Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
REINTEGRAREA SOCIALA A CONSUMATORULUI DE DROGURI

REINTEGRAREA SOCIALA A CONSUMATORULUI DE DROGURI



REINTEGRAREA SOCIALA A CONSUMATORULUI DE DROGURI

Abstract

It is true that drugs were used, legally or illegally in different stages of society development. Beyond the social acceptance or rejection, the effects that such substances have of the individual’s health and social life are real. Therefore, the drug using phenomenon must be approached in a complementary manner, considering the field of prevention and fighting the drug use as well as the field of assistance for the drug users.

Accepting the social value of the assistance services for the drug addicted individuals, it becomes necessary to offer an adecquate medical treatment of a psychological and social  assistance of high quality, in an integrated manner, aiming to social rehabilitation. It is to be noticed a change of conception, focusing on „treating the illness of the individual” by assistance, counselling and rehabilitation and only subsidiary „treating the illness of the society” by punishment and social isolation of those who broke the law.

            The assistance of the drug user is focused on helping the individual to regain the ability of social integration. The case study we presented underlines the special importance of the social rehabilitation for the drug user, considering the biological, psychological and social features of the individual. In the social rehabilitation field , the community is seen as a supporting network, aimed to sustain the positive behavioural changes and to get involved in solving the individual problems.


Identificarea factorilor de risc care genereaza consumul de droguri a reprezentat o preocupare existenta din momentul in care s-a facut trecerea de la consumul ritualic, colectiv, la administrarea in mod individual a unor asemenea substante. Ceea ce il determina pe individ sa aiba un comportament adictiv este o combinatie intre structura sa psihica si factorii externi.

Prin intermediul acestui studiu de caz, se urmareste stabilirea unor criterii multidimensionale care ar putea contribui la o mai buna predictibilitate in ceea ce priveste vulnerabilitatea individuala la consumul de droguri.De asemenea, sunt prezentate aspecte referitoare la reintegrarea sociala a consumatorului de droguri.

Studiu de caz

M. G. este un tanar de 26 de ani, consumator de heroina, care s-a adresat Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timis. Acesta s-a adresat Centrului, dupa ce a fost eliberat din penitenciar, unde a executat o pedeapsa privativa de libertate de 6 ani, pentru trafic de droguri. Pe parcursul interviului, a declarat ca, dupa executarea pedepsei privative de libertate, a existat tentatia de a reincepe consumul de heroina, dar, fiind constient de consecintele negative pe care le-a avut in trecut un asemenea consum asupra sa, a apelat la serviciile de asistenta ale CPECA Timis.

Contextul social

M. G. provine dintr-o familie monoparentala, de la varsta de un an si trei luni traind doar impreuna cu mama sa. Aceasta s-a casatorit cu tatal lui M. G. din motive economice – „nu aveam casa”. A convietuit cu sotul doi ani si patru luni, dupa care a parasit locuinta, implicandu-se intr-o relatie extraconjugala cu un barbat cu care a locuit in concubinaj un an si sapte luni.

Mama  a fost singurul responsabil legal al copilului, neprimind nici un fel de ajutor de la fostul sot sau de la concubin.

Cea mai mare parte a timpului, M. G. a crescut nesupravegheat, intr-un mediu ostil, in care nu era incurajata interactiunea, initiativa in comunicare, exprimarea gandurilor si sentimentelor.

Mama a manifestat un total dezinteres fata de viata de familie, precum si fata de cresterea copilului.

M. G. nu era lipsit de initiativa, de multe ori fiind nevoit sa rezolve problemele sale si ale mamei. El a fost cel care s-a obisnuit sa gaseasca solutii pentru nevoile sale si ale mamei, careia i se parea ca asa este normal.

Mama i-a inoculat ideea ca el trebuie sa o sustina in orice situatie, sa o protejeze, , iar daca nu face acest lucru inseamna ca nu o iubeste. Din acest motiv, pe perioada intregii sale copilarii s-a comportat ca „adultul casei”, fiind incarcat cu foarte multa responsabilitate.

Relationarea mamei cu cei din jur a fost dificila. Cu vecinii a avut numeroase conflicte si altercatii. De asemenea, la locul de munca a avut numeroase conflicte. Desi, la inceput era compatimita de catre colegi din cauza situatiei sale si isi manifestau dorinta de a o ajuta, treptat, au renuntat, deoarece „nu te puteai intelege cu ea”.

Desi inclusiv relatia cu propriul sau copil a fost una defectuoasa, batandu-l si pedepsindu-l foarte des, M.G. afirma foarte des ca isi iubea mama. Acesta a preluat functia de cap al familiei inca din adolescenta, afirmand deseori „eu aveam grija de mama”, „”eu aveam grija sa nu i se intample nimic rau mamei”.

Mama nu a fost capabila sa-si imagineze modul in care propriul sau copil traieste si percepe ceea ce se intampla in jurul sau. In timpul interviului, a fost concentrata doar asupra propriei persoane si asupra propriilor nevoi. Pe perioada adolescentei copilului sau, era incapabila sa detecteze nevoile emotionale ala acestuia, cu atat mai putin sa le satisfaca. Nu raspundea putinelor semnale ale acestuia, care a devenit astfel pasiv si retras. O asemenea atitudine a redus si mai mult comportamentul de stimulare din partea mamei, care si asa avea dificultati de a se apropia de copil. Drept urmare, s-a instalat o pasivitate reciproca.

La implinirea varstei de 7 ani, M. G., mergand la scoala, a interactionat pentru prima data cu un mediu formal, caracterizat prin existenta unor drepturi si indatoriri. Scoala a fost prima institutie in care M. G. s-a confruntat cu exigentele integrarii socionormative. In aceasta perioada a aparut situatia incongruentei intre modelele de socializare oferite de familie si cele promovate de scoala. Daca, in sanul familiei, M. G. a avut o viata extrem de libertina, fara a i se stabili reguli, in mediul scolar i s-au impus o serie de valori si principii.

Desi avea rezultate bune la invatatura, era un elev retras, timid, care tindea sa asculte si sa faca ceea ce i se cerea. De cele mai multe ori, vorbea doar cand era intrebat.

Pe parcursul scolii primare si gimnaziale, a avut rezultate bune, insa, in clasa a X-a, acestea s-au deteriorat. De asemenea, absenta foarte des de la scoala, in clasa a XII-a confruntandu-se chiar cu riscul de a fi exmatriculat. Aceasta situatie s-a datorat faptului ca a intrat intr-un anturaj al consumatorilor de droguri, el insusi adoptand un asemenea comportament. Teama de ridicol, de a nu fi perceput ca un las l-au determinat sa cedeze la presiunea anturajului. Dornic sa incerce cat mai multe comportamente variate si inedite, experiente limita, a gustat din „fructul oprit”.



Integrandu-se in grupul de prieteni, M. G. s-a distantat din ce in ce mai mult de mama sa. In schimb, s-a apropiat de cei de varsta sa, carora le-a acordat mai multa credibilitate, deoarece traiau experiente asemanatoare lui si comunicarea cu acestia era mai usoara. Astfel, cea mai mare parte a timpului o petrecea cu acestia, in jurul blocului dintr-un cartier periferic, unde acccesul la droguri era facil.

Profilul lui M. G.

Desi, pe perioada copilariei, mama a neglijat educatia propriului sau copil, nu l-a dus la gradinita, nu i-a asigurat accesul la surse de informare, totusi M. G. este o persoana inteligenta, cu un vocabular evoluat. 

Din punct de vedere afectiv, da dovada de imaturitate: emotii nediferentiate, instabilitatea sentimentelor, capacitate redusa de control asupra reactivitatii emotionale.

M. G. se caracterizeaza prin lipsa reperelor valorice certe, precum si prin gradul redus de securitate care provine din perturbarea relatiei cu figurile parentale. In momentul de debut al consumului de droguri, era urmarit de o permanenta senzatie de lipsa de incredere, atat in sine, cat si in cei din jur. Avea o stima de sine foarte scazuta, propria sa imagine fiind devalorizata.

Are o toleranta la frustrare scazuta, considerand ca a fost mereu nedreptatit. Cu toate acestea, si-a orientat agresivitatea generata de frustrari impotriva lui insusi, suportand pedepsele si lipsurile. Totusi, considera ca a avut de indurat o situatie foarte grea, motiv pentru care, de-a lungul timpului, de multe ori si-a dorit sa gaseasca o solutie pentru a nu mai suferi, dar a nu-si rani nici mama, pentru ca acest lucru l-ar determina sa se simta vinovat. Inca din adolescenta isi dorea o oarecare siguranta, o baza pe care sa se poata sprijini cand are nevoie, sa-si poata permite sa fie si el suparat, sa i se ia apararea in momentele in care greseste.

M. G. isi aminteste faptul ca, in perioada adolescentei era nemultumit de situatia sa, existand o stare conflictuala generata de neconcordanta existenta intre nevoile sale si ceea ce-i oferea societatea. Din aceste considerente, a trait intr-o stare de tensiune. Acesta a recurs la consumul de substante pentru a-si anula tensiunea interna, care era secundara unei frustrari, a unei deceptii.

Istoricul de consum

In contextul neintelegerilor familiale, M. G. a inceput sa-si petreaca timpul, din ce in ce mai des, in jurul blocului, cu grupul de prieteni de varsta sa. Comunicarea cu acestia parea mult mai usoara, iar inhibitiile pareau a putea fi depasite cu o usurinta mai mare. In mijlocul acestora avea impresia ca este inteles, ca se poate afirma si poate fi apreciat, ca nu va fi niciodata exclus. Constatand ca cei din jur consuma droguri, la varsta de 17 ani,  a adoptat si el un astfel de comportament, intrucat avea convingerea ca a face ca ceilalti reprezinta un semn de integrare in grup, de recunoastere a semenilor sai. Astfel, intr-un moment in care se simtea descurajat, in care nu mai avea incredere in propria persoana, un moment in care se simtea foarte singur, M. G. a intrat intr-un anturaj al consumatorilor de droguri. Din dorinta de a se integra in grup, de a-i impresiona pe membrii acestuia, de a fi teribilist, a consumat si el asemenea substante. La inceput consuma doar ocazional (in week-end) si doar droguri usoare (marijuana, hasis). Prin consumul drogurilor, urmarea obtinerea unei senzatii de fericire, a unui control asupra lucrurilor din jur, avand impresia ca poate face ceea ce pana in acel moment nu era capabil. Ulterior, a inceput sa consume din ce in ce mai des, devenind, treptat, dependent. Daca, la inceput, consuma droguri pentru obtinerea unei stari placute, ulterior a consumat pentru inlaturarea starii de rau generate de intreruperea administrarii drogului, motiv pentru care a inceput sa consume din ce in ce mai frecvent. In momentul in care trei dintre membrii grupului sau au inceput sa consume heroina, curiozitatea a fost cea care l-a determinat sa treaca la un asemenea consum. A incercat sa iese din tipare, sa incerce ceva nou.

Treptat, problemele lui M. G. s-au accentuat, fiindu-i din ce in ce mai dificil sa obtina banii necesari pentru procurarea dozelor. Intr-un asemenea context, M.G. a inceput sa vanda aparatura electrocasnica din propria locuinta si alte bunuri de valoare. S-a distantat din ce in ce mai mult de mama sa, precum si de colegii de la scoala, de unde absenta din ce in ce mai des. Era constient de caracterul antisocial al faptelor sale, motiv pentru care tainuirea a devenit o necesitate, formandu-i deprinderi specifice care servesc acestui scop. Pentru acesta a devenit obsesiva stradania de a actiona astfel incat sa nu fie descoperit, ferindu-se de controlul celor din jur si al autoritatilor.

In momentul in care situatia s-a agravat, M.G. a acceptat sa vanda droguri celor din anturajul sau, primind, in schimb, gratuit, dozele necesare consumului propriu. Treptat, insa, a observat ca nu vinde o cantitate suficienta celor din propriul anturaj, motiv pentru care a mers in jurul locurilor frecventate de tineri, dandu-le primele doze gratuit. Stia, din propria experienta, ca odata instaurata dependenta, vor face orice pentru procurarea dozelor. Din cauza savarsirii unor asemenea fapte, la varsta de 20 ani a fost condamnat la pedeapsa inchisorii, pe o perioada de 6 ani.



Pe perioada detentiei, nu a beneficiat de servicii de asistenta specifice consumatorilor de droguri. In cadrul discutiilor avute cu psihologul penitenciarului, au fost abordate si aspecte referitoare la consum, dar nu a beneficiat de alte servicii complementare de asistenta.

Dupa executarea pedepsei privative de libertate, reintalnindu-se cu vechiul anturaj, a simtit ca exista riscul de a reincepe consumul. Fiind constient de efectele negative generate de aceste substante, si-a exprimat intentia de a preveni un asemenea comportament, motiv pentru care s-a adresat Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timis.

Reintegrarea sociala a lui M. G.

Adresandu-se Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, asistentul social a luat masurile necesare in vederea inlaturarii marginalizarii sociale a acestuia, prin acordarea unor servicii de reabilitare si reinsertie sociala in cadrul unor programe sustinute, desfasurate in mod integrat si continuu.

Dupa executarea unei pedepse privative de libertate de 6 ani, M. G. se confrunta cu probleme de relationare si comunicare cu membrii familiei sale si ai anturajului, precum si gasirea unui loc de munca. De asemenea, avea impresia ca este etichetat de catre membrii comunitatii drept „drogat” si „fost puscarias”, ceea ce avea consecinte negative asupra reintegrarii sale sociale.

Stigmatizarea si marginalizarea lui M. G. de catre societate constituie urmari negative ale aplicarii asupra acestuia a pedepsei privative de libertate, factori insurmontabili in renuntarea la comportamentul adictiv si in efortul de reintegrare sociala ale lui M. G.

In relatia cu acesta, asistentul social din cadrul C.P.E.C.A. a realizat demersurile necesare in vederea reintegrarii lui M. G. in familie, precum si in viata profesionala, adoptand o atitudine de toleranta si conciliere fata de problemele cu care acesta se confrunta, si nu o atitudine de dominare, ca cea cu care se confrunta pe perioada detentiei. Astfel, asistentul social a desfasurat activitati in vederea normalizarii situatiei personale si sociale ale lui M. G., proces desfasurat pe diferite arii de interventie: dobandirea unor norme de coabitare, cresterii autonomiei si valorii sociale individuale, dezvoltarea responsabilitatii, formarea abilitatilor sociale si promovarea utilizarii de resurse comunitare. De asemenea, prin activitatile intreprinse, asistentul social a urmarit intarirea increderii lui M. G. fata de institutiile care le ofera servicii specializate de asistenta, dar si fata de comunitate in general, sentiment estompat pe perioada executarii pedepsei privative de libertate.

Pe parcursul serviciilor de asistenta oferite de catre Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timis, dupa executarea pedepsei privative de libertate, M. G. a facut primii pasi intr-un proces de resocializare in forma pozitiva, care implica renuntarea la comportamentul adictiv si insusirea unor noi valori, norme si asteptari sociale dezirabile si promovate de catre societate in ansamblul sau. Astfel, a inceput procesul de corectare a unor limite si deficiente dobandite in penitenciar, M. G. readaptandu-se la roluri si norme de viata socialmente acceptate.

Concluzii

Personalitatea reprezinta rezultatul unui lung proces formativ, in cadrul caruia interactioneaza mai multi factori: ereditatea, particularitatile psihofiziologice, educatia, mediul socio-familial si experienta de viata. La particularitatile psihologice individualizate, se adauga factorii de risc sociali. Nu exista o „personalitate toxicomana” in sensul unei structuri univoce, din cauza multitudinii si variabilitatii deosebit de mari a factorilor cauzali si favorizanti. Astfel, experimentarea initiala a drogului este determinata de climatul familial si valorile transmise in cadrul socializarii primare, de influenta anturajului, de toleranta mediului, de accesibilitatea la drogul respectiv. In schimb, efectele consumului si persistenta comportamentului adictiv sunt datorate, intr-o masura mai mare, trasaturilor biologice si psihologice ale persoanei.

Astfel, parintii ar trebui sa fie constienti ca sunt principalii responsabili in formarea copiilor ca personalitati distincte, ca rolul lor este de a acorda atentie, respect, incredere, siguranta, valorizare proriului copil. Parintii lui M. G. nu au avut un asemenea comportament, ceea ce a reprezentat un factor de risc in ceea ce priveste consumul de droguri. M. G. a fost privat de afectiunea parintilor, de incredere, ceea ce a determinat inadaptarea sa la formele vietii sociale, la introvertire, lipsa stimei de sine, revolta si in final, la uzul si abuzul de substante. Functia principala a familiei, de crestere si educare a copiilor, a fost distorsionata de catre parintii lui M. G., ceea ce a generat consecinte grave asupra viitorului acestuia.

In perioada adolescentei, M.G. s-a definit prin calitatea relatiilor sale cu membrii anturajului, simtind nevoia de a-si largi interesele dincolo de cercul familial. Negand familia si scoala, el nu a fost capabil de a trai izolat intr-o lume inospitaliera si a cautat sa fie aproape de prietenii care il intelegeau si cu care impartasea acelasi mod de viata. Un alt factor care a determinat consumul de droguri l-a constituit faptul ca M. G. a copilarit intr-un cartier periferic din mediul urban, unde drogurile erau accesibile. Astfel, o zona saraca din mediul urban este de cele mai multe ori o zona nesigura, cu probleme sociale multiple. Aici sunt concentrate excluziunea sociala, saracia, criminalitatea ridicata. Accesul la droguri ilegale este mai facil, iar contactul cu traficantii si consumatorii este mai probabil. Faptul de a locui in mediul urban este o conditie de acces la asemenea cartiere si un predictor mai bun in ceea ce priveste consumul de droguri ilegale. 



Traind intr-un asemenea mediu, M. G. a adoptat cu usurinta comportamentele nonconformiste ale membrilor anturajului. Adolescentii sunt dornici sa incerce senzatii noi, motiv pentru care incalcarea normelor sociale a fost atractiva pentru M. G.

Depresia, letargia, stilul de viata sedentar au reprezentat cauze al consumului de droguri a lui M. G. Teribilismul, problemele familiale, presiunea grupului de prieteni, disponibilitatea acestor substante l-au proiectat in lumea drogurilor, crezand ca si-a descoperit refugiul. Insa folosirea drogurilor a rezolvat doar aparent si temporar problema, ea continuand sa existe si sa se agraveze.Astfel, sub influenta substantelor ilicite, a savarsit fapte interzise prin lege, motiv pentru care i s-a aplicat o pedeapsa privativa de libertate.

Lipsirea de libertate a avut ample rezonante asupra mediului sau de viata, atat pe perioada detentiei, cat si ulterior, in libertate. Aflandu-se intr-un mediu inchis, printre alte persoane care au savarsit fapte antisociale, M. G. a intampinat greutati in relationarea cu cei din jur, dar si cu adaptarea la un mod de viata ce presupune multiple privatiuni si renuntari. Desi a declarat, la intrarea in penitenciar, faptul ca a consumat droguri, nu a beneficiat de servicii de asistenta adecvate. Din acest motiv, exista riscul ca, ulterior executarii pedepsei, sa savarseasca, din nou, fapte similare celor pentru care a fost condamnat anterior. Se poate ajunge la o asemenea situatie, intrucat, prin aplicarea pedepsei, nu s-a actionat asupra cauzelor, ci asupra efectelor.

Inchisoarea reprezinta mai mult o „sursa de criminalitate”, constituind ultima solutie la care trebuie apelat in cazul consumatorilor de droguri. Locul consumatorului de droguri este in cadrul societatii, interactionand cu membrii familiei si alte grupuri sociale. Este necesar ca societatea sa promoveze o atitudine de toleranta fata de acesta, considerandu-l o persoana ale carei probleme se pot rezolva nu prin izolarea de comunitate, ci prin includerea in aceasta.comunitate. Consumatorul  nu trebuie perceput ca un infractor, ci ca o persoana cu probleme speciale, care trebuie ajutata sa se resocializeze, sa se integreze social. In acest scop, este necesara o relatie de reciprocitate comportamentala, manifestata de societate si de consumator, fiecare dintre cei doi actori sociali trebuind sa conceapa si sa aplice propria strategie de resocializare.Consumatorul de droguri nu trebuie izolat de societate, etichetat ca fiind „infractor” sau „drogat”, ci dimpotriva trebuie privit ca si pacient care are nevoie de asistenta de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

1.     Abraham, P. (2004), Prevenire si consiliere antidrog, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor;

2.     Chopra, D. (2003), Comportamente dependente, Bucuresti, Editura Curtea Veche;

3.     Mihailescu I. (2003), Sociologie generala. Concepte fundamentale si studii de caz, Bucuresti, Editura Polirom;

4.     Necualau A. (2004), Manual de psihologie sociala, Bucuresti, Editura Polirom,;

5.     Radulescu M., Banciu D. (1996), Sociologia crimei si criminalitatii, Bucuresti, Casa de Editura si Presa Sansa SRL.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Conflicutul intre persoanele de varsta a III-a,ca efect al mediului institutional din Centrul de Ingrijire si Asistenta
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI
PROIECT „Caravana perfectionarii asistentilor sociali din mediul rural” STUDIU DE CAZ Primaria Comunei Mosna, judetul Iasi
Legislatia privind plasamentul familial
PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030
REINTEGRAREA SOCIALA A CONSUMATORULUI DE DROGURI
Probleme cu care se confrunta familia monoparentala
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu