Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Codul etic al dascalului

Codul etic al dascalului





CODUL  ETIC AL DASCALULUI

Introducere

       Despre menirea dascalului se pot afirma multe, activitatea lui poate fi abordata din diferite puncte de vedere. In acest context, analiza rolului educatorului oferea posibilitati multiple si complexe de studiu. Se pot inteprinde cercetari diverse si multiple care sa urmaresca activitatea, evolutia tanarului profesor, ajungandu-se pana la analiza muncii cadrelor didactice cu experienta, cu bogate realizari. Pe baza concluziilor desprinse se pot stabilii autentice principia privind formarea profesorului si menirea acestui “purtator, distribuitor si transmitator de cultura”. De-a lungul timpului, in toate comunitatile cadrul didactic este considerat ca fiind unul dintre reprezentantii de baza ai fenomenului cultural din societate, el avand rolul principal in formarea si educarea si educarea generatiilor tinere pentru o mai buna integrare sociala. In plus, societatea democratica solicita educatorului sa faca eforturi si pentru a oferi o sansa fiecarui individ in functie de propriile-I cerinte, aspiratii si aptitudini.

       Avand in vedere importanta sociala a muncii cadrului didactic si implicatiile pe care le are munca educativa, aspectele legate de rolul pe care trebuie s ail aibe dascalul in etapa actual, stau in central atentiei atat a educatorilor, a specialistilor stiintelor educationale- psihologi, sociologi dar si a organizatiilor nationale sin internationale- unitati de cercetare, ministere. Astazi, cand in intreaga societate au loc prefaceri, transformari si scoala trebuie sa urmeze aceste schimbari. In acest sens, ni se pare foarte sugestiva Recomandarea nr 69 a Conferintei Internationale pentru Educatie de la Geneva din 1975 care se refera la rolul profesional al cadrelor didactice:

-        “Este necesara o mai mare diversitate a functiilor educatorului si acentuarea unei mai mari responsabilitati pentru organizarea continutului invatarii si predarii.

-        Schimbarea accentului de la transmiterea de cunostinte la organizarea invatarii elevilor.

-        Individualizarea invatarii si schimbarea structurii relatiilor preofesor-elev.

-        Utilizarea mai larga a tehnologiei didacticii modern.

-        Recunosterea necesitatii unei mai stranse legaturi dintre cadrele didactice, parinti si alte personae implicate in viata scolii, in procesul instructive-educativ.

    Oricat am incerca o generalizare si abstractizare a profesiunii didactice, gandurile ni se indreapta spre acela care ne-a informat, spre cel care l-am luat drept model pentru propria devenire, spre dascalul concret.

   Este cunoscut faptul ca fiecare profesor are o modalitate proprie de a fi si de a educa. Este de stiut ca doi profesori cu aceeasi pregatire si care pot obtine rezultate bune, fiecare le realizeaza prin modalitati proprii de abordare a comunicarii cu elevul. Daca ar schimba intre ei modul de lucru, si-ar imprumuta metodele, ar incerca sa se copieze, unul pe celalalt, cu siguranta rezultatele ar fi mai putin valoroase.

    Am exprimat aceste cateva idei pentru a convinge pe cei interesati de complexitatea fiecarui profesor in parte si de atributele indeplinirii cu randament sporit a activitatii fiecaruia. Sunt convinsa ca menirea suprema a cadrului didactic este de a-l aduce pe elev la un nivel la care acesta sa fie capabil sa lucreze independent, de a-l pregati pe elev ca in final sa se poata lipsi de profesor.

       Etica profesionala

     Profesiunea reprezinta o “ocupatie, indeletnicire, cu caracter permanent pe care o exercita cineva in baza unei calificari corespunzatoare”.

     Viata profesionala a individului reprezinta o structura complexa in care omul apare ca o personalitate cu multiple valente: el este membru al unui colectiv, este participant active la realizarea unor relatii morale, el stabileste relatiile sociale cu ceilalti oameni. In cadrul muncii eticul are un loc foarte important, fiind implicat in constiinta si conduita profesionala a fiecarui individ.

      Orice activitate, pentru a se desfasura in bune conditii trebuie organizata, condusa si controlata. Un rol deosebit in asigurarea bunei derulari a diferitelor faze a unui proces il are modul in care este condus. Si cadrul didactic este in postura de conducator. In intreg procesul instructiv-educativ profesorul are rolul conducator, in munca de diriginte trebuie sa conduca activitatea unei clase, sa le acorde elevilor asistenta, in diferite probleme personale si sociale.

      Cadrul didactic este in postura de conducator, in situatia in care coordoneaza activitatea cercului metodic, este inspector scolar, indeplineste functi ade director de scoala, etc. nu oricine poate fi un bun conducator. Un bun conducator trebuie sa aiba o serie de calitati, o buna pregatire profesionala, cunostinte de management, psihologie, etc.

     Profesiunea de dascal, de educator, implica prin excelenta, un ideal moral si de aici la fapta ca si o consecinta a unui model educative cu mare eficienta educative.

     Modelul educativ al profesorului trebuie sa devina un ghid de comportament etic si tehnic pentru cei educati si un criteriu de referinta al aprecierii muncii acestuia.

     Calitatile etice, cuprinse in “Statutul cadrelor didactice” implica aptitudini de competent, de transfer, de convingeri, de disciplina, de autoritate, de responsabilitate si altele. Cadrul didactic trebuie sa stimuleze creativitatea elevilor, sa le dezvolte aptitudinea gandirii si de cunoastere. El trebuie sa devina un mediator al stiintei, al omeniei, etc.

     In unul dintre discursurile sale academicianul Mircea Malita afirma: “Nu poti fi dascal daca la vederea unui tanar nu ai o tresarire emotiva si o inclinare de a-I vedea destinul, daca nu poti imbraca intr-o caldura generoasa relatia cu el”.

    Profesiunea de educator- scria J. Thill- este “o mare si frumoasa profesiune care nu se paraseste odata cu hainele de lucru, o profesiune aspra dar placuta utila si mandra exigent si libera, o profesiune in care mediocritatea nu este permisa si in care pregatirea exceptional este abia satisfacatoare, o profesiune care epuizeaza si invioareaza, care dispereaza si exalta, in care a stii nu inseamna nimic fara emotii si in care dragostea devine sterile fara forta spirituala si morala pe care o transformam in misiune”.

      Dascalul adevarat are datoria de a iradia permanent corectitudine si modele de conduit profesionala, etica si morala. El trebuie sa-si formeze convingerea ca dezvoltarea proprie este conditionata de angajarea sa active,  de depasirea dificultatilor, de a actiona pentru a devein unic si de neinlocuit, de a-si asigura prin valorile create permanenta in constiinta semenilor. Responsabilitatea sa, autentica si nelimitata, decurge tocmai din libertatea de actiune care, traita la intensitate maxima, convinge despre valoarea permanenta a aspiratiilor profesionale in detrimental conformismului rigid.

      In acest context, personalitatea profesionistului trebuie sa capete trasaturi superioare de independenta si responsabilitate, de generozitate si bunatate, de frumusete si onestitate.  Numai intr-un astfel de climat se va putea formula sentimental competentei proprii si depline, se va putea obtine evitarea oricaror discordante intre aspiratii si randamentul performantelor profesionale. Este de stiut ca cel ce are numai drepturi si dreptate si cel ce considera ca nu mai are nimic de invatat, nu va putea desfasura o activitate creatoare, se va plafona.



      A fi profesor inseamna a practica social functia de educator. A fi profesor “inseamna a educa in primul rand tanara generatie, dar si pe toti ceilalti si in acelasi timp a te educa pe sine”. In limba romana pentru acesta profesie termenul de dascal (cel care invata pe cineva). Problematica aceste profesiuni, deosebit de veche si tot atat de importanta, constitue obiectul de studio, pentru deontologia pedagogica,

     Em. Brandza si D. Muster, subliniind rolul esticului in cadrul profesiunii didactice au aratat ca “modestia, buna cuviinta, echitatea, discretia si punctualitatea defines moralitatea dascalului ca o component structural a personalitatii profesorului real fara de care nici nu ne-am putea recunoaste”.

     Marian Calin, vorbind despre etica ce caracterizeaza activitatea profesorului, arata ca: “Profesiunea de educator ridica o problematica morala complexa, precum si o constiinta a drepturilor si indatoririlor in procesul de formare a personalitatii, a caracterului uman in special”.

        Datoriile dascalului

      Realizarea in activitatea didactica a preceptelor privind trecerea de la raspundere la responsabilitate, de la obligatie la datorie, a capatat in etapa actual, un context mult mai larg, deoarece subsistemul invatamantului este tot mai mult mai ancorat sistemului social general. In analiza datoriilor personalului didactic trebuie sa pornim de la idea ca, “prin munca pe care o indeplineste educatorul el este permanent in functie si in exercitarea profesiei sale. El educa nu numai la catedra, in clasa, ci in fiecare dintre momentele vietii sale personala.”

     Analiza datoriilor in sfera profesiunii didactice, datorii ce se prezinta educatorilor sub aspectul actiunilor premise sia celor interzise, este de competent deontologiei pedagogice.

     In sistemul social cadrele didactice, pe langa relatiile cu colegii, se raporteaza la elevi precum si la alte persoana cu care vin in contact in desfasurarea activitatii lor. In acelasi timp, educatorii sunt sub periscopul viu si permanent atent al opiniei publice. In toate aceste ipostaze activitatea educatorului trebuie sa fie intr-o deplina concordant cu statutul si rolul sau.

       Dascalul, prin trecerea de la raspundere la responsabilitate, contureaza autentica datorie a profesiunii didactice, aceea care oferta libertatea responsabilitatii, mai ales in cadrul permisiunilor nonobligatorii. Aceste actiuni permise, dar care nu sunt obligatorii, raman la libera alegere si initiativa a fiecarui cadru didactic. In cazul permisiunilor nonobligatorii se realizeaza autentica datorie a dascalului, se pun in valoare tactul si maiestria pedagogica, capacitatea empatica, etosul didactic, umorul si altele.

       Tactul pedagogic este o forma de manifestare a tactului care apare numai in activitatea comuna, in interactiunea dintre dascal si elev. Tactul pedagogic reprezinta “grija cadrului didactic pentru a nu leza demnitatea elevului si a-l influenta educatic sau instructiv in chip ingenios, fara duritate si evitand conflictele. Tactul pedagogic are o serie de aspecte generale care sunt legate de integritatea morala,, de un comportament omenos, sensibil, prietenos, atent, manierat, civilizat, calm, echilibrat care trebuie sa caracterizeaza nu numai cadrul didactic, ci pe fiecare individ.

       Cadrul didactic are menirea de a-l invata pe copil, sa-I transmita cunostinte, sa-I formeze deprinderi pe baza carora sa poata sa se realizeze in viata. Poate raspunde in mod efficient acestor cerinte numai acel dascal care are o buna pregatire profesionala, stapaneste la un inalt nivel obiectul de studio pe care il preda, are capacitatea de a transmite aceste cunostinte,, poate sa-l faca pe elev sa inteleaga, sa asimileze si sa aplice in mod efficient cele invatate. Un asemenea comportament este determinat de constiinciozitate, tenacitate, perseverenta  in munca, de initiative in indeplinirea sarcinilor, de spiritual de raspundere de care da dovada dascalul in intreaga sa activitate. “Pentru fiecare problema pe care o ridica practica pedagogica, profesorul care manifesta tact pedagogic, gaseste rapid si sigur solutii care dau cele mai bune rezultate, fata ca prin aceasta sa scada exigent fata de elevi”.

          Dintre caracteristicile care privesc activitatea didactica, una dintre cele mai insemnate este cea legata de relatiile cu elevii, de modul in care dascalul reuseste sa inteleaga personalitatea coplexa a elevului, comportamentul acestuia, masura in care cadrul didactic este dispus sa colaboreze cu cel educat, sa aibe grija de  el si sa-l indrume.

        Un alt aspect al tactului pedagogic este cel care se refera la respectarea personalitatii elevului.

       Un alt aspect deosebit de manifestare a tactului pedagogic este legat de aprecierea activitatii elevilor, de notarea lor. Este important  ca toti elevii sa fie tratati pe picior de egalitate, sa se institute un spirit de echitate. Dascalul trebuie sa demonstreze ca stie nu numai sa-I invete pe elevi, dar sis a-I aprecieze in mod obiectiv, sa-I stimuleze in munca, sa le creeze o motivatie corespunzatoare.

     Etica profesionala a dascalului, umanismul sau il determina sa manifeste interes deosebit fata de copiii defavorizati, cei cu nevoie speciale sau cu probleme deosebite. Grija fata de acesta categorie  de elevi, comportamentul prin care sa compenseze nevoile acestor copii, actiunile prin care sa amelioreze suferintele lor, insufarea increderii in semenii care ii sprijina, redarea poftei de viata prin intoducerea unei atmosphere de optimism, constitue o datorie estica ce isi are originea in umanismul profesiunii didactice.

     “ Profesorul trebuie sa se comporte cu tact pedagogic in interesul indeplinirii constiincioase a obligatiilor umanitare inscrise in codul propriei sale profesiuni, deoarece numai astfel va putea dobandi deplina multumire si satisfactie a activitatii lui in pedagogice.”

      Profesia de dascal este una dintre cele mai nobile, mai frumoase si mai umane profesii. In egala masura ea face parte dintre acele indeletniciri care te solicita total. Dascalul adevarat nu poate fi dascal “numai sase ore pe zi, cinci zile pe saptamana si mai putin de patruzeci de saptamani pe an, ci in cea mai mare parte a momentelor care alcatuiesc existent sa, iar functia il solicita pana si in clipele vietii sale particulare”. Poate face fata acestor cerinte numai cel care isi iubeste profesia, cel care simte cu adevarat o dragoste pentru copil, cel care are o chemare puternica pentru a fi dascal.

     In activitatea educatorului unorul ocupa un loc important. Prezinta interes prin capacitatea dascalului de a-l crea si de a-I suporta efectele si consecintele. Umorul trebuie creat fara ironie si fara a atinge demnitatea elevilor ori a pedagogilor. Gluma, vorba buna, zambetul trebuie sa fie prezente in fiecare moment al desfasurarii activitatii si cu atat mai mult in afara clasei. In literatura de la noi din tara au aparut o seama de lucrari care amordeaza problematica unorului sub diferite aspect, inclusiv cel legat de procesul instructiv-educativ. Dintre acestea amintesc “Rasete fara catalog” de Nicolae Saftu, “Profesori si elevi” sub semnatura lui D. Hameliuc, lucrarea lui W. Hollerer “Semiotica glumei”.



   Incheiere

      Toate aceste caracteristici ale personalitatii profesionale ele educatorului il defines pe dascalul adevarat, cel care isi face datoria, isi asuma responsabilitatea propriei activitati.

  

           BIBLIOGRAFIE

1.    Barladeanu V. –“Etica profesionala”, Bucuresti, Editura Politica, 1970

2.    Brandza, E. si Muster, D. –“Legislatia si administratia scolara si etica profesionala”, in Seminarul pedagogic universitar, 1946.

3.    Calin , M- “Etica activitatii personalului didactic”, in Revista de pedagogie, 1974.

4.    Dimitriu , E. –“Pregatirea si perfectionarea personalului didactic”, Bucuresti, Editura Institutului de Stiinte Pedagogice, 1974.

5.    Marcus , S. si colaboratorii- “Empatia si relatia profesor-elev”, Bucuresti, Editura Academiei, 1987.

6.    Poenaru, R. –“Deontologia didactica”, Timisoara, Poligrafia Universitatii Timisoara, 1989.

7.    Stefanovic, J.- “Psihologia tactului pedagogic al profesorului”, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979.

8.    Truzer, V. –“O deontologie a functiilor didactice”, in volumul “Colocvii despre scoala, familie, societate”, 1968.

9.    Vasile Marcu si Stefan Maroti- “Deontologie pedagogica”- Editura Universitatii din Oradea, 1995.

     

       




loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Ghidul sau indrumatorul de studiu
Formarea notiunilor la nevazatori
PROIECT DIDACTIC CLASA a III-a MATEMATICA - UNITATI DE MASURA PENTRU TIMP
EDUCATIE PENTRU SOCIETATE Clasa: a IX-a
PROIECT DE LECTIE Sunetul si litera 'h'
Dezvoltarea gandirii logice a elevilor prin activitatea de rezolvare si compunere de probleme
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN DEMERSUL DIDACTIC MODERN
PROIECT DIDACTIC Clasa: a IX-a Limba si literatura romana - Confuzia paronimica



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu