Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
BOLILE SECARII

BOLILE SECARII



BOLILE SECARII

Micoze

1. Cornul secariiClaviceps purpurea.

Cornul, cornusa sau pintenul secarii este o micoza cunoscuta in toate zonele unde se cultiva secara. Pagubele cantitative produse de aceasta boala sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezenta si pe gramineele din flora spontana si depreciaza calitativ furajele.

Simptome. Boala apare pe spice in perioada infloritului si maturitatii spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picaturi de lichid vascos si dulceag. In aceste picaturi se gasesc sporii asexuati ai ciupercii.


In locul cariopselor, agentul patogen formeaza scleroti de 2-4 cm lungime si 3-6 mm grosime, care au o structura densa fiind alcatuiti din plectenchime. La exteriorul lor exista paraplectenchimul foarte dens, de culoare neagra-violacee, iar la interior prosoplectenchimul de culoare alba. Sclerotii contin alcaloizi foarte toxici pentru om si animale.

Agentul patogen Claviceps purpurea (Fr.) Tul., fam. Clavicipitaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Sphacelia segetum Lév.

In timpul primaverii, din sclerotii ramasi in sol care au suportat variatiile de temperatura din iarna, apar 10-30 prelungiri de 2-4 cm lungime si 1-2 mm latime ce se termina cu niste formatiuni globuloase roz-rosiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii in care se gasesc dispuse periferic periteciile in forma de butelii, de 275-300 x 80-110µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de69-90 x 2,5-4,5 µm, cu cate 8 ascospori filamentosi, hialini, de 50-84 x 1,5µm.

Ascosporii produc infectii primare la florile de secara si ca urmare in locul ovarelor apare o masa miceliana de pe care se scurge un lichid dulceag ce contine conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4µm (fig. 21).

Text Box:  
Fig. 21.  Cornul secarii - Claviceps purpurea: 1- spic de secara cu scleroti;  2- ovar deformat; 3- sectiune transversala prin tesut;                    4-conidiofori si conidii de Sphacelia  segetum; 5- sclerot germinat; 6- sectiune longitudinala prin stroma cu peritecii;  7- peritecie; 8- asce si ascospori ( Ferraris, 1938).
Epidemiologie. Agentul patogen rezista in timpul iernii sub forma de scleroti din care iau nastere ascostromele ciupercii. Infectiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vant sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultura la alta se face prin intermediul sclerotilor ramasi in sol sau a celor care la recoltare ajung intre semintele de secara.

Prevenire si combatere. Intrucat alcaloizii continuti de scleroti sunt toxici, se impune controlul calitatii furajelor si a semintelor de secara folosite la furajarea animalelor.

Industria farmaceutica foloseste sclerotii obtinuti in culturile de secara infectate artificial pentru obtinerea de ergotina care are efect hemostatic, pentru separarea acidului sphacelinic care produce contractia muschilor netezi si a alcaloidului cornutina ce are actiune asupra sistemului nervos periferic.

In vederea limitarii atacului de Claviceps sp. se recomanda curatarea semintelor prin triorare inainte de semanat si cultivarea de soiuri cu perioada scurta de inflorire, pentru ca sa nu existe o perioada mare in care sa se poata realiza infectiile.

Soiurile nou introduse in cultura Apart, Marlo, Rapid si Suceava sunt rezistente in ceea ce priveste scuturarea semintelor si caderea plantelor.

2. Taciunele frunzelor - Urocystis occulta.

Boala este raspandita in toate tarile din Europa, America de Nord, Africa si Australia, fara a avea insa un caracter grav.

Simptome. Pe limbul frunzelor, pe tecile lor si pe pai, ciuperca produce striuri inguste si lungi de 1-2 mm, paralele cu nervurile, la inceput albe-cenusii, subepidermice, apoi pulverulente, de culoare bruna-negricioasa. Uneori striurile conflueaza si 12 sau 23 din limbul frunzei este strabatut de striuri din care se pune in libertate o pulbere neagra. Plantele taciunate sunt mai mici, nu inspica sau prezinta spice deformate, sterile (fig. 22).

Agentul patogenUrocystis occulta (Wallr.)Rabh., fam. Tilletiaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Text Box:  
Fig. 22. Taciunele frunzelor - Urocystis occulta: a- atac pe planta; b-  teliospori asociati inconjurati de celule sterile        ( E. Radulescu si col., 1972).

Teliosporii ciupercii sunt asociati in glomerule (cate 1-2 sau chiar 3-4) inconjurate de o coroana de celule sterile, mai mici, incolore cu episporul subtire si neted. Teliosporii fertili, de 9-19 µm in diametru, au membrana neteda, groasa, bruna si sunt de regula turtiti pe suprafetele de contact.

Epidemiologie. Agentul patogen se transmite prin teliosporii care infesteaza cariopsele de secara in lan sau in timpul recol/tatului. Infectia este germinala iar ciclul evolutiv este asemanator cu cel al speciilor de Tilletia sp.



Prevenire si combatere. Agentul patogen nu rezista sub forma de teliospori in sol asa incat tratamentele seminale executate cu fungicide de contact (ca la malura comuna) sunt foarte eficiente.

3. Rugina bruna - Puccinia dispersa.

Boala apare anual in toate culturile de secara pentru samanta sau secara masa verde dar nu produce pagube insemnate. In anii deosebit de favorabili

Text Box:  
Fig. 23. Rugina bruna - Puccinia dispersa:
1,4- frunza cu pustule de uredospori; 2,5- frunza cu pustule de teliospori; 3- frunza de Anchusa cu ecidii; 6- uredosor; 7- uredospor; 8- teliosor;        9- teliospor  ( Ferraris, 1941).
pentru evolutia agentului patogen au fost inregistrate pagube de 8 % din productie.

Simptome. Boala apare numai pe foliajul secarei sub forma unor pete mici, de decolorare, in centrul carora se deschid pe fata superioara a limbului pustule brunie-ruginii de uredospori. Lagarele de teliospori care au forma eliptica asemanatoare cu forma lagarelor de uredospori, au raspandire neuniforma pe suprafata limbului, sunt negre, lucioase, la inceput subepidermice, apoi se deschid pe fata inferioara a limbului si devin pulverulente.

Stadiul picnidian si ecidian al agentului patogen se dezvolta pe Anchusa sp. si Lycopsis sp., pe frunzele carora apar pete circulare sau alungite, albicioase la inceput, apoi galbene-portocalii, mari de pana la 3-8 mm in diametru (fig. 23).

Agentul patogen - Puccinia dispersa Erikss. Et Henn., fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca este macrociclica si heteroica, cu uredospori sferici sau eliptici, unicelulari de 20-28 x 17-23 µm, ce au membrana galben-bruna, echinulata. Teliosporii sunt bicelulari, alungit-maciucati, trunchiati sau rotunjiti la varf, usor ingustati la mijloc, de dimensiuni cuprinse intre 40-60 x 14-24 µm, colorati in brun-inchis si scurt pedunculati.

Epidemiologie. Raspandirea agentului patogen este asigurata in tot cursul anului de uredospori, care pot rezista atat vara la seceta cat si iarna la temperaturi scazute. Desi are gazda intermediara pe care apar picnospori si ecidiospori, infectiile pe secara, se pot face fara aportul sporilor de pe gazda intermediara, deci teliosporii nu joaca nici un rol in evolutia ciupercii.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente si distrugerea gazdelor intermediare datorita carora pot aparea in natura noi rase fiziologice mai virulente.

4. Rugina galbena - Puccinia striiformis West. f.sp. secalis.

Boala este intalnita mai rar pe secara. Ea a fost descrisa la grau.

5. Rugina neagra - Puccinia graminis Wers. f.sp. secalis

Erikss. et Henn.

Boala apare numai in zonele mai reci si mai umede ale tarii, unde secara ajunge tarziu la maturitate. Simptomatologia, epidemiologia si combaterea au fost descrise la rugina neagra a graului.

Pentru bolile transmisibile prin samanta, secara se trateaza cu Protilin Al 81 PUS- 3 kg/t, Tirametox 625 SC –3,75 l/t sau Tirametox 90 PTS – 3 kg/t.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani
Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate
BOLILE SECARII
Caracterizarea fizico-geografica a solurilor din Romania
RAPORT DE CERCETARE - TEHNOLOGII ALTERNATIVE, EFICIENTE ECONOMIC SI ECOLOGIC PENTRU PRODUCEREA CARTOFULUI TIMPURIU IN FERMELE DE MICI DIMENSIUNI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu