FISA TIP DE PROIECT - amenajarea posturilor SALVAMONT din zona Maramuresului

FISA TIP DE PROIECT

TITLUL PROIECTULUI:

BENEFICIARUL (APLICANTUL): Primaria Orasului Borsa

ARIA TEMATICA:

programul operational regional ( POR)

axa prioritara 5.dezvoltarea durabila si promovarea turismului.

domeniul de interventie 5.2.crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarea durabilaa resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice.

operatiunea: amenajarea posturilor SALVAMONT.

LOCATIA PROIECTULUI:

regiunea 6

judetul Maramures

orasul Borsa

DESCRIEREA proiectului:

scop: amenajarea posturilor SALVAMONT din zona Maramuresului, Complexul Borsa prin dotarea acestuia cu echipamente performante, folositoare in actiunile de salvare a turistilor.

obiective: - dotarea Dispeceratului National Salvamont cu echipamente profesioniste de telecomunicare, statii radio- emisie -receptie, detectoare de metale;

- amenajarea camerelor de garda, dotarea salavamontistilor cu

imbracaminte moderna, pe care ii inscriptionata emblema Dispeceratului

- achizitionarea de noi panouri de informare pentru turisti cat si pentru localnici;

- dotarea cu trei elicoptere de ultima generatie in misiunile de salvare a turistilor;

- promovarea ofertei turismului local prin cresterea sigurantei turistilor.

justificarea proiectului : Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) reprezinta o destinatie turistica importanta, promovand in principal produse turistice de tip statiuni balneare, turism montan si turism cultural. Turismul din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) este marcat de sezonalitate. Numarul de turisti in Regiune a crescut intre anii 2000-2005, ajungand la 733.384 turisti. Raportul este de aproximativ un turist strain la trei turisti romani, judetul Maramures avand un raport superior mediei regionale. Destinatiile de baza ale turistilor straini a fost judetul Maramures datorita atractivitatii turistice mai ridicate din acest judet. Judetele Salaj si Satu Mare au atras un numar redus de turisti - 15005, respectiv 64.331 la nivelul anului 2005. Analizand indicele de utilizare neta a capacitatilor in functiune se poate observa ca intre 2000 si 2003 acesta a avut o dinamica ascendenta la nivelul regiunii spre deosebire de nivelul national, dar a inceput sa se reduca din nou in ultimii doi ani. Aceeasi evolutie se poate observa si la nivel de judet, exceptie facand judetul Satu Mare.. Forta de munca ocupata in turism a scazut in ultimii ani in regiune ajungand la 15.200 persoane in 2004, doar 1,35% din populatia ocupata, in total fiind ocupate 1.125.300 persoane la nivelul regiunii in anul 2004. Cauza este data si de nivelul redus de salarizare fata de celalalte ramuri economice. Problemele sunt date atat de slaba specializarea a fortei de munca pe diferitele componente ale industriei turistice, cat mai ales de exodul de forta de munca intern si extern. Rata totala de ocupare a fortei de munca in Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) a scazut treptat in ultimii 10 ani; astfel, de la 66,1% in 1997, in anul 2003 valoarea acesteia era de 50,9 (media nationala 50,8 pentru 2003). Valorile inregistrate in UE25 sunt apropiate: 51,4% in 2003. In ceea ce priveste rata somajului, in context european Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai bine plasate 8 regiuni din noile state membre si statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere. In ceea ce priveste productivitatea muncii, datele estimative la nivel regional pentru productivitatea muncii pe persoana angajata evidentiaza faptul ca Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), intre celelalte regiuni ale Romaniei, ocupa pe locul 4 ca nivel al productivitatii muncii pe persoana angajata, dupa Bucuresti-Ilfov, Vest si Centru. Se remarca o crestere pronuntata in ultimii ani, insa in 2002 indicele regional (30,4) se afla sub media nationala (34), si cu mult sub cea europeana (100). Productivitatea muncii la nivelul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) calculata pe ramuri economice este sub media nationala (91,53 in 2002). Valoarea cea mai mica se inregistra in 2002 in industrie, atingand doar 75,9% din media nationala, iar in cazul serviciilor productivitatea muncii in Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) este aproape de nivelul national (99,5%). De asemenea, trebuie mentionat ca un numar mai mare de turisti se inregistreaza in lunile de vara, punctul maxim atingandu-se in iulie si august, dar si in luna octombrie se inregistreaza un numar mai mare de turisti decat in celelalte luni ale anului, mai ales in judetul Maramures.In ce privesc structurile de primire turistica, se observa ca ponderea cea mai mare o are judetul Maramures (care impreuna totalizeaza 70% din totalul structurilor de cazare din Regiune). In trimestrul IV al anului 2005 cele mai multe agentii de turism au functionat in judetul Cluj - 38 de agentii. In celalalte judete au functionat un numar redus de agentii turistice Maramures - 20 agentii, urmat de Bihor cu 16 agentii care ofera servicii. Este de remarcat si numarul in crestere al personalului ocupat in agentii turistice, din nou cel mai mare numar in trimestrul IV al anului 2005 fiind in judetul Cluj - 193 persoane, din care 21 ghizi autorizati pe cand in Salaj existau doar 11 persoane.

contextul proiectului : Toate proiectele trebuie sa respecte legislatia nationala in domeniul protectiei mediului. Dezvoltarea durabila a turismului trebuie sa se realizeze in concordanta cu planurile de amenajare ale teritoriului, care precizeaza nivelul de protectie in care se inscrie obiectivul care trebuie reabilitat precum si normele tehnice de realizare a structurilor de agreement turistic. De asemenea, vor fi finantate proiectele care vor implementa solutii prietenoase mediului inconjurator, cum sunt: utilizarea de materiale ecologice, a unor surse de energie neconventionale, a echipamentelor cu un consum energetic / de apa eficient, cresterea suprafetelor ocupate de spatiile verzi, promovarea si diseminarea unui stil de viata prietenos mediului inconjurator, conservarea patrimoniului turistic, natural si cultural. Dezvoltarea turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, in sensul conservarii si protejarii patrimoniului natural, dar si al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerenta in conditiile practicarii turismului pe scara larga. Cresterea numarului de turisti, asteptata in conditiile dezvoltarii turismului, va suprasolicita mediul inconjurator, afectand echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi tinuta sub control in regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia intr-o maniera durabila si printr-o repartizare spatiala uniforma a activitatilor turistice. Exploatarea turistica durabila a zonelor naturale se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrata a turistilor in toate perioadele anului (reducand astfel si efectul indus de sezonalitate). Vor fi sprijinite autoritatile locale sa reabiliteze siturile industriale pentru a le reda activitatilor economice si sociale. Aceasta activitate este cu atat mai necesara, cu cat localizarea vechilor industrii afecteaza nu numai mediul din zonele nodale ale teritoriului, dar foarte multe zone industriale au fost create in cele mai favorabile areale geografice, in ceea ce priveste apropierea de cai de comunicatie si locuinte. Refacerea acestor areale industriale favorizeaza nu numai protectia mediului, dar reprezinta in acelasi timp un avantaj pentru eficientizarea noilor investitii, deoarece dispun de o infrastructura care trebuie imbunatatita si nu total reinnoita. Avand in vedere potentialul diversificat al resurselor naturale ale Romaniei, valorificarea turistica a acestora poate reprezenta o sursa importanta pentru dezvoltarea economica a multor zone ale tarii. Cele mai importante oportunitati pentru dezvoltarea turismului bazat pe resursele naturale sunt date de resursele balneare si balneo-climatice, litoral si zonele muntoase care ofera posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, a turismului ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura. Turismul montan si turismul balnear reprezinta o oportunitate pentru practicarea de activitati turistice pe toata durata anului. Complementar domeniului de interventie 5.1, in cadrul acestui domeniu, pot fi realizate investitii in turism inclusiv in Delta Dunarii, care, desi face parte din patrimoniul universal (UNESCO), are o valoare naturala ridicata. In prezent, Romania dispune de un numar suficient de spatii de cazare, care au, insa, un grad inaintat de uzura, corelat cu un nivel scazut al gradului de modernizare, situatie intalnita indeosebi in cazul structurilor de cazare de doua si trei stele, construite in perioada De aceea, tinand cont si de evolutiile globale ale pietei turistice, este absolut necesara cresterea standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane, precum si a structurilor de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber. Cresterea numarului de turisti va suprasolicita mediul inconjurator, afectand echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi tinuta sub control in regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia intr-o maniera durabila si printr-o repartizare spatiala uniforma a activitatilor turistice.

activitatile proiectului :

1. constituire echipa de proiect :este prima activitate in elaborarea proiectului, fiind foarte importanta in derularea proiectului, pe baza careia se vor cunoaste oamenii compententi in derularea activitatiilor proiectului. Fiecare membru competent al echipei are interesul finalizarii proiectului prin implicare directa in activitati. Aceasta activitate este constituita din doua etape :

desemnarea activitatii fiecarui membru din echipa. Aceasta etapa implica incredintarea fiecarui membru a unui rol si obiectiv clar, bine definit in functie de compententa fiecaruia, in vederea obtinerii scopului comun al echipei. Se are in vedere seriozitatea si perseverenta membrilor echipei. Functia de baza a proiectului o are managerul de proiect. Aceasta functie implica o responsabilitate asupra sarcinilor celorlalti membrii ai echipei. Managerul de proiect trebuie sa asigure derularea proiectului in parametrii stabiliti, sa vizeze finalitatea obiectivelor, alocarea resurselor necesare proiectului, implementarea unor strategii de organizare, asigurarea unor masuri de siguranta a echipei.

stabilirea termenelor de finalizare a activitatii.Aceasta etapa decide data finalizarii proiectului de amenajare a posturilor Salvamont.

amenajarea posturilor Salvamont constituie etapa justificarii proiectului

2.1 elaborare caiet de sarcini Etapa aceasta descrie conditiile si intructiunile pe care trebuie sa le aiba in vedere ofertantul, detaliile cerintelor legate de bunurile si serviciile solicitate pe care ofertantul v-a trebui sa le indeplineasca, precum si data depunerii ofertelor.

2.2 organizare licitatie pentru demararea lucrarilor de amenajare

Licitatia se va organiza pentru numirea unor firme de constructii-amenajari necesare proiectului de renovare a posturilor Salvamont, din zona turistica Borsa, posturi aflate sub domeniul public al Primariei judetului Maramures. Proiectul de amenajare este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Operational Regional. Licitatia se v-a desfasura in prezenta tuturor persoanelor juridice autorizate in acest domeniu.

2.3 desemnarea furnizorului de servicii

In urma desfasurarii licitatiei se v-a alege furnizorii de servicii pe baza celor mai bune oferte de servicii. Ofertantii vor realiza amenajarea pe baza unui contract incheiat intre partile solicitante.

2.4 demararea lucrarilor de amenajare este etapa inceperii lucrarilor de amenajare si modernizare a posturilor Salvamont. Se vor stabili echipamentelesi aparatele tehnologice necesare lucrarilor.

3. achizitie de echipamente

3.1 elaborare caiet de sarcini Etapa care alcatuieste tabelul privind echipamentele, materialele necesare amenajarii Dispeceratului.

3.2 organizare licitatie in scopul cunosterii furnizorului de echipamente Licitatia se v-a desfasura in prezenta potentialilor furnizori pentru a le prezenta cerintele amenajarii, renovarii Dispeceratului.

3.3 desemnare furnizor In urma licitatiei,echipa de proiect v-a incheia un contract cu furnizorul care v-a putea indeplinii conditiile cerute, in perioada stabilita.

3.4 achizitionarea ehipamentelor: etapa in care sunt achizitionate echipamentele si materialele necesare amenajarii, modernizarii posturilor Salvamont si care urmeaza a se pune in functiune.

4. activitatea de promovare/publicitate : Promovarea proiectului se v-a desfasura pe baza unui plan amplu de promovare. Un prim pas in promovarea proiectului il constituie realizarea unor anunturi in mass media locala cu privire la finantarea acestuia, obiectivele propuse si metodologia de implementare. In acest sens vor fi publicate doua anunturi in presa si vor fi difuzate spoturi publicitare la un post de televiziune local din zona Maramures cat si la post de televiziune international.

Un alt pas important in promovarea proiectului il reprezinta editarea a 1000 pliante si 50 CD-uri de prezentare a Dispeceratului Salvamont implicat in proiect precum si prin accesarea paginii de internet unde sunt anumite informatii de prezentare a Dispeceratului din zona Maramures. Pentru realizarea CD-urilor este necesara achizitia unei camere video, care va prelua imagini din localitate si va imortaliza Dispeceratul. Pliantele vor contine date statistice, structura administrativa, infrastructura, obiective turistice, precum si afisarea emblemei Dispeceratului Salvamont.

Promovarea proiectului in comunitatea locala va fi realizata si prin amplasarea unor panouri informative care vor fi expuse la sediul autoritatilor locale implicate in proiect.

Finalizarea proiectului va fi marcata prin realizarea unei conferinte de presa la Borsa in cadrul careia va fi prezentat proiectul si obiectivele acestuia.

5. receptie si darea in folosinta a infrastructurii In aceasta etapa se intocmeste procesul verbal de receptie, instiintarea starii tehnice a amenajarii, cat si procesul verbal de predare a Dispeceratului Salvamont catre Primaria Orasului Borsa.

rezultatele proiectului: In urma respectarii activitatiilor echipei de proiect s-au indeplinit obiectivele dorite. Dispeceratul Salvamont a fost echipat cu 100 de aparate profesioniste de telecomunicare, statii radio- emisie -receptie, detectoare de metale; totodata au fost renovate camerele de garda prin receptionarea a 5 birouri, 6 canapele precum si 10 targi de prim ajutor. De asemenea, salvamontistii au fost dotati cu imbracaminte moderna, pe care ii inscriptionata emblema Dispeceratului, au fost achizitionate noi panouri de informare pentru turisti cat si pentru localnici, precum si trei elicoptere de ultima generatie in misiunile de salvare a turistilor; a fost posibila si promovarea ofertei turismului local prin cresterea cu 43 % a sigurantei turistilor, cat si a populatiei din zona Maramures.

beneficiarii proiectului : -directi: -Primaria orasului Borsa, implicata direct in amenajarea Dispeceratului beneficiind de o crestere a dezvoltarii in infrastructura,

-turistii atat straini cat si romani care beneficiaza de o mai buna siguranta;

-indirecti: -zona Maramures prin intermediul careia creste atractivitatea turistilor;

-populatia locala beneficiind de o crestere a dezvoltarii economice;

-Salvamontistii Dispeceratului care vor beneficia de munca conform conditiilor si normelor Europene.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI:

echipa de proiect

- metodologia de implementare:

Managementul prin Buget - este un sistem de managementul ce asigura previzionarea, controlul si evaluarea activitatii firmei si a principalelor sale componente procesuale si structurale cu ajutorul bugetelor.

Managementul prin Proiect - poate fi definit ca un sistem de management cu o durata de actiune limitata pana la cativa ani. Este conceput in vederea solutionarii unor probleme complexe cu un puternic caracter inovational care implica aportul a mai multi specialisti din diferite compartimente integrati temporar intr-o retea organizatorica autonoma.

Managementul prin Obiective - reprezinta unul dintre sistemele de planificare si control cu cea mai larga utilizare in organizatii. Managementul prin obiective consta din stabilirea obiectivelor, planificarea pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol si un sistem periodic de revizuire, urmat de o evaluare a performantelor.

Proiectul de amenajare a posturilor Salvamont din zona Maramures finantat din fonduri structurale este constituit pe un management prin proiect pe baza caruia se planifica solutionarea problemelor privind turismul din Localitatea Borsa.

riscuri

Orice activitate de proiect se desfasoara sub imperiul unei multitudini de categorii de riscuri, a caror gama de diversitate este foarte complexa si nuantata in functie de mediul in care se poate produce, tipul si natura acestora, precum si din punctul de vedere al magnitudinii de producere sau a efectelor pe care le genereaza.

Categoriile de riscuri care pot aparea in proiectul de amenajare a Dispeceratului Salvamont : - dezastre de scara mare : cutremur, avalansa, caderi de durata a curentului electric, alunecari de teren care pot avea impacturi considerabile asupra activitatii proiectului; sunt riscuri care nu pot fi impiedicate;

- gestionarea inadecvata a drepturilor de acces la datele informationale; se poate solutiona prin un control amplu al datelor informationale;

- proceduri operationale: lipsa documentarii detaliate si adecvate a utilizarii tuturor resurselor; un risc care poate fi impiedicat printr-o documentare mai amanuntita a a utilizarii tuturor resurselor;

- livrarea intarziata a echipamentelor, a materialelor de catre furnizori care duce la intarzierea intregului proiect; respectarea termenelor de livrare a echipamentelor, materialelor ar evita aparitia acestui risc;

- utilizarea inadecavata a practicilor sistemelor administrative, financiare, tehnice; risc care se poate impiedica printr-o coordonare mult mai organizata in toate sistemele administrative, financiare, tehnice;

- distributia neechilibrata a fondurilor alocate in cadrul capitolelor bugetare, ceea ce ar putea conduce la compromiterea intregului buget; cunosterea indetaliata a capitolelor bugetare pentru o distributie corecta a fondurilor structurale poate impiedica un astfel de risc;

DURATA ACTIVITATILOR:

RELATIA CU ALTE PROGRAME SAU STRATEGII NATIONALE/EUROPENE:

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: proiectele publice trebuie sa arate ca beneficiile sociale sunt mai mari decat costurile sociale intr-un orizont de timp adecvat

financiara previziunea fluxului de numerar

institutionala (cum va continua proiectul si cum isi va mentine impactul dupa incetarea finantarii - aspecte institutionale si financiare)

PUBLICITATEA PROIECTULUI: (de studiat Manualul Identitatii Vizuale)

CONCORDANTA CU POLITICILE UE SI LEGISLATIA NATIONALA: (principiul "poluatorul plateste", dezvoltarea durabila, egalitatea de sanse)

BUGETUL PROIECTULUI:

cheltuieli de proiectare (studiu tehnic, consultanta, avize, acorduri)

cheltuieli de capital (ionfrastructura proiectului)

cheltuieli de personal (managementul proiectului si echipa de implementare)

cheltuieli materiale

cheltuieli pentru informare - publicitate

SURSE DE FINANTARE :

surse publice (UE % + finantare nationala %)

cofinatarea beneficiarului