate fi infectat simultan cu toate cele trei specii ale genului Ustilago, se vor face tratamentele seminale cu fungicidele recomandate pentru combaterea lui  Ustilago nuda.

8. Taciunele imbracat al orzuluiUstilago hordei.

Boala este destul de frecventa in culturile de orz, insa, nu produce pagube mari pentru ca agentul patogen se poate combate destul de usor.

Simptome. Plantele taciunate inspica mai devreme, au talia redusa si prezinta spice erecte, mici, care partial nici nu ies din teaca ultimei frunze. Cariopsele distruse sunt invelite intr-o membrana fina iar masa de teliospori este aglutinata. Paleile si aristele sunt distruse numai partial asa incat se mai pastreaza ceva din forma fostului spic(fig.18) Rahisul spicelor este fragil si la recoltare se rupe in fragmente mici.

Agentul patogen - Ustilago hordei (Pers.) Lagerh., fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Teliosporii ciupercii sunt sferici, de 6-11  µm in diametru si prezinta o membrana neteda, colorata in brun-inchis.

La recoltare teliosporii infesteaza cariopsele si dupa semanat ei germineaza formand epibazidii tetracelulare cu bazidiospori si blastospori diferentiati sexual ce se vor conjuga si vor da nastere la miceliul de infectie. Acesta va patrunde prin coleoptil in planta si va distruge mai tarziu elementele florale ale spicului..

Epidemiologie. Agentul patogen se raspandeste in timpul recoltarii, infectia este germinala iar ciclul de evolutie se desfasoara pe un an agricol.

Atacul de Ustilago hordei este mult amplificat de reactia acida a solului si de temperaturile optime (10-12oC) existente in sol in momentul germinarii orzului care este semanat prea adanc.

Prevenire si combaterea acestui agent patogen  este similara cu cea de la Ustilago nigra. Soiurile nou introduse Orizont, Adi si Dana desi sunt productive, manifesta sensibilitate la atacul ciupercilor din genul Ustilago.

Text Box:  
Fig. 19. Malura orzului -  Tilletia
pancici : 1-spic malurat; 2a- cariopse sanatoase; 2b- cariopsee atacate;              3-teliospori(A. Savulescu si col.,1958).

9. Malura orzului Tilletia pancicii.

Text Box: 3Text Box: 2Text Box: 1Boala este raspandita in multe tari ale Europei printre care si in Romania unde a fost semnalata de Tr. Savulescu in 1946. In lanurile puternic infectate, in sudul tarii, au fost inregistrate pagube de pana la 10 % din recolta (Ana Hulea si col., 1975).

Simptome.Plantele malurate nu se recunosc in lan decat dupa inspicare cand, se constata ca la acestea spicul este erect, colorat usor in galben, cu ariste mai scurte si fragile. Plantele au talia redusa si o infratire mai puternica decat a plantelor sanatoase. Sub palei, cariopsele au o culoare cenusie-bruna si prezinta endospermul transformat intr-o masa de teliospori aglutinata.



Agentulpatogen- Tilletia pancicii Bub. et Ran., fam.Tilletiaceae, ord.Ustilaginales, cl.Teliomycetes, subincr.Basidiomycotina.

  Teliosporii sunt sferici, de 20-26 x  18-25 µm, cu episporul reticulat, avand 35-72 ochiuri hexagonale, delimitate prin pereti inalti de 1,5-2,5  µm si cu un invelis gelatinos la suprafata (fig. 19).

Epidemiologie. Teliosporii agentului patogen infesteaza cariopsele sanatoase in timpul recoltarii. Infectia va fi germinala si ciclul evolutiv se va desfasura pe un an agricol (ca la malura pitica a graului). Atacul este mai grav daca orzul se seamana tarziu in toamna si la o adancime mica, pe un agrofond fertilizat excesiv cu ingrasaminte pe baza de azot.

Prevenire si combatere. Masurile de combatere care se iau obligatoriu pentru prevenirea atacului produs de Ustilago sp. sunt eficiente si pentru malura.

In cazul in care suntem obligati sa practicam monocultura pe o sola de orz ce a fost atacata de Tilletia pancicii se recomanda tratarea semintelor cu aceleasi produse sistemice recomandate la malura graului.

10. Rugina bruna-pitica - Puccinia hordei.

Boala desi este destul de raspandita nu produce pagube mari, prezentand  o importanta mai mica.

Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pustule galbene-ruginii, eliptice si neregulat dispersate pe limb. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie pe fata inferioara a limbului frunzelor, se deschid si lagarele de teliospori de 0,5-0,8 mm lungime (in mod asemanator ca la Puccinia recondita).

Agentul patogen Puccinia hordei Otth (sin. P. simplex Erikss. et Henn.), fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca este heteroica si macrociclica avand ca gazda intermediara diverse specii ale genului Ornithogalum, pe frunzele carora formeaza picnidii si ecidii. Lagarele de uredospori si teliospori ale acestui patogen mai pot fi intalnite si pe alte specii ale genului Hordeum.

Uredosporii sunt unicelulari, sferici sau elipsoidali, de 19-30 x  17-24  µm, cu membrana fin echinulata, bruna-deschisa la culoare. Teliosporii pot fi bicelulari sau unicelulari, cu episporul brun, scurt pedunculati, de 30-73 x 14-29  µm.

Epidemiologie. Ciuperca infecteaza in primavara orzul prin ecidiosporii adusi de vant de pe Ornithogalum, apoi se raspandeste prin uredospori in tot cursul verii. Teliosporii ce apar inainte de recoltare, sunt ultimii produsi de sexualitate dar si organe de rezistenta pana in primavara urmatoare cand vor germina si vor produce bazidiosporii ce vor infecta frunzele de Ornithogalum. Raspandirea agentului patogen pe plantele gazda intermediare se face prin intermediul picnosporilor.

Prevenire si combatere. Principala metoda de combatere consta in distrugerea plantelor gazda intermediare. Limitarea atacului se poate realiza si prin cultivarea de soiuri rezistente insa soiurile Productiv, Miraj si Precoce ce sunt cultivate pe scara larga la noi, sunt sensibile la aceasta rugina.

11. Arsura frunzelor Rhynchosporium secalis.

Text Box:  
Fig. 20. Arsura frunzelor:Rhynchosporium secalis
a-atac pe frunza; b-conidii                              (E. Radulescu si col.,1972).

Boala este relativ recent aparuta odata cu intensivizarea culturii orzului. Ea a fost semnalata in zonele nordice dar s-a extins in Muntenia si Ol/tenia producand chiar epifitii in anii 1977, 1978, 1980 cand s-au inregistrat pierderi de 15-30 % din recolta (V. Florian, 1983).

Simptome.Agentul patogen produce  pe limbul si teaca frunzelor pete izolate de decolorare inconjurate de un halo brun. Petele pot conflua si in acest caz ocupa suprafete mari de limb iar pe suprafata tesuturilor distruse se observa zonalitati concentrice. Ciuperca poate ataca si cariopsele din spic, acestea prezentand pete negre in zona embrionului.

Agentul patogenRhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Miceliul parazit al ciupercii se dezvolta subcuticular, apoi trece in mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epiderma (haloul brun). Pe aceste strome se diferentiaza conidiofori scurti ce sustin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 12-20 x  2-4  µm (fig. 20) .

Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizata de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germineaza la suprafata frunzelor umede, dau un miceliu de infectie ce strapunge epiderma sau intra prin stomate si dupa 9-11 zile de incubatie apar simptomele evidente si o noua generatie de conidii.

Ciuperca ierneaza in resturile vegetative de pe sol sub forma de strome din care in primavara vor aparea noi spori. In conditii de monocultura atacul este foarte grav.

Prevenire si combatere. In zonele mai umede ale tarii, in loturile semincere de orz atacate cu o intensitate mai mare de 10-15 % (P.E.D.), se recomanda tratamente foliare cu unul din produsele grupelor:               Gr.D: Bavistin DF-0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC-0,6 l/ha ; Bravo 500 SC-1,5 l/ha.;Gr.J: Bumper 250 EC-0,5 l/ha.; Caramba 60 SL-1,2 l/ha.; Mirage 45 EC-1 l/ha (cu efect si asupra bolilor spicului); Orius 25 EW-0,5 l/ha.; Sanazole 250 EC-0,5 l/ha.; Shavit 25 EC-0,5 l/ha.; Sportak 45 EC-1 l/ha.; Sumi 8 12,5 WP -0,4 kg/ha.; Gr.L: Alert - 0,8  l/ha.; Alegro-1 kg/ha.; Alto Combi 420 0,5 l/ha.; Archer 425-0,8 l/ha.; Artea 330 EC-0,4 l/ha.; Brio-0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC-0,8 l/ha.; Dacfolin-0,75 l/ha.;  Falcon 460 EC-0,6 l/ha.; Folicur BT 225 EC-0,8 l/ha.; Sanazole Combi-l l/ha.; Strate Go 250 EC-1 l/ha.; Tango-0,5 l/ha.; Tango Super-0,75 l/ha; Zamir 40 EW-0,750 l/ha.

Aceleasi boli le intalnim si la orzoaica. De remarcat ca soiurile omologate in 2001: Avant, este rezistent la fainare, sfasierea frunzelor dar sensibil la patarea bruna reticulara, Barke este rezistent la fainare, sfasierea frunzelor si patare reticulara bruna, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la patarea bruna reticulara, dar rezistent la fainare si sfasierea frunzelor. Soiurile de orzoaica de primavara omologate in 2002-Annabell, Danuta, Florina, Succes sunt mijlociu de rezistente. Soiul de orz Liliana(omologat in 3003)  este mijlociu de sensibil,  soiurile de orzoaica de asemenea omologate in2003- Stindard si Suceava 3,sunt foarte sensibile iar Jubileu este sensibil.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate
BOLILE ORZULUI
BOLILE SECARII
Caracterizarea fizico-geografica a solurilor din Romania
Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani
RAPORT DE CERCETARE - TEHNOLOGII ALTERNATIVE, EFICIENTE ECONOMIC SI ECOLOGIC PENTRU PRODUCEREA CARTOFULUI TIMPURIU IN FERMELE DE MICI DIMENSIUNI
INSECTOFUNGICIDE OMOLOGATE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu