Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Piata Muncii si Salarizarea in Uniunea Europeana

Piata Muncii si Salarizarea in Uniunea Europeana



 UNIVEITATEA  BIOTERRA

FACULTATEA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Economie

- Piata Muncii si Salarizarea in Uniunea Europeana -

            Piata Muncii in Uniunea Europeana

„Statele membre si comunitatea (UE) trebuie sa (…) depuna eforturi

pentru a dezvolta o strategie coordonata pentru ocuparea fortei de munca si in mod special pentru promovarea fortei de munca, care a fost in prealabil

abilitata, pregatita si adaptata si a unor piete de munca adaptabile schimbarii economice”

                                                             Prevederi ale tratatului de la  de la Maastricht 1991 

Cristalizarea eforturilor europene in domeniul ocuparii fortei de munca polarizeaza in jurul a trei intalniri decisive ale sefilor statelor si guvernelor din statele membre: Tratatul de la Maastrciht 1991, Tratatul de la Amsterdam 1997 si summitul de la Luxemburg din noiembrie 1997.

Tratatul de la Maastricht 1991

Acest Tratat anticipeaza obiectivele viitoarei Strategii Europene de Ocupare a Fortei de Munca. conturand cadrul necesar elaborarii unei politici sociale europene comune in domeniul fortei de munca.

Conform articolului 136 al Tratatului de la Maastricht 1991, cunoscut si sub denumirea de Tratatul Uniunii Europene: „Comunitatea (UE) si statele membre (…) trebuie sa aiba ca obiective  promovarea ocuparii fortei de munca, imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, deci sa faca posibila armonizarea lor, perioada in care sunt mentinute progresul, protectia sociala adecvata, dialogul dintre management si munca, dezvoltarea resurselor umane, avand in vedere o ocupare  inalta si trainica a fortei de munca si combaterea excluziunii”.

Tratatul de la Amsterdam 1997

Desi in 1994, in Essen, a fost aprobat de catre sefii satelor membre primul plan de actiune in domeniul ocuparii fortei de munca, abia in iunie 1997, in cadrul intalnirii si semnarii Tratatului de la Amsterdam a fost adaugat tratatului un intreg capitol referitor la ocuparea fortei de munca.

Pentru prima data, politica de ocuparea fortei de munca a fost declarata ca fiind o sarcina europeana comuna.

In cadrul Tratatului de la Amsterdam, titlul referitor la ocuparea fortei de munca, somajul este recunoscut ca “o problema de ingrijorare generala” pentru Europa si un

subiect de maxima prioritate in toate statele membre.

Tratatul de la Amsterdam a intarit eforturile europene de a crea noi locuri de munca.

Acest tratat, asupra caruia s-a cazut de acord in 1997 a reintrat in forta in mai 1999 si a marcat un punct de intorsatura majora pentru ocuparea fortei de munca si a politicii social europene.

Tratatul de la Amsterdam este important prin faptul ca a extins problematica ocuparii fortei de munca si politicii sociale la dimensiuni europene. Incepand cu anii 1990 majoritatea masurilor de politica social europeana s-au bazat pe acordul de politica sociala anexat ca protocol Tratatului Uniunii Europene din 1992 si Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor,adoptata de sefii statelor si guvernelor in 1989.

Drepturile fundamentale pentru muncitori cereau din partea guvernelor asigurarea

sigurantei si protectiei sociale la locul de munca, pregatire si tratament egal pentru barbati si femei.

Chiar daca Carta nu a reprezentat un document legal obligatoriu, acordul de politica sociala asigura faptul ca Uniunea Europena  poate sa actioneze in ariile sociale sub acoperirea Cartei. Oricum Marea Britanie nu a semnat nici Carta nici Acordul de Politica Sociala.

Ca rezultat unele legislatii ale UE in sfera  politicii sociale s-au aplicat doar in 14 din cele 15 state membre. Tratatul de la Amsterdam a pus capat dezvoltarilor disparate ale politicilor sociale in cadrul Uniunii Europene.

Acordul reprezinta acum o parte integrala a Tratatului, iar prevederile sale se aplica fara deosebire in toate statele membre. Toti cetatenii din cadrul Uniunii Europene pot acum sa se bazeze pe legislatia de politica sociala adoptata de UE incepand cu anii 1990 si aplicata retrospectiv in Marea Britanie.

Summitul de la Luxemburg 1997

Consiliul European extraordinar, in problema ocuparii fortei de munca, organizat in Luxemburg, in noiembrie 1997, a adoptat Strategia Europeana a Ocuparii Fortei de Munca.

Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca

Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca a avut ca punct de pornire Tratatul de la Amsterdam din 1997.

Acest document include politica adoptata in comun de catre statele membre pe directia a patru piloni principali:

  • imbunatatirea ocuparii fortei de munca,
  • promovarea initiativei si spiritului intreprinzator,
  • incurajarea adaptabilitatii dintre sectoarele de activitate si angajatii lor
  • intarirea politicii de promovare a egalitatii dintre barbati si femei.

Recomandarile pentru statele membre in anul 2002

Evaluand progresele realizate de fiecare stat membru in parte, sunt formulate an de an recomandari aferente fiecarui pilon in parte.

Pentru anul 2002, recomandarile aferente imbunatatirii fortei de munca sunt:

§ Rezolvarea problemei somajului tinerilor si prevenirea somajului de lunga durata;

§ O abordare mai prietenoasa o ocuparii: sisteme de beneficii, taxe si pregatire;

§ Dezvoltarea unei politici de activare a persoanelor in varsta;

§ Dezvoltarea capacitatilor necesare pentru o noua piata a muncii in contextul invatarii

continue;

§ Politici active de dezvoltare a ofertei locurilor de munca si combaterea proliferarii

blocajelor in noua piata a muncii europene;

§ Combaterea discriminarii si promovarii incluziunii sociale prin accesul la ocupare.

    

Promovarea initiativei si spiritului intreprinzator, crearea de locuri de munca:

§ Facilitarea demararii si conducerii unei afaceri;

§ Noi oportunitati de angajare intr-o societate bazata pe cunoastere si in servicii;

§ Actiune locala si regionala pentru ocuparea fortei de munca,

§ Reforme in sistemul taxelor pentru ocupare si pregatire.

   

 Incurajarea adaptabilitatii dintre sectoarele de activitate si angajatii lor:

§ Modernizarea conditiilor de munca;

§ Incurajarea adaptabilitatii in intreprinderi, componenta a invatarii pe durata intregii

vieti.

      Intarirea politicii de promovare a egalitatii dintre barbati si femei:

§ Continuitatea abordarii principale a acestui subiect,

§ Rezolvarea “capcanelor” de gen;

§ Concilierea muncii cu viata de familie.

Schimbarile din politica de ocupare a fortei de munca in Europa

Uniunea Europeana este principalul bloc economic din lumea de astazi. Cu numai 6 procente din populatia lumii, creeaza mai mult de 20 % din productia totala. Centrata pe numeroase prioritati, Europa nu a reusit sa rezolve unul din obiectivele sale de baza: acela de a crea oportunitati de munca pentru toti.

Exista doua principale motive care au condus la situatia actuala pe piata ocuparii fortei de munca.

 Primul motiv il reprezinta dificultatilor de a face fata socurilor macroeconomice.

Somajul a crescut in ultimii 25 de ani datorita a doua crize ale petrolului din anii 1970 si 1980 si tulburarii economice de la inceputul anilor 1990.

Europa nu a putut preveni pierderea de locuri de munca declansate de aceasta criza si a fost lipsita de politici economice coordonate, orientate spre realizarea cresterii si stabilitatii.

Europa beneficiaza de aceleasi avantaje (o piata unica si o moneda unica) care au ajutat economia Statelor Unite sa devina una dintre cele mai productive din lume.

Al doilea motiv, il reprezinta problemele legate de capacitatea de a face fata

transformarilor actuale de pe piata muncii. Disfunctionalitatile politicilor de pe piata muncii si a sistemelor de protectie sociala au acutizat somajul transformandu-l in somaj pe termen lung.

Statele membre prezinta o buna retea de protectie contra pierderii venitului pe perioada somajului dar exista tendinta de a oferi un venit pasiv si de a lasa oamenii sa astepte ajungandu-se la somaj pe termen lung inainte de a se face ceva pentru ei.

Se impune crearea unei trambuline care sa relanseze noile abilitati si locuri de munca.

Se inregistreaza un deficit in sectorul crearii de locuri de munca.Europa creeaza locuri de munca, dar nu suficiente. Multi someri sunt impiedicati sa obtina un nou post datorita nivelului scazut de educatie sau de uzura abilitatilor si calificarilor, ei fiind pusi in situatia de a nu face fata posturilor care le sun oferite.

Pe de ala parte, adaptarea Europei la noile tehnologii este relativ redusa. Aceasta se manifesta atat in termenii organizarii muncii cat si in cel al lipsei de oportunitati (pentru cei care muncesc sau sunt in afara pietei muncii) de a isi descoperi si reinnoi abilitatile de-a lungul perioadei active de viata.

Raspunsul Europei la cea de a doua problema o reprezinta Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca al carei principal scop este de a sprijini statele membre si

partenerii sociali in efortul lor de a se moderniza si adapta la cerintele actuale ale pietei muncii.

Deficitului de ocupare a fortei de munca in Europa

In cadrul analizelor summitului din Lisabona, martie 2000, Comisia Europeana a prezentat o serie de documente care isi propun sa ofere analize asupra situatiei economice si sociale asupraUniunii Europene.

Ca o concluzie generala, au fost facute progrese considerabile in sprijinirea crearii de noi locuri de munca. Totodata, au fost identificate principalele caracteristici ale

deficitului de ocupare a fortei de munca in Europa. Acestea sunt:

· capcana serviciilor – Uniunea Europeana are un nivel mult mai scazut al angajarii in

sectorul serviciilor decat SUA;

· capcana generata de gen – numai jumatate din femeile UE sunt angajate in

comparatie cu doua treimi din SUA;

· capcana varstei – rata angajarii in grupa de varsta 55-65 de ani este scazuta;

· capcana abilitatilor – abilitatile cerute in UE nu corespund suportului tehnic existent;

· somajul structural pe termen lung – aproape jumatate din cei in afara muncii sunt in

somaj de mai mult de un an;

· dezechilibrul pietelor regionale atat in Europa cat si in statele membre – somajul in UE este concentrat sudul Italiei, Spania si Grecia. Somajul este cel mai ridicat in regiuni

specifice mai putin dezvoltate, regiunile periferice si zonele de declin industrial.

Imbunatatirea angajarii fortei de munca

Un obiectiv stabilit pe agenda summit-ului din Lisabona l-a constituit imbunatatirea angajarii fortei de munca si calitatea muncii. Acest obiectiv se realizeaza pe mai multe directii:

· prin crearea de locuri de munca inalt calitative (ca obiectiv, realizarea angajarii

depline a potentialului fortei de munca european presupune depunerea efortului in directia cresterii ratei ocuparii fortei de munca cat se poate de aproape de 70% in anul 2010 si majorarea numarului femeilor incadrate in munca la mai mult de 60 % in 2010)

· anticipand si facand fata schimbarii si adaptand ocuparea fortei de munca la noul

mediu de munca (obiectivul consta in descoperirea unei abordari pozitive si pro active de

schimbare promovand informatia adecvata atat pentru companii cat si pentru angajati;

adresandu-se ocuparii fortei de munca si consecintelor sociale ale fortei de munca si pietei integrate si adaptand conditiile de munca si relatiile contractuale la noua economie in vederea sprijinirii relansarii echilibrului intre flexibilitate si securitate)

· prin exploatarea oportunitatilor economiei bazate pe cunoastere (obiectivul principal

il reprezinta accelerarea dezvoltarii unei economii bazata pe cunoastere, cu scopul de a crea mai multe locuri de munca in Europa)

· prin promovarea mobilitatii (asigurarea implementarii practice a miscarii libere a

muncitorilor prin desfiintarea obstacolelor aflate in calea mobilitatii geografice. De asemena implica o monitorizare continua a aplicarii regulilor comunitatii in privinta deplasarii libere a muncitorilor; examinarea nevoii de masuri specifice in sfere care reprezinta centrul economiei bazata pe cunoastere si dezvoltarea mecanismelor de suport in vederea facilitarii mobilitatii incluzand utilizarea noilor tehnologii.

Indicatori statistici ai pietei muncii din Uniunea Europeana

Pentru a intelege mai bine evolutiile inregistrate pe piata muncii in Uniunea Europeana este relevanta trecerea in revista a evolutiei mediilor inregistrate la nivelul celor 15 sate membre a indicatorilor statistici: populatia ocupata, populatia activa si populatia active neocupata.

Indicatorul “populatia activa” include persoanele intre 15-64 ani apte de munca, ca procent din populatia totala intre 15-64 ani. Indicatorul “populatie ocupata” cuprinde totalul persoanelor care lucreaza, care au un loc de munca din totalul populatiei active.

Diferenta dintre cei doi indicatori este reprezentata de “populatia activa neocupata” care insumeaza peroanele apte de munca dar care, din diverse motive nu au un loc de munca.

 Analiza a fost realizata pentru valorile de pe parcursul anilor 1991, 1992 si 1995, 1996, 1997, 1998, 1999 si 2000. Datele provin din publicatiile oficiale ale EUROSTAT, Biroul Statistic al Comunitatii Europene.

 

Populatia activa si populatia ocupata in Uniunea Europeana

Populatia activa reprezenta ca medie, 67,70% din totalul populatiei in anul 1991, scazand la 67,30% in anul 1992, procent mentinut si in anul 1995.  Incepand cu 1996 se inregistreaza o crestere constanta a procentului populatiei active de la 67,50% in anul 1996 la 67,80% in anul 1997, la 68,20% in anul 1998, la 68,70% in anul 1999 si 69% in anul 2000.

Similar, procentul populatiei ocupate a scazut de la 62,20% in anul 1991 la 61,10% in anul 1992 si la 60% in anul 1995. Incepand cu anul 1996, se inregistreaza o crestere constanta a procentului populatiei ocupate de la 60,10% in anul 1996 la 60,50% in anul 1997, la 61,30% in anul 1998, la 62,30% in anul 1999 si la 63,30% in anul 2000.

Imaginea pietei muncii europene nu ar fi completa daca nu am evidentia tarile unde au fost inregistrate valorile maxime si minime ale procentului corespunzator populatiei ocupate, respectiv active pentru fiecare an luat in considerare.

Valorile minime si valorile maxime inregistrate de indicatorii populatiei ocupate si populatiei active in Uniunea Europeana

Sursa: Baza de date Eurostat, Biroul Statistic al Comunitatii Europene

Anul

Populatie ocupata

Populatie activa

Valoare minima

Valoare maxima

Valoare minima

Valoare maxima

1991

49.6% Spania

79.5% Suedia

58.0% Grecia

82.7% Danemarca

1992

48.3% Spania

75.9% Suedia

58.5% Grecia

82.5% Danemarca

1995

46.2 % Spania

73.4% Danemarca

57.4% Italia

79.8% Danemarca

1996

47.1% Spania

70.3% Danemarca

57.7% Italia

78.1% Suedia

1997

48.5% Spania

74.9% Danemarca

57.9% Italia

79.8% Danemarca

1998

50.2% Spania

75.1% Danemarca

58.7% Italia

79.7% Danemarca

1999

52.5% Italia

76.0% Danemarca

59.3% Italia

80.6% Danemarca

2000

53.5% Italia

76.5% Danemarca

59.9% Italia

80.0% Danemarca

Populatia activa neocupata in Uniunea Europeana

Diferenta dintre procentul populatiei active si cel al populatiei ocupate reprezinta populatia care, desi este activa, deci capabila sa munceasca nu este totusi integrata pietei muncii din diverse motive.

Acest procent cuprinde diferite cazuri, incluzand studenti, elevi, persoane care au fost pe piata muncii dar nu intrunesc conditiile necesare acordarii somajului, pensionarii timpurii sau pensionarii pe caz de boala, persoane care isi caua un loc de munca.

Procentul populatiei active dar neocupate in Uniunea Europeana a crescut constant de la 5,50% in anul 1991, la 6,20% in anul 1992, la 7,30% in anul 1995 atingand valoarea maxima de 7,40% in anul 1996. Anul 1997 a declansat un trend descendent de la 7,30% la 6,90% in anul 1998, la 6,40% in anul 1999 si la 5,70% in anul 2000.

Migratia catre statele membre ale Uniunii Europene

Cresterea migratiei in interiorul Uniunii Europene a cetatenilor din satele membre dar si a celor din alte tari ridica problema asigurarii securitatii sociale a fluxului de populatie. Magnitudinea acestui proces are consecinte micro si macro economice cu un impact direct asupra pietei muncii in contextul general axat pe asigurarea si protejarea drepturilor omului si lupta impotriva discriminarii religioase, etnice, sexuale sau pe alte considerente.

Un factor decisiv il joaca statutul legal sau illegal al sosirii refugiatilor, azilantilor, apatrizilor sau victimelor conflictelor locale, regionale si internationale.

Aceasta miscare a populatiei corespunde cererii de forta de munca manifestata in anii 1960 de catre tarile vest si nord europene. Somajul inregistrat in tarile Uniunii Europene a redus cererea de forta de munca limitand sosirea emigrantilor.

Ca o consecinta, migratia din afara tarilor UE spre  spatiul Uniunii s-a concentrat in special pe reintregirea de familie si migratii ilegale.

In Uniunea Europeana pot fi distinse patru tipuri de migratie: migratia interna in cadrulsatelor membre, populatia din lumea a treia si azilantii, emigrantii spatiului european din tarile nonmembre UE si familiile si copiii (Eichenhofer, 1997).

            Principalul motiv al migratiei il constituie lipsa locurilor de munca, standardele scazute de viata, viata in saracie, motiv asumat chiar cu riscul posibilitatii de a nu imbunatati situatia cotidiana socio-economica.

LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

 

Obiective

Politica sociala se numara printre competentele partajate intre statele membre si Uniune, in unele dintre componentele acesteia, Uniunea fiind chemata sa asigure numai o coordonare a politicilor nationale, in timp ce in altele poate initia masuri ale caror modalitati de aplicare concrete sunt lasate in seama statelor membre. Carta Sociala Europeana (atat in forma sa initiala, semnata la Torino in 1961, cat si in cea revizuita in 1996), Cartea Alba „Politica Sociala Europeana” (1993), precum si „Carta comunitara privind drepturile sociale fundamentale” (1989) au stabilit obiectivele politicii sociale.

Obiectivele se refera la:

· promovarea ocuparii fortei de munca;

· imbunatatirea conditiilor de viata si de munca;

· protectie sociala corespunzatoare;

· asigurarea unui dialog intre angajati si angajatori;

· dezvoltarea resurselor umane in vederea obtinerii si mentinerii unei rate inalte de ocupare a fortei de munca;

· combaterea excluderii sociale.

Obiectivul referitor la obtinerea si mentinerea unei rate inalte de ocupare a fortei de munca se va face fara subminarea concurentei. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comunitatea si statele membre au dezvoltat Strategia europeana de ocupare a fortei de munca, strategie axata pe urmatoarele linii directoare:

· masuri si actiuni de ocupare a fortei de munca;

· spirit antreprenorial;

· adaptabilitate;

· sanse egale.

Adoptarea directivelor se face de catre Consiliu in procedura de codecizie cu Parlamentul European, dupa consultarea prealabila a Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor (Art. 137). Aceasta procedura se aplica in domenii ca: sanatate si securitate in munca, conditii de munca, integrarea persoanelor excluse de pe piata fortei de munca, informarea si consultarea angajatilor, sanse egale pentru barbati si femei cu referire la accesul si mentinerea pe piata muncii si tratament egal la locul de munca ca si la incurajarea combaterii excluderii sociale. Consiliul adopta actele normative in aceste domenii cu majoritate calificata.

Pentru alte domenii, Consiliul are nevoie de unanimitate in adoptarea actelor normative. Aceste domenii se refera la: protectia sociala, protectia angajatilor in momentul incheierii contractului de munca, reprezentarea si apararea intereselor colective ale angajatilor, conditiile de angajare a persoanelor din terte tari cu resedinta pe teritoriul

Comunitatii, ca si contributiile financiare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si crearea de locuri de munca.

Statele membre au competente in reglementarea drepturilor la asociere, la greva, precum si a conditiilor de salarizare.

Salarizarea in Uniunea Europeana

Termenul de 'salariu' provine din latinescul 'salarium', care desemna, la origine, ratia de sare ('sale') alocata unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat pentru a denumi pretul platit cetatenilor liberi care indeplineau diferite activitati in folosul altor persoane.

In afara de salariu se mai utilizeaza termenii retributie si remuneratie, de asemenea de origine latina, precum si cel de indemnizatie, echivalent al remunerarii demnitarilor alesi ori numiti.

Dreptul la salariu, corolar dreptului la munca, constituie o prerogativa fundamentala a individului, afirmata la nivel solemn de „Declaratia Universala a Drepturilor Omului”, care prevede ca „oricine munceste are dreptul la salariul echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei lui, o existenta conforma cu demnitatea umana”.

Codul muncii defineste salariul in art. 154 ca fiind contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.

Inca de la infiintarea sa (in anul 1919), Organizatia Internationala a Muncii a militat pentru garantarea unui salariu care sa asigure conditii de viata convenabile pentru toti lucratorii. Cu ocazia Conferintei de la Philadelphia din anul 1944 s-a prevazut obligatia acestei organizatii de a ajuta toate tarile lumii in elaborarea si aplicarea unor programe cu privire la salariul minim vital.

Ce se intelege prin salariul minim s-a stabilit prin Raportul reuniunii expertilor convocati de Consiliul de administratie al Organizatiei Mondiale a Muncii, cu ocazia celei de-a 168-a sesiuni a sa : nivelul de remuneratie sub care nu se poate cobori nici in drept, nici in fapt, indiferent care ar fi modul sau de calcul; este salariul care, in fiecare tara are forta legii si care este aplicabil sub pedeapsa sanctiunilor penale sau a altor sanctiuni specifice. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte, educatie, etc. ale salariatilor, tinand cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.

Salariul minim garantat in UE

Fostul presedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, arata ca 'ar trebui sa discutam despre un salariu minim comun, definit proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarui stat membru'. Pana la acest pas va mai trece ceva timp, mai ales ca nici macar toate tarile UE nu au implementate in legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat national. Astfel, la 1 ianuarie 2006, din cele 25 de state membre ale Uniunii, doar 18 aveau astfel de prevederi.

Pana in acel moment salariul minim garantat era in Luxembourg 1.503 euro si 129 euro in Letonia.

Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garant comun il reprezinta imensele diferente dintre tarile membre in ceea ce priveste nivelul actual al acestuia. Astfel, conform datelor publicate de Biroul de Statistica al Comunitatilor Europene, Eurostat, tarile UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi impartite in trei categorii, in functie de nivelul lui:

- sub 300 de euro pe luna: Letonia (129), Lituania (159), Slovacia (183), Estonia (192), Polonia (234), Ungaria (247) si Republica Ceha (261);

- intre 400 de euro si 700 de euro pe luna: Portugalia (437), Slovenia (512), Malta (580), Spania (631) si Grecia (668);

- peste 1.200 de euro: Franta (1.218), Belgia (1.234), Marea Britanie (1.269), Olanda (1.273), Irlanda (1.293) si Luxembourg (1.503).

Cati angajati primesc acest salariu ?

Eurostat a publicat si datele referitoare la proportia din angajati care primesc salariul minim garantat in fiecare tara analizata. Si aici nivelul variaza mult. Cele mai mici proportii se inregistreaza in Spania (0.8%), Marea Britanie (1.4%) si Malta (1.5%), pe cand cele mai mari in Luxembourg (18.0%), Franta (15.6%) si Lithuania (12.1%).

Situatia in SUA

Daca privim pe celalalt mal al Atlanticului, se poate vedea ca in SUA salariul minim garantat se situa la 1 ianuarie 2006 la nivelul de 753 de euro pe luna, de el beneficiand 1,4% dintre angajati.

Situatia in Romania

Conform Hotararii Guvernului nr. 1766 din 22/12/2005, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 330 lei (RON) lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2006, reprezentand 1,95 lei (RON)/ora. Aceasta inseamna in jur de 90 de euro, ceea ce ne situeaza peste bulgari, care au 82 de euro pe luna. Vestea buna se opreste aici pentru ca stam mai prost decat vecinii de la sud daca se adauga la ecuatie si puterea de cumparare a acestuia.

Conform art. 159 din Codul muncii, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare de Guvern, dupa consultarea sindicatelor si patronatelor. In cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta salariatilor, prin grija angajatorului.

Potrivit art. 160, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege.

Luand in considerare posibilitatile economiei, dar si cerintele de competitivitate decurgand din concurenta existenta pe piata unica europeana, prognoza arata ca este posibil ca pana in 2013 castigul salarial net sa se dubleze, ajungand la 1687 lei in medie pe luna (550 euro) fata de 862 lei estimat pentru anul 2006 (245 euro).

Aceasta crestere – reprezentand un nivel minim in conditiile in care proiectia de crestere a PIB este un scenariu moderat – se va concretiza in imbunatatirea sensibila a puterii de cumparare.

In anul 2013 castigul salarial real va fi mai mare decat in 2006 cu aproape 60%.

Daca avem in vedere ca ritmul mediu anual de crestere a salariului real va fi de circa 7% fata de o medie in UE de cel mult 3%, rezulta ca la orizontul anului 2013, puterea de cumparare va fi mult mai aproape de media europeana. (Sursa: Comisia Nationala de Prognoza)

Bibliografie

  •  “Echilibrul dintre protectie si oportunitati – o strategie de protectie sociala in economiile in tranzitie”, Colectivul de Protectie Sociala, Unitatea Sectorului de Dezvoltare Umana, Regiunea Europei si Asiei Centrale, Banca Mondiala, Editura Expert, Bucuresti, 2000

  •  “Emp loyment in Europe 2001 – Recent Trends and Prospects”, Luxembourg, Office forOfficial Publications of the European Communities, 2001

  • ‘European employment and social policy: a policy for people’, collection: Europe on the move, Directorate-General for Education and Culture, Brussels, 2000

  • „Anuarul Statistic al Romaniei, Editia 2000, Institutul National de Statistica”, Bucuresti, martie 2001

  • www.europa.eu.int
  • www.euractiv.com
  • www.infoeuropa.ro





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Paralela intre auditul intern si auditul extern
Conceptul de planificare a auditului
Posibilitati si limite ale studierii comportamentului consumatorului
PARTICULARITATI ALE FORMARII PRETURILOR IN UNELE RAMURI SAU DOMENII DE ACTIVITATE ALE ROMANIEI
Conceptul de guvernanta corporativa
Principii de economie
Bachelor Paper - EMU and challenges implied by euro introduction
Procesul gestionarii riscurilor

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.