Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » arta cultura
COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER)

COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER)



COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER)


In viata electrotehnicienilor romani, Comitetul Electrotehnic Roman (CER) a avut un rol deosebit in evaluarea si promovarea unor rezultate stiintifice si ingineresti aparute in electrotehnica mondiala la inceput de secol XX, in dorinta si stradania sa de a le face cunoscute si utile unei noi dezvoltari industriale care aparea in Romania: industria electrotehnica.Istoria dezvoltarii sale reflecta starea de spirit care domina viata publica si sociala a Romaniei anilor 1920 –1940, si anume aceea a cautarilor care sa asigure modernizarea tarii. Interesul pentru cunoastere este dovedit de numerosii ingineri formati la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti si la universitatile din Bucuresti, Timisoara, Iasi si apoi trimisi la specializare in marile centre stiintifice europene.

Stefan Procopiu, Dragomir Hurmuzescu, Vasilescu Karpen, Al. Proca, C. D. Busila, Remus Radulet, Aurel Avramescu, Dorin Pavel, I. S. Gheorghiu, Dionisie Germani, Dionisie Germani. Sunt numai cativa din cei multi care in laboratoarele din strainatate in care s-au format au lasat “ceva” din geniul lor ingineresc, in egala masura insa, stiind sa aduca de acolo ideile noi si provocarile stiintifice care apareau si la care doreau si erau apti sa dea raspunsuri si rezolvari. Intorsi in tara si animati de dorinta de a face la noi ceea ce au vazut ca fac specialistii straini in activitatea inginereasca, ei au reprezentat in tara „cristalul“ in jurul caruia s-au concentrat si unit eforturile unei comunitati ingineresti entuziaste si cu o recunoscuta creativitate, dornica sa dovedeasca „ca poate face si la noi ceea ce exista la altii“.


In acei ani, in randul marilor asociatii electrotehnice, Comisia Electrotehnica Internationala (CEI) reprezenta forumul stiintific care, creat cu 101 ani in urma, isi propunea clarificarea unor probleme ce framantau lumea inginereasca: sistemele de unitati, definirea unor marimi si fenomene legate de aplicatiile tot mai numeroase datorate electricitatii.

La 101 ani de la constituirea CEI, CER sarbatoreste in acest an 80 de ani de la momentul in care se ia hotararea ca Romania sa devina membra a CEI (noiembrie 1926), pentru ca in anul urmator, in ianuarie 1927, decizia sa devina operativa. Romania devine astfel a 27-a tara membra a CEI, ramanand in istoria acestei organizatii ca un membru activ, cu contributii meritorii in dezvoltarea standardizarii electrotehnice, a definirii sistemelor de unitati si a terminologiei electrotehnice, contributii ramase ca autentice dovezi ale participarii si competentei electrotehnicienilor romani.Insusi faptul ca din cei 29 de presedinti ai CEI – mari personalitati ale electrotehnicii mondiale precum Lord Kelvin, Elihu Thomson, Leblanc, Mailloux, Palandri, Takayanagi – figureaza si un roman: academicianul Remus Radulet – cel de al 17-lea presedinte – constituie o elocventa dovada a activitatii electrotehnicienilor romani in aceasta organizatie.

Una din figurile luminoase ale CER – un ctitor al acestuia – este aceea a inginerului C. D. Busila, cel din a carui initiativa Romania solicita aderarea la CEI. Personalitate marcanta a ingineriei romanesti, colaborator al lui Saligny la constructiile din Portul Constanta, pionier al energeticii romanesti, remarcabil constructor de poduri si baraje, ctitor al unui institut de studii si cercetari care a devansat prin gandire epoca sa: Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie – IRE (1926), membru a numeroase academii europene, un activ sprijinitor al valorilor ingineresti, al asociatiilor stiintifice romanesti si conectarea lor la fluxurile stiintifice europene.

Date de arhiva mentioneaza faptul ca in calitate de director la Societatea Electrica, remarca aplicatiile teoretice si aplicatiile pentru fizica ale lui Al. Proca, il trimite la Sorbona, iar rezultatul a fost o mandrie pentru Romania: descoperirea de catre acesta a mezonului in acelasi timp cu japonezul Yukawa, descoperire care le poarta numele Mezonul Proca–Yukawa si sistemul de ecuatii fundamentale ale campului mezonic, pe care De Broglie le-a numit ecuatiile Proca.Data de constituire a CER apare in documentele oficiale ca 4 ianuarie 1927, cand C. D. Busila prezinta decizia IRE luata in sedinta sa din 18 noiembrie 1926, de a constitui Comitetul Electrotehnic Roman, afiliat la CEI.

Intentia specialistilor romani de a se afilia la CEI se pare insa ca este mai veche, asa cum apare dintr-o serie de documente ale acelor vremuri. Astfel, prof. Silvanus Thompson, presedintele Asociatiei Inginerilor Electricieni din Anglia (IEE) si una din marile personalitati ale CEI, intr-un discurs sustinut in anul 1914 si publicat in revista La vie internationale si reprodus in Buletinul Societatii Politehnica, prezentand scopul si activitatile Comisiei Electrotehnice Internationale si rolul pe care aceasta l-a avut in standardizarea unitatilor de masura, spune in finalul conferintei sale urmatoarele: „Comisia Electrotehnica Internationala este astazi opera a 22 de tari. In afara de acestea, alte tari precum Australia, China, Noua Zeelanda, Portugalia, Romania au manifestat un interes deosebit pentru aceste lucrari si este sigur ca nu peste mult timp, acestea vor comunica constituirea de comitete nationale“. Se pare ca au si existat o serie de contacte, dar inceperea Primului Razboi Mondial precum si urmarile acestuia in Romania au impiedicat ca mai devreme de 1927 sa se constituie in Romania un Comitet national.Urmare a deciziei din noiembrie 1926 luata in Consiliul de Administratie al IRE, are loc sedinta de constituire din 4 ianuarie 1927 cu care ocazie C. D. Busila, prezentand structura si preocuparile CEI, precum si interesul Romaniei „de a stabili relatii cu lumea tehnicii din strainatate si a raspunde solicitarilor CEI adresate atat Institutului cat si Comitetului“, prezinta Decizia IRE de a constitui CER.

Deosebit de realist in ceea ce priveste functionarea unor organisme - cum o va dovedi si-n viitor, in diversele munci de conducere tehnica pe care le-a avut – C.D. Busila sesizeaza lipsa resurselor financiare cu care se va confrunta noua organizatie si ofera o solutie: „Administratia si gestiunea CER sa fie lasate in sarcina IRE, pentru ca nu vom putea conta pe suficiente cotizatii si subventii speciale si vom fi nevoiti a acoperi cheltuielile si contributia catre organizatia centrala, din fondurile de care dispune Institutul“. Si intr-adevar, multi ani, in bilanturile contabile ale IRE apare faptul ca plata cotizatiilor catre CEI, cheltuielile administrative ale CER si costul publicatiilor pe care le edita erau suportate de catre IRE, dovada a clarviziunii cu care stia sa croiasca un lucru.

In conformitate cu Statutul CER si cu modul de organizare al altor comitete nationale, pentru a avea in CER o reprezentare a tuturor celor care activeaza in domeniu, face demersuri si are adeziunea unor factori importanti de a deveni membri CER, si anume: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Comunicatiilor, institutele politehnice din Bucuresti si Timisoara, institutele electrotehnice din Iasi si Bucuresti, Societatea Politehnica, AGIR, UGIR, Reuniunea Uzinelor Electrice din Teritoriile Alipite la Romania. Alte institutii au comunicat interesul de participare, urmand ca decizia sa fie transmisa dupa discutarea problemei in consiliile de conducere, cazul Ministerului Instructiunii Publice si al celui de Razboi. Prin aceasta adeziune la CEI, Romania devine al 27-lea stat membru, alaturandu-se celorlalte tari membre, precum: Anglia, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Chile, Danermarca, Elvetia, Franta, Germania, Olanda, Indiile engleze, Italia, Japonia, Mexico, Norvegia, Polonia, Rusia, Spania, Statele-Unite, Suedia, Ungaria, Uruguay.

Structura Biroului de Conducere al CER a cunoscut de-a lungul anilor unele mici schimbari, prin atragerea altor personalitati stiintifice si schimbarea unor functii, insa oamenii de baza ai CER ii vom regasi in toate structurile: C.D. Busila, I.S. Gheorghiu, Plautius Andronescu, Cezar Parteni-Antoni, Dimitrie Leonida, Cornel Miklosi, Dionisie Germani, I.C. Budeanu, Vasilescu Karpen, Dragomir Hurmuzescu.

Din punct de vedere al personalitatilor stiintifice care au activat in cadrul CER, in afara celor prezentati mai sus multi alti specialisti de valoare s-au adaugat acestora, aducand contributii valoroase in cadrul comitetelor tehnice, cum este cazul lui Martin Bercovici, Paul Dimo, Remus Radulet, Tudor Tanasescu, Paul Cartianu, Aurel Avramescu, Andrei Tugulea, Cornel Penescu, Alexandru Timotin, I. Militineanu, Alex. Nicolau, Victor Bunea, C. Berberian, Aurel Popa, Gheorghe Hortopan.

Construind o legatura stransa intre scolile politehnice si specialistii existenti in inceputurile industriale romanesti, CER a reusit sa faca, prin activitatile sale dezvoltate in plan extern sau intern, o promovare a valorilor romanesti in afara si o sprijinire activa a unor inceputuri in tara.Cateva din aceste actiuni cu puternic impact in plan extern sau intern, reprezentand momente importante din viata CER, vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

Problema sistemului de unitati. Dezvoltarea fara precedent a electricitatii si magnetismului a facut ca volumul de cunostinte sa creasca si necesitatea existentei unor sisteme unitare de comunicare, se impunea stringent.

Fizicienii scriau in sistemul Gauss, fara a preciza adesea sistemul in care lucreaza. Alte lucrari erau scrise in sistemul CGS electric sau electromagnetic sau in alte sisteme. Era strict necesar sa se construiasca un sistem practic care sa lege cunostintele din mecanica cu cele din electricitate. Maxwell a gandit o asemenea unificare propunand un sistem bazat pe unitatile practice ale electricitatii si permeabilitatii vidului, dar nu si-a atins scopul, sistemul nefiind suficient de general si ajungand la unele concluzii inadmisibile, spre exemplu, pentru unitatea de lungime. Pentru acest motiv, CEI a deschis un cerc larg de discutii privind elaborarea unui sistem practic de unitati, comitetele nationale ale CEI trebuind sa vina cu solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Giorgi, cel care pune bazele sistemului practic MKS, va astepta mai mult de 30 de ani pana conceptul sau va fi insusit. Prin contributiile aduse de Plautius Andronescu, Constantin Budeanu, Dionisie Germani, Emil Bodea, Vasilescu Karpen, Constantin Busila, CER aduce o meritorie contributie la clarificarea problemei unitatilor de masura si a dimensiunilor.
Plautius Andronescu, spre exemplu, arata ca-n discutia asupra Sistemului Gauss si a constantei universale unde apar neintelegeri, este vorba de doua probleme ce necesita raspuns: a unitatilor si dimensiunilor. El arata ca „nu se pot fixa unitatile marimilor electrice pana nu se stabileste valoarea constantei dielectrice, dupa cum a marimilor magnetice pana nu se stabileste unitatea permeabilitatii magnetice, alegand ca unitati cele care corespund vidului, materia cea mai omogena si invariabila.”



Problema puterii reactive si unitatea de masura. A doua contributie majora este definirea puterii reactive si a unitatii sale de masura. Comitetul Nomenclatura al CEI, prin Subcomitetul marimilor si unitatilor electrice si magnetice, condus de prof. A. E. Kennelly, adopta in 1929 denumirea de VAR pentru unitatea de putere reactiva, consemnand in egala masura definitia, precum si o serie de denumiri si definitii privind masurile si unitatile reactive, propuse de Comitetul Electrotehnic Roman si avand pecetea contributiilor de deosebita importanta pe care le aduce in acest domeniu prof. I. C. Budeanu. Definind puterea si energia reactiva, studiind diversele conditii particulare in care acestea se produc, transporta si consuma, reprezentarea lor grafica si importanta practica pe care o prezinta, I. C. Budeanu se inscrie printre marile personalitati ale electrotehnicii mondiale, ramanand inscris in pleiada marilor deschizatori de drumuri. Reuniunea generala a CEI tinuta la Berlin in anul 1929 decide ca problema terminologiei si a definitiilor unitatilor pentru marimile reactive sa fie pusa in discutia CT1 al CEI. Ca urmare a acestei hotarari, CEI insarcineaza CER cu organizarea unei anchete internationale, urmand ca pe baza raspunsurilor primite de la celelalte comitete nationale „sa se realizeze un raport care sa fie inaintat Comitetului de Studii a Nomenclaturii cu ocazia Reuniunii de la Stockholm”.

CER intocmeste pentru realizarea acestei sarcini un chestionar insotit de un text explicativ pe care l-a trimis tuturor comitetelor nationale, pe baza caruia intocmeste raportul privind situatia in care se gasesc terminologia si definitiile unitatilor si marimilor reactive, indicand diversele solutii propuse.


Totodata, CER propune adoptarea unor definitii riguroase pentru factorul de putere in regim sinusoidal trifazic dezechilibrat si in regim nesinusoidal monofazic, propunand pentru unitatea de putere reactiva denumirea de VAR, un acronim care provenea din initialele Volt-Amper-Reactiv.Cu ocazia Reuniunii de la Stockholm, apreciind activitatea depusa, se ia masura ca numarul membrilor oficiali in Subcomitetul marimi si unitati electrice si magnetice sa fie completat cu un delegat roman.O a treia mare grupa de contributii romanesti este aceea care se refera la domeniul Terminologiei si al constituirii unui Tezaur al Terminologiei electrotehnice standardizate.Problema Terminologiei a constituit o preocupare deosebita in cadrul CEI, izvorata din necesitatea de a avea o corespondenta corecta intre termenii utilizati si concepte. Inca de la inceputul anului 1906, Comitetul Nomenclatura – Terminologie de astazi – isi propunea sa realizeze un vocabular de termeni electrotehnici in limbile franceza si engleza. In 1925 el vede lumina tiparului si de atunci cunoaste succesive imbunatatiri si completari, datorita aparitiei unor noi termeni.Luand cunostinta de lucrarile dezvoltate in cadrul CT1 al CEI in domeniul terminologiei, presedintele CER – prof. Vasilescu Karpen – decide in anul 1936 infiintarea unui Comitet tehnic care sa abordeze unitar problemele terminologiei. Din acest comitet vor face parte personalitati stiintifice de prestigiu din domeniul electrotehnicii romanesti, precum: prof. Tudor Ionescu – Universitatea Iasi; prof. Maior Constantin – Universitatea Cluj; prof. C. Bedreag – Universitatea Cernauti; prof. Bianu si Matei Marinescu – Scoala Politehnica Bucuresti; prof. Traian Gheorghiu – Soc. Romana de Fizica; ing. M. Georgescu – Scoala Politehnica din Bucuresti.Semnaland necesitatea preluarii corecte a unor neologisme care apar in concordanta cu noile descoperiri in electrotehnica, Vasilescu Karpen arata ca „normalizarea in tara a unor notiuni se impune“, dand ca exemple circulatia in paralel a numeroase exprimari: „indus sau induit, putere sau putinta etc.“, specialistul trebuind sa-si spuna opinia asupra carei formulari trebuie sa-si indrepte atentia. In ceea ce priveste singularul sau pluralul unitatilor de masura: „volt sau volti, wat sau wati“, specialistii sa-si spuna opinia, dupa care sa se ia o decizie.Se desprinde din aceasta interventie rolul pe care il acorda CER consultarii specialistilor, atragerea varfurilor spre o activitate in care valoarea stiintifica putea sa conduca la luarea unei decizii corecte, fapt ce explica si corecta decizie a CER in domeniul terminologiei, al organizarii termenilor, al exactitatii definitiilor stabilite dupa riguroase criterii si in final la stabilirea unor dictionare de termeni electrotehnici, o alta reprezentativa activitate a electrotehnicienilor romani.Am aratat ca inca de la inceputul activitatii CEI in domeniul terminologiei, Romania a fost o prezenta activa.Prioritatile sale in acest domeniu vor aparea mai tarziu, odata cu cercetarile lui Remus Radulet, Alexandru Timotin si CER pentru dezvoltarea unui sistem de relatii de vecinatate semantica, care sa permita constructia unor tezaure de concepte si de aici posibilitatea dezvoltarii unor dictionare explicative.Evitarea anarhiei care poate aparea in evolutia limbilor nu poate fi realizata, spunea acad. Remus Radulet, decat prin stabilirea unor criterii clare de preluare a unor cuvinte, insistand asupra necesitatii ca un concept sa fie corect incadrat, lucru ce nu se poate face decat stabilindu-i vecinatatile prin relatii riguroase, generale si capabile a fi acceptate si insusite de toti.Academicianul Remus Radulet devenise o figura marcanta in domeniul Terminologiei electrotehnice inca din momentul in care a preluat coordonarea si editarea Dictionarului CEI Multilingv de Electricitate /17/ care apare in 1983 si cuprinde 20000 de concepte definite in limbile franceza, engleza ca limbi principale si in celelalte 6 limbi aditionale ale CEI. Si nu a constituit o surpriza ca Biroul Central al CEI solicita lui Remus Radulet sa constituie pe langa Comitetul Electrotehnic Roman un grup de lucru insarcinat cu elaborarea unui Tezaur al Terminologiei utilizate in ansamblul domeniilor de activitate ale CEI.
Din nefericire, decesul lui Remus Radulet in 6 februarie 1984 a insemnat o pierdere grea pentru colectiv, compensata doar de preluarea conducerii de o alta personalitate a electrotehnicii europene, acad. Alexandru Timotin. Se poate spune ca exista in mod real un concept Radulet-Timotin in domeniul Terminologiei, care va trebui mentionat in istoria tehnicii si care contine o serie de elemente de mare originalitate, in special in ceea ce priveste setul de relatii utilizate: relatii generice (specie-gen), partitive (parte-tot), de filiatiune logica (derivat-original), de subordonare (larg-strans), atributive (entitate-cantitate).In aceasta lucrare, CER atrage valoroase colective de la ICPE si Facultatea de Electrotehnica din Bucuresti si in anul 1986, cu sprijinul ministrului industriei si al electrotehnicii, o prima varianta a Tezaurului apare la Geneva, urmata apoi de nenumarate vocabulare Terminologice in domeniul electricitatii.Ce aduce nou acest Tezaur fata de alte contributii realizate in lume?Relatiile stabilite intre concepte permit o incadrare corecta, in concordanta cu vecinatatile semantice reale, precum si realizarea unor „arbori”, a unor arborescente, care sa asigure organizarea riguroasa a termenilor si redactarea definitiilor.Programele informatice de stocare si cautare, avand la baza relatiile intre conceptele elaborate, au permis dezvoltarea unor algoritmi originali, supli, de real interes, permitand terminologului controlul rapid asupra termenilor si vecinatatilor semantice in diferite limbi. Se poate afirma pe buna dreptate ca Tezaurul de concepte realizat de CER este unul dintre cele mai bogate tezaure continand peste 30000 de termeni, in mare parte insotiti de definitii, editati in limbile franceza, engleza, romana si partial in limbile germana, rusa, polona ca limbi aditionale ale CEI.CER nu are doar un trecut, ci si un prezent care-l obliga permanent sa-si adapteze pozitiile fata de diversele probleme ale domeniului pentru a raspunde cat mai eficient cererilor pe care industria electrotehnica le solicita. De-a lungul anilor, Comitetul Electrotehnic Roman si-a castigat un deosebit prestigiu prin personalitatea membrilor sai cat si prin activitatea pe care acestia au depus-o.El a devenit acel instrument necesar unei societati care doreste sa intreprinda o serie de actiuni dar sa dispuna si de mijlocul de a-si verifica deciziile si, de ce nu, chiar si sa le schimbe.Cert este ca din documentele de arhiva consultate rezulta o serie de actiuni luate de CER, cu implicatii deosebite pentru tara.A realizat numeroase prescriptii cu continut armonizat european pentru masini electrice, retele energetice, tractiune electrica, instalatii electrice, aparataj electrotehnic, apte de a fi utilizate de tanara industrie romaneasca a deceniului 4, care incepea sa-si deschida drumul si care a reprezentat punctul de plecare al dezvoltarii industriei electrotehnice romanesti.A realizat o colectie de lucrari cu ridicat continut stiintific – Colectia CER – care pregateau si pregatesc inginerul cu lucrurile care vin, lucrurile pentru care din timp trebuie sa se prefigureze solutii.Lucrari ale oamenilor de stiinta romani, C. Budeanu, Plautius Andronescu, Martin Bercovici, Paul Dimo, Vasilescu Karpen, S. Gheorghiu, dar si ale unora straini, cazul lui Blondel, Kennelly, au fost publicate in Colectia CER, in fiecare an noi lucrari imbogatind-o, lucrari care impresioneaza si astazi prin actualitate si mod de tratare.
Ca acest CER reprezenta o sinteza de inteligenta si ca se constituia ca un punct de sprijin in politicile economice ale guvernului – lucru pe care guvernele noastre ar putea sa-l faca si astazi – este ilustrat si de un exemplu, studiul facut de C. Busila – o personalitate marcanta a tehnicii romanesti si un excelent organizator, presedinte multi ani al CER - pentru o problema solicitata de Guvernul G. Tatarescu la nivelul anului 1937 si privind electrificarea rurala. Ceea ce impresioneaza din parcurgerea acestui raport este modul solid in care raspunde unei provocari, analizand fenomenele de impact, utilizarea surselor locale (hidro in special, dar si deseuri de lemn si carbuni inferiori, gaze naturale, energia vantului). Gandeste ca Centrele de electrificare rurala sa fie exploatate dupa norme omogene, cu tarife rationale, autorul studiului sugerand numeroase solutii pentru organizarea lor, pentru pregatirea fortei de munca, posibilitatea de racordare la retelele nationale.Clarviziunea studiului sau /20/ este dovedita si-n plan economic, atunci cand incearca sa raspunda intrebarii: Ce intreprindere trebuie sa fie aceea care sa finanteze si sa organizeze un asemenea centru de electrificare rurala? Si iata cateva idei din finalul acestui studiu:„Credem ca nu este de luat in considerare instalarea si exploatarea centrelor de electrificare rurala de catre stat. Acest sistem a fost de multi ani aplicat in Suedia, dar acest exemplu nu trebuie urmat de noi, intrucat conditiile sunt cu totul diferite. Statul nu trebuie sa devina exploatator al acestor organizatii de electrificare rurala. Marile interese economice si sociale ale tarii cer ca statul sa-si mentina rolul de indrumator si control al acestor exploatari.Solutia unei intreprinderi mixte, cu participarea statului in capital si cu participarea capitalului particular, ar fi aceea care ar putea asigura buna executie si exploatare a acestor centre. Natural ca o asemenea organizare ar functiona sub controlul statului, dar sub un control rational, executat in asa fel incat sa nu admita nici un fel de ingreuiere a functionarii si relatiilor comerciale. „Iluminatul locuintelor satesti –spunea dansul - va permite a cultiva spiritul, a da un alt aspect satului si locuintei, conditiile de viata se vor ameliora, taranul se va ocupa mai mult de el si casa lui decat a-si omori timpul in carciuma vatamatoare pentru sanatate si pentru punga. Lucrul in camp si in ferma, nevoile satesti si industriile casnice vor fi sprijinite prin electrificarea rurala, care va ridica standardul de viata al celor de la sate.“Iata cuvinte care dovedesc nu numai clarviziune si actualitate, dar si marturia ca omul de tehnica poate sa-si dovedeasca autenticul civism.Inceperea celui de Al Doilea Razboi Mondial punea in fata CER probleme deosebite atat in plan international - prin imposibilitatea de comunicare - cat si intern, in situatia unei economii si industrii dirijate in principal pe sustinerea eforturilor impuse de razboi, ceea ce impunea o anumita „stagnare a activitatilor, dirijate in principal spre interior”.Adresandu-se in martie 1941 membrilor sai, presedintele CER - profesorul C.D. Busila – spunea: CER face un calduros apel la membrii sai de a continua a-i da ca si pana acum pretiosul sprijin, fiind convinsi ca, chiar in spatiul redus de astazi, ca teritoriu al tarii noastre, sunt multe de facut in domeniul electrotehnicii, atat din punct de vedere al stiintei cat si din cel al activitatii industriale in legatura cu ea.CER isi manifesta totodata speranta ca gratie dragostei de tara si intelepciunii statului roman, ne vom reface prin munca fara sovaire si odata cu recladirea Romaniei in hotarele firesti si va putea relua opera de colaborare internationala, azi intrerupta de urgia razboiului care s-a dezlantuit”. (Bul. IRE, IX, anul 1941, p.118) Cat de „stagnanta“ a fost aceasta activitate o dovedeste faptul ca CER, prin specialistii sai, a fost in fruntea proiectelor care au vizat electrificarea tarii, electrificarea cailor ferate, cocsificarea carbunelui, mecanizarea agriculturii.In plan extern, comitetele nationale ale CEI au stat „in amortire” pana prin anul 1954, cand in plan international CEI incearca sa refaca mai organizat legaturile intre comitetele nationale ale tarilor.Comitetul Electrotehnic Roman a suferit si el in aceasta perioada impactul prefacerilor politice, economice si sociale, pe care Romania in plan macro le suferea.Presedintele sau C.D. Busila, care datorita calitatilor sale profesionale ajunsese ministru insarcinat cu problemele industriale si de aparare, moare in anul 1950 in inchisoarea de la Aiud, iar de Comitetul Electrotehnic Roman incepe sa se auda doar cativa ani mai tarziu, prin anii 1953 – 1954, cand inceputurile de dezvoltare a unor colaborari internationale – in special cele legate intre tarile socialiste – repun pe tapet problema asociatiilor profesionale, CER fiind regasit in anul 1954 alaturi de alte asociatii in cadrul Asociatiei Inginerilor si Tehnicienilor din Romania.Un comitet national roman pentru participarea la Conferinta Energetica si Electrotehnica Internationala, care avea ca presedinte pe academicianul I.S. Gheorghiu si vicepresedinti pe profesorii Martin Bercovici, C. Dinculescu, C. Budeanu si Remus Radulet, este creat in cadrul ASIT. Figurau in el, ca membri, alte personalitati deosebit de active precum ing. I. Miletineanu, director al IRS, dar si ing. G. Lazaride, director al Directiei Tehnice din Ministerul Energiei Electrice si Industriei Electrotehnice, ales ca secretar general.(Revista Electrotehnica nr.12/1956, p.572-573 mentioneaza ca acest organism se ocupa si de participarea Romaniei la lucrarile CEI.)Dintr-o scrisoare semnata de directorul general adj. al IRS, ing. Miletineanu, si adresata presedintelui Comitetului de Stat al Planificarii, Victor Barladeanu, se semnaleaza faptul ca problemele CEI fiind organizatie doar de standardizare – similar ca la ISO – este normal ca aceasta activitate sa fie scoasa de la ASIT si trecuta la institutia care coordoneaza in stat actiunea de standardizare, respectiv Oficiul de Stat pentru Standarde si Inventii (OSSI). Pe baza acestei motivatii si a acordului ASIT de a efectua acest transfer, se propune ca Romania sa se inscrie in CEI prin acest oficiu, solutionare care este aprobata prin Decizia CSP nr. 4552 din 16 dec. 1955.Am aratat anterior momentele deosebite in care CER s-a angrenat in marile probleme ale electrotehnicii mondiale, fiind un membru apreciat si respectat atat in plan extern cat si intern. La aceasta as dori sa remarc un alt aspect, acela al activitatii in cadrul Comitetelor tehnice.Romania a fost o prezenta apreciata prin implicarea specialistilor romani la elaborarea standardelor electrotehnice – prezenta si astazi, dar care prezenta ar trebui mai puternic sprijinita – de organizarea unor reuniuni de grupe de lucru sau chiar a unei reuniuni generale asa cum a fost cazul celei organizate in Romania in anul 1962. A XXVII-a Reuniune Generala a CEI si-a desfasurat lucrarile la Bucuresti, in perioada 24 iunie – 7 iulie 1962 si a reprezentat una din cele mai importante manifestari stiintifice organizate la noi, la care au participat trei presedinti ai CEI (in exercitiu si „sortanti“), presedintele ISO si peste 700 de specialisti straini, manifestare organizata de Comitetul Electrotehnic Roman (CER) si electrotehnicienii din Romania. Guvernul roman a acordat o atentie deosebita acestui eveniment, presedintele Consiliului de Ministri, Ion Gheorghe Maurer, rostind discursul inaugural, participand la unele intalniri si asigurand cele mai bune conditii de desfasurare a manifestarii, care in afara de Reuniunea Generala a derulat si activitati ale 34 de Comitete si Subcomitete Tehnice ale CEI. Eforturile financiar-organizatorice au fost deosebite pentru o tara care la acei ani se confrunta cu delicate probleme economice, dar compensate la final de satisfactia unor calduroase aprecieri din partea conducerii CEI si a specialistilor participanti, privind organizarea lucrarilor, a vizitelor de studii, a contactelor stiintifice organizate, eficienta activitatilor depuse de CER. Facand dupa 44 de ani o retrospectiva a evenimentului si a importantei care i s-a acordat din partea oficialitatilor romane, as dori sa remarc ca din Guvernul Romaniei si al principalelor institutii stiintifice au participat la deschiderea lucrarilor si apoi in cadrul altor actiuni organizate, nu mai putin de sase ministri: Constantin Tuzu, ministrul Metalurgiei si Constructiilor de Masini, Bujor Almajan, ministrul Minelor si Energiei Electrice, Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor si Telecomunicatiilor, prof. Stefan Nadasan, presedintele Comitetului de Stat pentru Tehnica Noua, academicienii Atanasie Joja si I. S. Gheorghiu, presedintele si vicepresedintele Academiei Romane, prof. Remus Radulet, Aurel Avramescu si I. Miletineanu, presedinte si vicepresedinti ai CER. Era o prima Reuniune organizata intr-o tara a Europei de Est si importanta care i s-a acordat din partea CEI isi gaseste explicatia in necesitatea de a atrage si canaliza eforturile electrotehnicienilor din aceasta zona spre activitatile si principiile care le guverneaza, la Bucuresti anuntandu-se chiar organizarea unei Runiuni viitoare la Moscova! Participarea la aceasta Reuniune a presedintelui CEI, G. de Zoeten, a fostilor presedinti ing. I. Herlitz si prof. Dunsheath, a secretarului general al CEI, L. Ruppert si a presedintelui IS0, A.E. Viatchin, constituie o evidenta dovada a interesului CEI de a atrage si canaliza eforturile electrotehnicienilor din aceasta zona.In discursul sau, presedintele „sortant“ al CEI, dr. Percy Dunsheath, aratand participantilor ce reprezinta CEI, si anume vectorul esential care a condus si conduce la o intelegere reciproca in domeniul Terminologiei si Standardizarii, al schimburilor de idei si al actiunilor care conduc la dezvoltarea societatii si a reputatiei castigate in intreaga lume, a evidentiat „eforturile tarilor si ale Comitetelor Tehnice care cheltuiesc de bunavoie si cu generozitate din timpul si energia lor pentru a asigura succesul activitatilor CEI“.„Organism international important si plin de vitalitate, independent de ce se intampla in politica mondiala, in ciuda deosebirilor de vederi care au loc in diverse sfere, noi veghem ca nimic sa nu impiedice eforturile comune pentru bunastarea omenirii, organizarea activitatilor comune ale multor oameni de nationalitate diferita si care in CEI gasesc solutii care concura la bunul mers si la succesul activitatii colective.“
La randul sau, presedintele CEI in exercitiu, dl G. de Zoeten, a evidentiat eforturile depuse de Comitetul Electrotehnic Roman, gazda a unei asemenea Reuniuni, si multumind pentru conditiile create, a atras atentia asupra unui element de maxima importanta si actualitate, necesitatea ca standardizarea sa permita o mai buna circulatie a produselor, idee de acuta actualitate si astazi. „Sa nu uitam – spunea domnia sa – ca efectul care poate fi obtinut in CEI este unul foarte pretios, si anume ridicarea barierelor comertului international cauzate de diferentele in prescriptii, care nu pot fi explicate prin diferente esentiale de conditii existente in diferite tari“ /1/ A. Avramescu, Remus Radulet, Gheorghe Hortopan: Cea de a XXVII-a reuniune generala a Comisiei Electrotehnice Internationale, in Electrotehnica, an 10, nr. 9, 1962, p. 325-334.In ceea ce priveste activitatea specialistilor romani in cadrul Comitetelor si Subcomitetelor Tehnice, ea a fost deosebit de bogata, asigurandu-se prin cei peste 100 de participanti - membri ai acestora sau observatori - o prezenta activa la discutii si la luarea hotararilor. Am apreciat util sa prezint cele mai importante pozitii ale specialistilor romani, acestea dovedind excelenta cunoastere a problemelor fundamentale ale domeniului, totodata confirmand pozitia activa pe care CER a dovedit-o de-a lungul anilor in cadrul CEI.Desfasurarea Reuniunii la Bucuresti a dat posibilitatea Comitetului Electrotehnic Roman sa pregateasca din timp punctele de vedere si amendamentele, totodata sa dispuna de avantajul ca fiind organizata in Romania, poate dispune de cei mai buni specialisti din care sa se constituie grupele de participanti si observatori la lucrari. Remus Radulet, Valer Liuba, Berberian, Victor Bunea, Aurel Avramescu, Alexandru Timotin, Silviu Donici, Cornel Penescu vin cu numeroase amendamente, care sunt insusite de CEI. Aceasta Reuniune va consfinti si viitoarea alegere a acad. Remus Radulet ca presedinte al CEI. Alaturi de industria electrotehnica, in dezvoltarea ei, in furnizarea de solutii noi si informatii in special pe linie de standardizare electrotehnica, CER a activat pana in 1991 in cadrul Ministerelor Industriei si Electrotehnicii, avand ca presedinti pe Ion Avram, Alexandru Necula, Cornel Mihulecea, CER raspunzand cu modestie dar angajament la imperativele impuse de dezvoltarea alerta a domeniului. Dupa 1991 CER este o asociatie independenta si in paralel cu preocuparile sale de cercetare, formare personal, calitate, observator al industriei electrotehnice cum dorim sa devina, asigura printre altele, conform unei intelegeri cu ASRO, functia de secretariat al Comitetului National al CEI. Nu putem sa nu remarcam faptul ca intr-o perioada in care Gost-ul domina standardizarea tarilor CAER, Romania isi armoniza standardele electrotehnice dupa CEI si ca tara noastra a dispus de standardele CEI chiar in perioada in care era exclusa din cauza neplatii cotizatiei, datorita CER care printr-o intelegere tacita a acad. Remus Radulet cu Biroul Central al CEI primea aceste standarde in contul lucrarii elaborate de un grup de peste 30 de „nebuni frumosi“ din CER, ICPE, Facultatea de Electrotehnica, au realizat o lucrare solicitata de CEI. Este vorba de Tezaurul CEI, lucrare monumentala aparuta in 1986, coordonata de Remus Radulet si Alexandru Timotin si purtand semnatura unui colectiv romanesc.





Onorata asistenta, Este greu sa prezinti numeroasele momente aparute intr-o istorie de 80 de ani, bogata si pe care am dori-o sa fie in continuare un izvor de invataminte. Sigur ca reprezentative pentru o institutie sunt realizarile ei si cum acestea se inscriu in istoria timpului. Despre fapte, lucrarea a aratat acele contributii care nu pot fi uitate. Poate si cele facute de noi vor putea fi remarcate de altii. Despre oameni s-a vorbit, dar poate putin fata de cat ar fi meritat sa fie facut. Sursele noastre documentare s-au dovedit mai bogate pentru trecut decat cele pe care le-am trait si de care am dispus dupa 1950. Ne-am propus sa continuam cautarea arhivelor si izvoarelor din care pot fi extrase date despre aceasta institutie numita CER, care de-a lungul anilor – mai usor sau mai greu – a reusit sa apropie oamenii si sa-i canalizeze spre autenticele probleme care framanta sectorul electrotehnic. Un rol deosebit in conducerea institutiei l-au avut presedintii Dragomir Hurmuzescu, Vasilescu Karpen, C.D. Busila, Miletineanu, I. Avram si Al. Necula, Cornel Mihulecea, dar si secretarii CER – ing. Harlat, I.S. Gheorghiu, Lazaride, Felician Lazaroiu, Valeriu Ciofu, Nicolae Comanescu, Olga Papagheorghe, cei care au pastrat vie o traditie de munca si o implicare care speram sa ramana. Astazi CER incearca sa continue traditia, dar conditiile in care activeaza sunt mult mai dure decat cele suportate de inaintasii sai. In afara conditiilor tehnice mult mai complexe cu care se confrunta, problemele de resurse financiare sunt mult mai dure. Pe vremea lui C.D. Busila, unitatile industriale – desi mult mai reduse ca forta decat cele de astazi - considerau ca este o onoare sa fie in aceasta lume si plateau. Cotizatiile suportate de intreprinderi erau atat de mari la inscriere, incat CER putea sa intreprinda actiuni externe cu mare regularitate, sa editeze zeci de brosuri, sa organizeze actiuni de promovare a unor rezultate, inclusiv plata unor cotizatii. CER de astazi incearca sa reinvie traditiile mostenite, dar activitatea sa se loveste de multe piedici, industria si chiar mediile stiintifice si ingineresti din diverse institutii nu inteleg ca trebuie sa sprijine existenta unui cadru in care sa poata purta discutii, care sa permita luarea celor mai corecte decizii, mai ales cand acest mediu este strans legat de comunitatea internationala a CEI ca organism mondial. Neexistand sustinere financiara, cei care si-au asumat responsabilitatea continuarii activitatii trebuie sa aduca bani si banii se aduc din contracte pentru care trebuie sa munceasca si care le rapesc mult din timpul pe care l-ar fi putut aloca activitatilor strict limitate la CER. Or inca nu este clar pentru multi ca CEI nu se mai ocupa doar de standardizare. El prefigureaza domeniile care vin, constituie colective care analizeaza viitorul surselor noi de energie, al nanotehnologiilor, al pilelor de combustie si al tehnicilor de control, jucand rolul unui „streamer“ care sa deschida canalul viitoarelor descoperiri. Si noi incercam in cadrul CER sa semnalam aceste directii, sa devenim un observator al industriei electrotehnice careia sa-i furnizam informatii asupra tendintelor si este si motivul pentru care contractele noastre de cercetare, actiunile pe care le promovam se inscriu pe aceasta linie. Dupa cum ne straduim ca participarea noastra in cadrul CT ale CEI sa fie de fond, Romania sa vina cu sugestii de imbunatatire a unor reglementari. De asemenea, rolul de „releu de informare“ a specialistilor nostri cu ceea ce este nou, cu interpretarea unor acte al caror deznodamant este mai putin evident in ceea ce priveste tendinta de dezvoltare, este practicat tot mai activ prin site-ul nostru www.cer.ro In cuvantarile lor, cativa din colegii nostri vor prezenta experimente din participarea la activitatile internationale din cadrul CEI, dovedind ca Romania are forta de a comunica ce si cum trebuie facut, precum si unele rezultate in domenii de cercetare in care noi consideram ca prin rezultatele aparute, Romania are sansa de a consolida unele „nise“. Dar acestea n-au decat valoarea faptului ca se poate, dar si ca ceea ce facem poate fi si mai mult si mai bine. Intelegem ca o colaborare pe baze solide cu ASRO – organismul national de standardizare din Romania – este strict necesara pentru dezvoltarea succesului si salutam „dezghetul“ unor activitati, dovedind ca cele doua institutii pot actiona in sinergie pentru dezvoltarea Romaniei.
Intarirea comitetelor tehnice si atragerea tuturor factorilor interesati - industrie, cercetare, comert, servicii - sunt actiuni ce trebuie cu atentie amplificate, dupa cum activitatea specialistilor in cadrul comitetelor tehnice trebuie sustinuta, pentru ca Romania sa cunoasca tendintele de dezvoltare a unor norme, sesizarea din timp a tendintelor si luarea celor mai potrivite masuri. Trebuie mai puternic facut cunoscut ca atragerea industriei spre aceste activitati din care poate obtine informatii o poate conduce spre succes, iar neglijenta si indiferenta fata de acestea, spre esecuri. La a 80-a aniversare a sa, CER este in fata unor noi provocari legate de strategia dezvoltarii industriei electrotehnice, abordarea unor probleme grele ale societatii de astazi legate de eficienta energetica a produselor electrotehnice si securitatea energetica, problemele de calitate si instruire personal, actiuni pe care incearca sa le faca invitand toti electrotehnicienii sa i se alature. Faptul ca suntem consultati, ca biblioteca noastra sta la dispozitia nenumaratilor specialisti care o frecventeaza, ca cererile de consultanta care ni se adreseaza incep sa ne „apese“, dovedesc ca CER isi poate juca rolul de propagare a cunostintelor, dovedindu-si utilitatea. Dorind multi ani membrilor sai, multumind tuturor acelora care se regasesc prin rezultatele activitatii noastre, ne exprimam speranta ca generatiile viitoare ne vor aprecia pentru stradaniile noastre in dezvoltarea sectorului electrotehnic.

*Le président me charge de vous informer - se spune in scrisoarea CEI adresata presedintilor comitetelor nationale- qu’il a invité le Comité Electrotechnique Roumain, a préparer un rapport sur la question de definition se rapportant à la puissance réactive. Les membres du Comité Roumain sont particulièrement familliers avec les questions du puissance réactive, le Comité Roumain de la Conference Internationale des Grandes Réseaux Electriques qui est pratiquement composé de même manière que le Comité Electrotechnique de la CEI ayant été chargé du Sécretariat du Comité d’Etudes de l’Amelioration du Facteur de puissance de la CIGRE depuis les debuts de ses travaux et ayant accompli un travail considérable sur cette question. Le Comité Electrotechnique Roumain a bien voulu accepter l’invitation du Président et consultera les Comités Nationaux, avant de rédiger le Rapport qui sera soumis au Comité d’Etudes de la Nomenclature à la Réunion de Stockholm en jouin prochaine“.











Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Biblioteca si informatia in epoca contemporana
Folclorul in contemporaneitate
Costumul popular romanesc
ARTA BIZANTINA
Colectia de Lepidoptere 'Frederic König'
Cultura populara romaneasca in Europa
COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER)
Proiect “CULTURA SI CIVILIZATIE CRESTINA” - “ PETRA – ORASUL DE PIATRA DIN PUSTIUL IORDANIEI”


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu