Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » arta cultura
Lucrul ce se invata nu se uita pe viata

Lucrul ce se invata nu se uita pe viata




Lucrul ce se invata nu se uita pe viata

Poporul nostru are o arta populara cu o expresie a calitatilor artistice firesti, unde oglindeste maiestria si experienta diferitelor generatii care au preluat si au valorificat, in acesti anii in mod continuu mai putin de la revolutie incoace. Creatiile anterioare au fost dezvoltate si imbogatite cu realizari noi si forme de viata ce ne inconjoara. Cunoasterea particularitatilor culturii si artei a demonstrat de-a lungul secolelor pe acest pamant strabun poporului roman. În aceasta carte vreau sa prezint un echilibru de bun gust, sa ma adresez femeilor cu pregatire profesionala de la sate spre a le aduce aminte cateva din lucrurile ce se faceau cu mana si la razboi (stative).

Acum 40 de ani am invatat de la soacra mea sa aleg scoarte si le pastrez in pana in momentul de fata.

scoarta

scoarta

scoarta

carpeta aleasa

Mi-am dorit dintotdeauna ca eu ce am invatat sa pot transmite mai departe pentru a nu se pierde multe lucruri ce sunt facute cu mana. As aduce aminte celor tineri cum se cultiva canepa si parcursul ei pana ajunge sa se tese un prosop

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

prosop tesut de bumbac cu sipca

Broderii descrise si imprimate pe panza cu modele artistice, cusaturi cu puncte, line cu contur geometric. As descrie acest mestesug.

Broderii pe panza

Care face din culmile artei, acesta realizare a dantelei cu acul, cu scosul atelor si lucrat manual diferite modele ce sunt lucrate cu gen de maiestrie si broderiile aplicate pe material adecvat, se scot firele si se umplu golurile formandu-se diferite forme dorite. Migala si truda depusa pentru realizarea acestor podoabe, finetea si rafinamentul, nivelul artistic cu care se realizeaza defineste satisfactia muncii depuse. Prin natura si bogatia imaginatiei celor care fac desenele, prin finete si indemanarea executiei acestui model de broderie cu mana.

Aceasta broderie infrumuseteaza materialele textile si dau satisfactii estetice si morale femeii care stie sa le realizeze. Rolul creator al acestui mestesug cu indemanare impletit celor ce il practica este de a duce bucurie si frumusete semenilor lor. Noi stim ca priceperea si indemanarea nu sunt innascute ci ele se dobandesc prin exercitii si munca. Aceasta valoroasa traditie de arta mostenim, dar si raspunderea fata de ea, ca sa pastram peste ani aceste broderii pe panza.

Mare rol il are si spalatul lor care se executa cu mare atentie avand o importanta deosebita pentru a arata o broderie cu aspect frumos si placut. Este bine de spalat in apa calduta cu putin detergent dizolvat, se clatareste de mai multe ori si se apreteaza. Nu se stoarce cu mana, se pune intr-un prosop si se ruleaza o data cu el, se lasa 6 ore apoi se calca pe dosul broderiei.

fata de masa mare cu fire scoase si apoi umplute golurile

fata de masa mica cu fire scoase

fata de masa mica cu fire scoase si apoi umplute golurile

model fata de masa mica cu fire scoase

model fata de masa mare cu fire scoase si apoi umplute golurile

model fata de masa mare cu fire scoase si apoi umplute golurile

Frumoasele si ineditele camasi nationale de barbati si de femei cusute cu atata migala in care pot construi surse de inspiratie pentru realizarea acestor forme populare. Motivele prezentate se remarca prin originalitate, autenticitatea coloritului, imbogatirea in ceea ce priveste arta cusaturilor romanesti specifice zonelor geografice. Asa ca arta noastra populara este o mostenire scumpa pe care inaintasii nostri ne-au lasat-o.

Cusaturile pe panza fac parte din tezaurul artei noastre populare. Fiecare motiv cusut pe panza cu mare dragoste are o forma, o miscare, o culoare aparte si placut ochilor. Motivele florale si diferitele forme geometrice se deosebesc de la o zona la alta, uneori si la satele invecinate diferenta este mare.

Va scriu din propria mea experienta, eu sunt nascuta in sat Balinesti comuna Gramesti judetul Suceava, eu aici de mica am invatat la scoala chiar din clasa I unde se facea lucru manual pe care il aveam o data pe saptamana. Învatatoarea mea ne-a invatat cum sa facem noi fetele gaurele pe panza apoi continuam cu cruciulite pe etamina sau matador, ba chiar si pe panza in doua ite.

traistuta cusuta in crucite

fata de perinuta cusuta in crucite

La mine in sat se cosea pe etamina, se mai tesea prosoape, laicer de lana (pres), si de cordele sau canepa, se alegeau scoarte de lana, se mai teseau panze de buci din care se faceau saci.

                             

                       laicer de lana                                                                 sac din panza tesuta de buci

Se mai teseau cuverturi in multe ite cu diferite forme geometrice si florale.

palitar geometric cusut in crucite mai mari

palitar geometric cusut in crucite mai mari

palitar floral cusut in crucite mai mari

Mai vreau sa amintesc cu multa placere ca in satul meu se cosea camasi nationale dar mai putin fata de satul vecin de peste apa Siretului, satul se numea Candesti. Aici femeile cele harnice coseau multe camasi nationale cu forme florare dar si geometrice care iti atrag privirea. Primele doua camasi le-am cusut incepand de la 16 ani si a fost urmata de alatele.

Va dau aceste modele de camasi sa le priviti cu cata migala le-am cusut.

camasa am cusut-o pe naylon

camasa cu poale

Prima mea camasa am cusut-o pe naylon care era mai usor de lucrat. Celelalte camasi le-am cusut pe panza care sunt mai frumoase si mai valoroase. Aceste motive populare cusute pe diverse obiecte si de uz casnic, sunt luate din mediul inconjurator, combinate armonios de o frumusete rara. Culorile potrivite dovedesc istetimea mintii cu un deosebit simt artistic si mult rafinament in alegerea lor.

Si de la mama mea am invatat multe lucruri de mana, dar si mai multe am invatat de la soacra mea. Ea era cu mine rabdatoare si cu mult respect pentru mine ca sa pot sa o mostenesc si asa am si facut, tot e m-a invatat sa lucru cu mainile, nu le-am uitat si daca as putea sa transmit si eu mai departe pentru a nu se pierde traditia populara a artei. Iubitorii de frumos care mai au in lada de zestre aceste lucruri de arta populara o sa trezeasca emotii artistice intr-un timp apropiat.

Modelele cusute pe costumele populare, lucruri cusute pe panza, diferite textile de uz casnic tesute in razboi (stative) alte broderii (sipca) se vor ridica la valoarea unei opere de arta. V-am mai spus satul unde m-am nascut si am crescut, unde mainile iscusite ale tarancilor iscoditoare de frumos, care manuiau acul, andrelele, iglita cu o pricepere desavarsita, m-au uimit si mi-au lasat o amprenta puternica asupra intregii mele activitati de mai tarziu, facand servici, crescand trei baieti, apoi iesind la pensie , lucrul invatat nici odata nu-i uitat.

Si fiindca am amintit de iglita sau croseta va prezint cateva modele lucrate cu o finete si o istetime rara.

closca cu puii

- lucrata cu inglita (croseta)

- lucrata cu inglita (croseta)

- lucrata cu inglita (croseta)

V-am scris ca din primele clase primare invatatoarea mea ne-a invatat cum se fac gaurele intr-o fata de masa mai mari sau mai mici.

·       Gaurile simple se scot din panza cat este necesar dupa dimensiunea materialului si grosime

·       Se fixeaza firul de ata in marginea din stanga panzei infingand acul in acelasi loc de doua sau trei ori

·       Se aleg pe ac trei-patru fire de la dreapta spre stanga, se trage acul avand grija sa treaca peste firul de ata ca sa poata forma nodul cu care se strange punctul de gaurit

·       Se infinge acul in marginea panzei apucand doua fire dupa care se repeta aceasta operatiune lucrand celelalte gauri.

fata de masa cu fire scoase tip gaurele

exemplu de gaurele

exemplu de gaurele

Un alt mod de a face gaurele este ajurul paianjen. Acest fel de ajur este mai bine zis ce se facea si mai des intalni ca arata ca o broderie si poarta acest nume pentru ca are aspectul unui paianjen. Pentru a se face acest ajur se scot firele pe latime de 1-2 cm apoi se lucreaza gaurile duble. Ajurul paianjen se lucreaza in 3 miscari:

1.     prima miscare se realizeaza strangand printr-un nod cate 4-5 gaurele, la mijlocul lor apoi se lasa firul lejer si se innoada alt grup de gaurele pana la capat

2.     miscarea a doua se realizeaza innodand de la capat fiecare gaurica din primul grup in partea de jos, se trece in al doilea grup in partea de sus se lucreaza astfel mai departe alternand, un grup lucrat in partea de jos si unul in partea de sus

3.     miscarea a treia incepand iar de la capat se completeaza grupurile de gaurele ramase. Gaurelele facute in partea de jos se lucreaza sus iar cele de sus se lucreaza jos. Cand se ajunge cu ata intre cele doua grupuri de gaurele se lucreaza un paianjen tesand in rotund cele cinci fire de ata. Se trece apoi la grupul urmator, se completeaza nodurile si se executa din nou un paianjen, continuand astfel pana la capatul randului. Acest ajur se face cat vrei de lat.

franjuri impletite

gaurele tip paianjen

Tivul cu gaurele

            Executarea tivului pe un material impiedica destramarea acestuia. Materialul se indoaie spre dosul lucrarii, se mai indoaie inca o data latimea stabilita, langa firul scos, se instaleaza tivul cu punctul inaintea acului urmarind ca firul tesaturii sa cada drept pe material si nu oblic. Daca tivul se face pe doua sau mai multe laturi ale materialului se aranjeaza mai intai colturile. La tivurile mai inguste colturile se lucreaza in linie dreapta cu gaurele pana la margine. Materialul ce intra inauntrul coltului se taie. Tivurile mai late au coltul cusut pe diagonala iar gaurelele se executa pana la tiv. Materialul se taie pe diagonala.

            Eu am spus de-a lungul timpului colegilor mei cu care am lucrat la o fabrica de mobila ca nordul Moldovei si anume Bucovina mea ofera un bogat material in privinta artei populare, dovada maiestriei sensibilitatii si gustului pentru frumos, a harnicilor femei cu maini de aur care mai duc pe ici-colo mai departe obiceiurile de a avea o camera de tip artizanat. Panzeturile tesute cu diferite forme interesante bazate pe motive de veche traditie, un colorit adecvat permite cusaturi si pe tesaturi moderne.

            Materialul ales pe care se vor lucra diferitele modele depinde de scopul care este lucrat obiectul respectiv. Materialele cele mai indicate pentru realizarea cusaturilor sunt cele de bumbac, in, canepa, cu firele dispuse regulat.

Gaurele pe panza cu crucite

Panza tesuta in casa

Panza de casa este tesuta in razboi de tesut (stative) ca ata de urzeala se foloseste ata de bumbac si pentru batatura la fel, bumbac care iese cu firele dispuse simetric. Latimea materialului din razboi este de cat vrei de lat sa urzesti. Aceasta urzeala se urzeste in urzitori apoi se pune in razboi cu o latime de 60-70 cm. Pe aceasta panza tesuta se lucreaza foarte frumos si cu usurinta motive populare, geometrice si folclorice. Firele de pe acest material se pot numara cu usurinta.

Vreau sa mai amintesc, ca panza de bumbac poate fi plina sau foarte subtire. În acest caz avem de-a face cu panza topita.     Tesatura foarte fina va pot spune ca apare cam transparenta dar se pot executa cu multa maiestrie modele dorite.

Cu ceva timp in urma, pe cand se cultiva canepa aproape la fiecare casa de oameni gospodari se tesea panza de canepa tort in tort pe ici colo mai gasim acele cusaturi vechi dar frumoase.

fete de masa de canepa tesute

prosop de canepa

prosop de canepa

Din pacate, astazi nu se mai foloseste acest material de canepa datorita aparitiei altor materiale industriale cum ar fi etamina.

Tabloul cu Iisus pe etamina   

tablou pe etamina

tablou pe etamina

Este o tesatura din bumbac lata de 80 cm s-au chiar dubla (se gaseste foarte rar) avand fire groase dispuse in retea. Este ideala pentru executarea diferitelor cusaturi tinand cont de usurinta cu care se pot numara firele.

tablouri pe matador

fata de masa pe matador

       

tablouri pe matador

Nu demult am fost la Cluj si am vazut intr-un magazin material de matador care este o panza unde urzeala si batatura sunt numai de in cu fire pline grupate cate doua dispuse regulat pe intreaga suprafata a tesaturii avand latimea intre 80 cm si pana la 120 cm. Este o tesatura rara cu firele dispuse uniform unde iti poti permite executarea cu usurinta oricarui fel de model specific romanesc. Se foloseste ata muline, perle, margele in diferite variante de modele si tehnici.

Mai sunt si panze panama. Si acest fel de panza este un comert mai rar, din bumbac cu o latime de 80 cm. La fel de placut este de cusut pe acest fel de panza datorita pozitiei regulate a firelor. Este bine de stiut ca acest material este rezistent si pot coase fete de masa, servetele, mileuri.

În Bucovina de altfel si la noi in tara culorile folosite cel mai mult a fost si mai este negru si rosu. Se mai coase frumos si cu muline, bumbac, matase, lana, melana etc, care se gasesc in comert sub forma de jurubite si cu tonalitati diferite.

Arta cusutului s-a practicat de cele mai multe ori si la bluze pentru a da o nota de originalitate vestimentatiei tip ie care este larga dar stransa la gat cu un snur s-au crosetat un ajur cu inglita, intr-o varietate remarcabila, motivele populare romanesti.

Bluza tip ie se confectioneaza din materiale subtire. La aceste bluze se folosesc modelele adica camasile femeiesti intalnite in diferite zone. Manecele  la aceste camasi sunt cunoscuta impartirea in altita, incret si rauri. Pentru ca o bluza subtire sa nu fie prea incarcata se recomanda aplicarea raurilor pe piept (doua randuri) si a unui singur rand pe maneca de sus pana jos. Folosirea modelelor pentru rauri pe suprafata bluzei poate fi ornamentata prin dispunerea simetrica a unor motive discrete. Pentru eleganta se recomanda evitarea unor decoruri prea incarcate sau a coloritului in tonuri stridente. De asemenea se recomanda motivele in linie dreapta cu un colorit sobru, bazat pe culorile rosu si negru dar este frumos si albul.

Sunt frumoase si produsele de uz casnic. În momentul de fata nu stiu daca din o mie de femei coase trei. Doar intr-un interior amenajat in stil popular, fetele de masa, perinitele, fantezii, perdelele, cuverturile lucrate cu tenacitate, arata o camera cu bun gust. De exemplu fetele de masa trebuie lucrate numai pe material alb si sunt folosite la acoperirea mesei pentru diferite ocazii festive. De preferat de jur imprejurul fetei de masa un colorit uniform, iar mijlocul e bine lasat in alb. Tivul la fata de masa ar fi frumos facut gaurele. De preferat ata de cusut rezistenta in culori care nu se decoloreaza la spalat. Croirea unei fete de masa incepe cu dimensionarea materialului si scoaterea motivelor pe suprafata. Împartirea fetei de masa se face in sferturi.

Cele mai mari ornamente pot fi amplasate pe colturi, iar intre ele ca element de legatura vor fi siruri de motive mici. Cine doreste poate impodobi si mijlocul cu mai multe motive sau mai putine, mai mari sau mai mici numai sa fie dispuse simetric pentru a evita aglomerarea.

Mai pot sa amintesc ca se poate lucra pe panza de casa, matador, etamina.

fata de masa

fata de masa

fata de masa

fata de masa brodata de mana

fata de masa brodata de mana

fata de masa cu fire scoase

fata de masa

fata de masa mica

fata de masa mica

fata de masa

fata de masa cusuta dupa ac

Stergare si fete de perinute

Stergarele se impodobesc atat cu motive geometrice cat si florare dispuse ca benzi orizontale la ambele capete, si in momentul de fata se mai folosesc pe pereti ca design deasupra farfuriilor din ceramica sau alt tip pictate in ulei pe lemn. La noi in Bucovina se mai folosesc stergare frumoase tesute cu varste (dungulite) late si inguste dar lungi de doi metri. Se daruiesc pentru nanasi, cumnati si alte rude la nunta de catre soacra mica.

În intreaga tara am vazut pe la manastiri si biserici ortodoxe puse stergare la icoane si sfinti. Pentru impodobirea interiorului unei camere se folosesc si pernele. Perinutele fantezii au un rol remarcabil si pot fii ornamentate intr-o gama deosebit de bogata cu un colorit divers dar bine nuantat in tonuri care sa evite culori prea pale sau stridente. Aceste fete de perna se lucreaza de obicei pe etamina cu fir de lanita, melana sau matase naturala.

perinita fantezie

perinita fantezie

perinita fantezie

perinita pe etamina

perinita pe etamina

În mare parte eu am prezentat asa cum am invatat sa cos din partile bucovinene, nu spun ca nu mi-a placut sa ma implic la diverse tesaturi, cusaturi, crosetat cu inglita lucrat si de aici din Banat.

În acelasi timp tot ce este lucrat de mana indiferent din ce zona, ele arata o imagine interioara a simtirii populare, caracterizata prin noblete, simt al proprietatilor imbinarea eleganta a diferitelor culori care iti intorc privirea. Modelele prezentate in aceasta carte reflecta modelul cel mai fidel gust artistic al creatorului popular si arata limpede cat de variata si sugestiva este creatia imaginatiei femeii harnice.

Nu pot trece cu vederea si am mai amintit ca Moldova mai are si un folclor bogat daruit culturii noastre populare, care a atras atentia oamenilor de cultura din cele mai vechi timpuri. Aceste traditii, cantecul propriu zis doina si jocul, le gasim si astazi vii si nealterate. Acesti oameni destoinici care nu numai ca au dat iviala, colectii de nepretuit dar au si determinat interesul pentru cultura poporului pe intreaga arie romaneasca.

Numai sa ne amintim si sa nu dam uitarii obiceiurile de anul nou, plugusorul, semanatul, buhaiul, mascati de capra, ursii, caiutii, frumoasele costume populare care le poarta cu fala. Toate acestea apartin culturii si trebuie duse mai departe, explicand tinerei generatii frumusetea tuturor datinilor, cantecului popular, traditiilor mesteriilor populari celor ce stiu sa-si impodobeasca locuinta cu diferitele lucruri de mana la modul cel mai placut si care stiu sa incante ochii si sufletele celor ce le place frumosul.

În continuare va prezint costume populare de femei si barbati

bundita cusuta pe cojoc din Bucovina

bundita cusuta cu margele din Bucovina

camasa nationala

camasa nationala

catrinta din Bucovina

camasa fuior in fuior din Banat

camasa cu poale din Bucovina

camasa barbati din Bucovina

poale cu margele

carpa

                            

sorturi din Banat

Sunt mii de obiecte care nu trebuie uitate cu cata migala se facea de altfel si astazi se duce mai departe. Frumusetea farfuriilor sau strachinilor smaltuite, stergarele inflorate dau un aspect frumos, covoarele tesute, scoartele alese, fete de masa din bumbac, fete de perina cusute, icoane pictate pe sticla cu culori graitoare, de o frumusete rara sunt si goblenurile.

prosop cusut pe etamina

prosop cusut pe etamina

prosop tesut bumbac in bumbac

prosop tesut bumbac in bumbac

prosop cusut pe matador

prosop tesut in multe ite

Canepa de fuior

Îndeletnicirea de veacuri a taranului roman a fost cultivarea si prelucrarea canepei (planta textila) datorita unei insusiri deosebite ale fibrelor sale. Vreau sa amintesc ca in anii mei de viata am lucrat mult cu canepa si stiu ce importanta a avut aceasta planta mai ales inainte de revolutie.

Am sa incerc sa detailez modul de prelucrare a canepii pana ajunge sa se faca panza sau stergar (in Banat se spune si feleaga). Din fibrele de canepa cu o rezistenta deosebita se fac funii, saci, sfoara, curele, unelte de pescuit si panza de corabie. Durata vegetatiei la culturile de canepa sunt de 100-120 zile, iar pentru a se face seminte 140-160 zile. Tulpina are o inaltime de 1,5-3m, iar grosimea variaza intre 3-30mm. Plantele mascule sunt mai inalte, la noi se mai cheama si holdani.

Canepa se seamana primavara timpurie in ogor special la o temperatura de 2-4 grade C. În cele mai multe sate se seamana canepa intr-un singur loc acolo si azi se mai spune la acel teren la canepiste. Ca si cultura premergatoare canepei este graul de toamna, trifoi, cartofi. La canepa ii plac solurile cu cerniozom si soluri brune.

Canepa se recolteaza la sfarsitul infloriri plantelor, poti sa-ti dai seama ca este buna de recoltat atunci cand treci prin lanul de canepa si observi ca nu se scutura polenul. Daca se recolteaza mai tarziu este foarte daunatoare. De cele mai multe ori se recolta manual si se facea manunchiuri de 15-20cm grosime si se aseza la uscat in forma de X (foarfeca) se usca 4-6 zile. Se bate de frunzele uscate si de radacinile groase apoi se duce la murat. Se duce la apele curgatoare adica un rau sau parau pe aproape, se aseza un manunchi langa altul si apoi se pune pietre pe snopi ca sa poata trece apa, se punea la margine de apa unde este mai calda. Dupa 16-20 zile canepa era topita. Se spala bine si se intindea la soare pentru a se usca. Dupa ce se usca se transforma in fuior, cu ajutorul melitoiului si a doua oara prin melita. unde iesea un fuior fara puzdere .Fuiorul era dat prin ragila apoi prin piaptan special

melita

ragila si piaptan

Caltii care ies la ragila se utiliza la industria mobilei sau material izolator, se mai torceau si se faceau saci. Firele de fuior se torceau care erau mai lungi, un fir subtire si de calitate (fara noduri) care se pregatea pentru a se tese panza. În noptile lungi de iarna femeile torceau fuiorul cu mana de pe furca de rasucit sau furca de tors.

furca de rasucit si furca de tors

De obicei femeile tarance in postul Craciunului, ca dupa sarbatorile de iarna puneau razboiul (stative) si teseau mai multe feluri de panza: panza de imbracaminte, pentru cearceafuri, saci, presuri, prosoape. Panza era tesuta numai din canepa, iar ca sa fie mai fina, mai moale foloseau in tesatura fire de bumbac. Prosopul sau feleaga cum i se mai spune in satele de la poalele muntilor Codru Moma, zona Beliu era si este decorat frumos cu multe flori, figuri geometrice, cu dungi mai inguste si mai late de diferite culori. La capetele prosopului femeile aplicau dantele frumos crosetate de ele. Azi purtam cu sfintenie aceste obiecte de arta populara si le asezam la loc de cinste.

prosop cu sipca

Panza din fir de canepa

Scriu despre aceasta panza ca mi-e foarte usor sa o descriu in cuvinte dar mai usor mi-e si in momentul de fata sa tes aceasta panza cu multa dragoste si indemanare si as fi in stare sa le arat si sa le invat pe fetele tinere cum se tese panza.

Dar eu am demonstrat in public fiind popular invitata la targul mestesugarilor in data de 10 August 2008 la Moneasa. Am dovedit indemanarea si utilizarea razboiului de tesut, elementul care a starnit un interes deosebit mai ales in randul tinerilor.

Moneasa 2008

Moneasa 2008

Ana Maria Dumitrean - Directoarea Centrului Cultural Judetean, Aiftincai Maria, Aurora Tatar

Aiftincai Maria, Marioara Murarescu, Moisa Dorica

Pot sa spun ca tinerii nascuti dupa revolutie nu au stiut ce este un razboi de tesut, o furca cu fuior si furca de tors canepa si mai ales toate componentele razboiului de tesut si as enumera ce trebuie pentru a demonstra si finaliza o panza cu fir (cu batatura de canepa):

Ø     primul lucru ne trebuie razboi (stative)

Ø     vatale unde se pune spata

Ø     itele pe unde trec firele de ata

Ø     sulul din fata si din spate

Ø     scripetele care poarta itele

Ø     talchigi – se spune la noi

Ø     vergele ca sa infasoare pe sul urzeala urzita in urzitori ca sa nu se incalceasca

Ø     fuscei sau cruce sa aiba rost in ite

Ø     sucala sa se faca teji

Ø     tejile sunt facute din lemn de soc, se pune pe ele ata de bumbac sau de canepa

Ø     suveica.

Cu aceste obiecte si cu mare migala, cu multa intuitie iese o panza de calitate pe care se poate coase in crucite daca este tesuta in doua ite se poate broda cu acul.

Din aceasta panza se poate croii si coase camasi de barbati.

sucala cu teji

vartelnita

razboi montat

Si asa toate astea se datoreaza muncii benefice pentru femei de toate varstele, ce inseamna a fi placuta si folositoare petrecerea timpului. Este satisfactia si ratiunea vietii la inceput mai putin apoi implicandu-te cu succes in diversele lucrari la care trebuie doua maini.

                                                               

                

De mica am iubit frumosul si tot ce apartine culturii. În timp ce lucram aveam inspiratia de a compune poezii si asa am reusit sa scot trei volume, in care am scris despre tot ce ne inconjoara si in ele se poate regasii oricine, pe care vi le prezint: Frumoasa-i viata la tara, Pamantul care-l calcam si iarba verde de acasa.

                                      Toate astea ce vedeti

Am lucrat in dimineti

Si in ziua cu soare

Seara la o lumanare.

Vreau sa ramana peste ani

Vor valora multi bani

Le voi pune in muzeu

C-am muncit cu truda eu.

Tot cusand cu ac si ata

Cand pe dos si cand pe fata

Am camasi nenumarate

Si tablouri inramate.

Nepotii mei se vor mandri

În lada de zestre vor gasii

Lucruri de mine facute

Istetimea mintii pricepute.

Ma mandresc de ce-am facut

Cu doua maini ce am muncit

Si imi place mult ce am

Din experienta mea la toti dau.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Toreadorul
Biblioteca si informatia in epoca contemporana
Obiceiuri traditionale de peste an
Semne si creatorii lor in cultura populara romaneasca
CULTURA COTOFENI. CU SPECIALA PRIVIRE ASUPRA TRANSILVANIEI
ETICA STOICILOR
OBIECTIVE ISTORICE SI DE CULT - Castrul roman Jidava
CHEIA DE TELEGRAF (CHEIA MORSE)

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.