Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » asistenta sociala
PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030

PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030



PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030

Abstract

Prognoza demografica reprezinta acea varianta a proiectarilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza. Se pot distinge 2 mari tipuri de abordari a evolutiei probabile a populatiei:

1. Abordarea tendentiala care pleaca de la ipoteza conform careia factorii care au determinat evolutiile trecute si actuale vor actiona si in viitor in acelasi timp.

2. Abordarea normativa care are in vedere ipoteza potrivit careia evolutiile componentelor populatiei in tari mai putin dezvoltate din punct de vedere socio-economic si cultural, vor urma, cu un anumit decalaj in timp si cu unele particularitati locale si regionale, evolutiile pe care le-au avut, in acelasi stadiu de dezvoltare, populatiile din statele avansate.

Prognoza demografica este doar estimativa, aproximativa, nu reprezinta o profetie si depinde de foarte multi factori obiectivi sau subiectivi.

In explicarea fenomenelor si proceselor demografice atat de complexe, demograful trebuie sa apeleze tot mai mult la istorie, sociologie si economie. S-a facut pe vremuri afirmatia ca istoria fara demografie ramane o enigma. Sintagma, preluata de demograf, ar suna in felul urmator: demografia fara istorie  ramane oarba, fiind incapabila sa ofere explicatii coerente fara sa tina cont de evolutiile din sfera  istoriei politice, societatii, economiei, din domeniul culturii si religiei, daca nu pune in evidenta acumularile ultimelor decenii (Vladimir Trebici).

Pe plan mondial, populatia Terrei va cunoaste o adevarata explozie in urmatoarele doua decenii, chiar daca ritmurile de crestere vor fi in scadere. Potrivit raportului intocmit de Consiliul National de Informatii din SUA, pana in 2015, populatia planetei va ajunge la 7, 2 miliarde de locuitori. In 1985, populatia mondiala a inregistrat o crestere de 1,7% pe an, in 2000 a scazut la 1,3% pe an iar previziunile pentru 2015 arata ca sporul natural al planetei va fi de circa 1% pe an. Cu toate acestea, populatia Chinei va creste  la 1,4 miliarde locuitori, a Indiei la 1,2 miliarde,  iar Pakistanul va ajunge la 204,3 milioane locuitori. Va creste  mult procentul populatiei musulmane comparativ cu cel al populatiei de religie crestina.

Din punct de vedere demografic, prognoza pentru Europa este diferita de restul continentelor. Europa este singurul continent unde in urmatorii 15 ani  populatia va inregistra o scadere numerica (sporul natural fiind negativ). Ratele scazute ale natalitatii si cresterea sperantei de viata vor determina in Europa o semnificativa imbatranire a populatiei, care va genera, pe termen lung, tensiuni si probleme sociale, legate de sistemul de pensii si de asigurari de sanatate.

Cresterea demografica se estimeaza ca se va produce mai ales in Asia si Africa si aproape exclusiv in zonele urbane. Populatia planetei se va concentra tot mai mult in orase. In 2015 se estimeaza ca mai mult de jumatate din locuitorii Terrei vor trai in mediul urban. Vor continua sa se formeze adevarate „megalopolisuri” cu peste 10 milioane de locuitori, cu aspect cosmopolit.  

Prognoza demografica pe termen lung pentru Romania este una pesimista.

Pana in decembrie 1989, prognozele demografice oficiale dadeau cifra de „cel putin 25 de milioane pentru anul 1990  si de „aproximativ 30 milioane”pentru anul 2000. Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992 consemneaza  22 810 035 locuitori pe teritoriul Romaniei. Cifra publicata nu a starnit uimire deoarece tendintele demografice  din perioada 1980 – 1989 anuntau un declin demografic si alte fenomene asociate. Natalitatea se inscrisese din 1981 intr-un proces de scadere, in timp ce mortalitatea populatiei, aflata inca la un nivel ridicat, manifesta tendinte oscilante si contradictorii. Sporul natural, candva mare (anii *70), oferea valori tot mai reduse, de la an la an. Speranta mentinerii si chiar a redresarii natalitatii in tara noastra s-a dovedit iluzorie deoarece masurile pronataliste, bazate mai ales pe reprimarea intreruperilor de sarcina si pe interzicerea cvasigenerala a mijloacelor contraceptive, s-au dovedit ineficiente. Cu toate acestea, in anii *80, numarul populatiei Romaniei a continuat sa creasca, chiar daca ritmurile medii anuale deveneau tot mai mici.

Statisticile oficiale au demonstrat clar pentru perioada 1990-1997 tendinte noi, necunoscute in istoria demografica a Romaniei. Din anul 1990 numarul populatiei scade, datorita emigratiei in primul rand, dar si din cauza soldului negativ ala cresterii naturale. Combinate, aceste doua cauze explica cresterea totala negativa a numarului populatiei, ale carei valori au fost: - 19 200 persoane(1990), - 400 (1991), - 32 900 in 1992, - 30 500 in 1993, - 35 600 in 1994, - 56 300 in 1995, - 74 200 in 1996. In intervalul 1990 – 1997, numarul populatiei Romaniei a scazut cu  248 100 de locuitori. Tendinta este noua: populatia Romaniei a cunoscut o scadere, dar aceasta a avut loc ca o consecinta a celui de-al doilea razboi mondial.

In  anii *90, inrautatirea  indicilor demografici – in special, a mortalitatii generale si a celei infantile - s-a asociat tot mai mult cu saracia: au reaparut bolile saraciei, pe care regimul comunist considera ca le-a eradicat pentru totdeauna.

Tabloul demografic romanesc mai cuprinde o componenta importanta: imbatranirea demografica. Este un proces ireversibil, care se desfasoara rapid in tara noastra, datorita scaderii de lunga durata a natalitatii si a emigrarii multor persoane tinere in Occident, in cautarea unui loc de munca bine platit. Proportia persoanelor varstnice in societatea romaneasca, cresterea varstei medii, sporirea „presiunii” populatiei varstnice asupra populatiei adulte – tendinta evidentiata de cresterea constanta a numarului de pensionari – confirma amploarea si viteza imbatranirii demografice. Populatia satelor este mult mai imbatranita decat cea urbana iar unele provincii istorice, in primul rand Banatul, au o structura demografica mult mai imbatranita comparativ cu restul tarii.

In urmatoarele doua decenii, ca o consecinta a fenomenului de imbatranire a populatiei, sute de sate vor disparea de pe harta demografica a Romaniei, deoarece populatia lor actuala, alcatuita majoritar din pensionari, se va stinge in timp. Sunt localitati fara nici o perspectiva,  avand doar cateva sute de locuitori, care nu dispun, in mileniul al treilea, de conditii decente de viata si nici nu atrag potentiali investitori.

 Daca in 2005, aproximativ 18% din totalul populatiei avea peste 65 de ani, in 2020 procentajul persoanelor de varsta a treia va creste la 30% iar in 2050, jumatate din populatie  va avea peste 65 de ani. Este evidenta astfel, tendinta de imbatranire a populatiei Romaniei, situatie comparabila cu cea a tarilor din Uniunea Europeana. Specialistii estimeaza ca pana in 2050, daca actualele tendinte demografice se vor mentine, populatia Romaniei va urma o curba descendenta, ajungand in acel an la aproximativ 14 milioane de locuitori, in conditiile conservarii actualelor valori ale natalitatii si mortalitatii (Vasile Ghetau).

Statistic, intre recensamantul din 1992 si cel din 2002 populatia Romaniei a scazut cu 1,1 milioane de locuitori, evolutie descendenta care reflecta instalarea fara echivoc a unui declin demografic.

Scaderea naturala a fost de 300000 locuitori, dar fluxurile migratiei externe s-au intensificat, ajungand la 800000 de persoane intre 1992-2002. Conform  lui Vasile Ghetau, proiectarile demografice reprezinta un instrument major in elaborarea programelor si strategiilor de dezvoltare economica si sociala si sunt indispensabile in functionarea componentelor unei politici demografice realiste si eficiente.

Caracteristicile demografice ale minoritatilor nationale sunt foarte diverse: unele au o structura demografica imbatranita (evreii, maghiarii, germanii) iar altele sunt populatii tinere (rromii, ucrainenii, rusii, turcii). Natalitatea este si ea diferita. In aceste conditii, evolutia viitoare va cunoaste ritmuri diferite. Numarul evreilor, maghiarilor si germanilor va scadea in urmatoarele decenii dar al rromilor, ucrainenilor, rusilor si turcilor din Romania va spori.

Recensamantul din 1992 dadea cifra de 401 087 de locuitori  rromi, iar cel din 2002 de 535 250. Dar aceste cifre statistice nu sunt reale, referindu-se la cei care s-au declarat de etnie rroma. Foarte multi rromi, la recensamintele din 1992 si 2002 s-au declarat ca fiind romani sau maghiari. Populatia cu profil etnic rrom propriu-zisa din Romania a fost estimata in 1993 de catre sociologii Elena Zamfir si Catalin Zamfir ca fiind intre 819 446 si 1 000 000 (adica, 3,6% si respectiv 4,3% din intreaga populatie a tarii). Unii lideri ai rromilor afirma ca aceasta minoritate  ar numara 2 sau chiar 3 milioane de oameni, iar organizatiile internationale ale rromilor utilizeaza in mod curent cifra de 2 500 000 de rromi in Romania, dar cifrele respective sunt mult exagerate. 

Dar numarul si ponderea etniei rrome in ansamblul populatiei Romaniei  va creste in mod semnificativ in urmatoarele decenii.  In conditiile in care populatia majoritara romaneasca va scadea cu circa 13% pana in 2025, cea de etnie maghiara cu circa 23%,  iar rromii ar realiza o crestere de 57%, proportia actuala a minoritatilor in Romania se va modifica. Prognoza realizata de profesorul Vasile Ghetau opereaza cu doua variante privind evolutia  populatiei de rromi, care vor ajunge in 2025, in varianta minimala la 1 564 000 de locuitori (7,7%) iar in varianta maximala la 2 346 000 (11,4% din totalul populatiei Romaniei).  In 2030, rromii vor deveni principala minoritate a tarii, depasindu-i pe maghiari,  ceea ce face ca integrarea lor economica, sociala, educationala si culturala sa devina o prioritate absoluta. 

Efectele declinului demografic se vor manifesta cu o forta incredibila dupa 2020 in Romania. Comparativ cu 1989, generatiile care vor ajunge in 2025-2030 la varsta casatoriei scad cu 40% si evident ca numarul de copii va scadea si el dramatic dupa 2025-2030. Va scadea, cu cel putin 1/3 populatia scolara a Romaniei, fapt care va determina o serie de consecinte negative, imposibil de evitat:  disponibilizarea a mii de cadre didactice, in contextul inchiderii, desfiintarii sau comasarii a sute de scoli din mediul rural (in sate cu natalitate redusa), scoli care si in acest moment functioneaza avand un numar redus de elevi intr-o clasa; elevii din mediul rural, in regiunile cu natalitate extrem de scazuta, vor fi obligati sa parcurga o distanta insemnata pana la scoala din centrul comunei.

Invatamantul superior din Romania va fi afectat negativ de declinul demografic al populatiei tinere, in sensul ca numarul studentilor din universitati va scadea continuu, in perioada 2010-2020 iar o serie de specializari vor disparea sau se vor restrange foarte mult.

Asa cum explica profesorul  Vasile Ghetau, declinul demografic si intreaga suita de consecinte economice si sociale care se profileaza cu mare claritate pentru deceniile urmatoare provin din evolutii conjugate ale natalitatii (fertilitatii), mortalitatii si migratiei externe. Pentru a fi stopat declinul demografic al Romaniei, sunt absolut necesare redresarea natalitatii, reducerea mortalitatii generale si a migratiei externe (mai ales a persoanelor apte de munca).

 In acest sens, se impune elaborarea unei strategii nationale in domeniul populatiei avand drept obiectiv redresarea natalitatii (Vasile Ghetau). O astfel de strategie nu ara putea fi decat rezultatul unor initiative ale clasei politice, cu aportul esential al specialistilor, sustinute de scoala, biserica, mass-media, societatea civila, sindicate, organizatii neguvernamentale si elaborate cu larga consultare directa a opiniei publice. Esentiala este componenta stimulativa, economica, orientata spre copil, mama, familia tanara. In elaborarea unei strategii nationale in domeniul populatiei, rolul major revine clasei politice. Responsabilitatea ei este enorma pentru ca in joc este viitorul acestei natiuni si tari. Aceasta, pentru evitarea derapajului demografic, a depopularii masive a tarii, cu toate implicatiile negative si pericolele pe care le poate atrage pe termen lung.

Fenomenul de imbatranire demografica determina consecinte negative, pe termen mediu si lung pentru Romania. In primul rand, tara noastra se va confrunta cu o criza acuta a fortei de munca calificata, in conditiile exodului tinerilor spre vest si a declinului natalitatii. Populatia apta de munca, mai ales cea intre 20-60 de ani, va scadea dramatic, dupa 2010, daca statul roman nu va promova o politica demografica care sa ofere tinerilor locuri de munca atractive, bine platite. Romania va fi nevoita sa importe forta de munca din statele  lumii a treia,  din Africa, Asia, pentru a compensa lipsa bratelor de munca. 

O alta consecinta a fenomenului de imbatranire demografica este legata de sistemul de pensii si de asigurari sociale. Populatia varstnica va constitui un segment tot mai insemnat din populatia Romaniei iar bugetul sistemului de pensii si asigurari sociale va trebui sa creasca an de an, riscand sa intre in colaps dupa 2030, cand se vor pensiona generatii numeroase din punct de vedere demografic. Cresterea treptata a varstei de pensionare nu rezolva situatia, deoarece creste si speranta de viata, astfel ca varstnicii vor trai mai mult ca in perioada regimului comunist. Statul va trebui sa gaseasca resurse financiare suplimentare pentru plata pensiilor.

Profesorul  Viorel Prelici remarca ca se va produce o crestere brusca a populatiei pensionabile la un moment dat, ca un efect intarziat al decretului 770 din 1966, referitor la interzicerea avortului, care a determinat aparitia in Romania a generatiei „decreteilor”. Pensionarea brusca a unui mare numar de salariati din generatia „decreteilor” in jurul anului 2030 va genera tensiuni sociale si presiuni importante asupra bugetului de pensii si asigurari sociale, in contextul unei populatii active redusa substantial fata de anii *70 si *80 ai secolului XX. 

Sociologul clujean Cornelia Muresan estimeaza ca in Romania va exista un val de pensionari masive catre 2030 (pentru generatia nascuta in 1967-1969),  iar dupa aceasta data pensionarile vor ramane masive pana se epuizeaza toate generatiile nascute inainte de Revolutia din Decembrie 1989. Va urma, ca o consecinta fireasca, o presiune exceptionala asupra costurilor din sistemul sanitar si de protectie sociala.

De asemenea, posibilitatile de supravietuire la varste inaintate cresc considerabil in deceniile care urmeaza, pentru ca varstnicii de astazi si mai ales, cei de maine, fac (sau vor face) parte din generatiile care au beneficiat mult mai mult decat cele precedente de efectele pozitive ale bunastarii sociale: alimentatie adecvata, o mai buna calitate a vietii, preventie si securitate sanitara la locul de munca, dezvoltare educationala si culturala si disponibilitatea bunurilor si serviciilor sociale mentinerii in buna forma fizica si mentala pana la varsta a patra.

Asa cum remarca Cornelia Muresan, cresterea numarului si proportiei marilor varstnici in societatea romaneasca va declansa un mecanism de crestere a costurilor, nu numai de protectie sociala dar si de sanatate: prevenirea si tratarea bolilor cronice si degenerative, asistenta sociala pentru persoanele cu handicap si dizabilitati si, in general, luarea in ingrijire a incapacitatilor fizice si mentale de la varsta a patra.   

Ponderea tot mai insemnata a pensionarilor si varstnicilor in societatea romaneasca din urmatoarele decenii va genera cheltuieli tot mai mari legate de sistemul de asigurari medicale. Se stie ca o populatie varstnica are nevoie de mult mai multe medicamente si ingrijiri medicale, spitalizari decat o populatie in care predomina tinerii. Cheltuielile medicale vor exploda dupa 2015, aceasta si datorita cresterii sperantei de viata, atat la barbati cat si la femei.

In planul familiei, celula de baza a societatii, in urmatoarele decenii se vor produce importante mutatii, atat in sfera mentalitatii cat si in ceea ce priveste  efectele sociale. Dupa 1990, in Romania, a inceput procesul de atomizare sociala, prin dezvoltarea unor alternative la familia traditionala romaneasca, dupa modelul Europei vestice. Este vorba in primul rand de concubinaj, de coabitare a unor cupluri care nu sunt casatorite din punct de vedere juridic la oficiul starii civile.  Numarul casatoriilor incheiate juridic va scadea permanent in Romania in urmatoarele decenii, aceasta si datorita dificultatilor generate de criza mondiala dar si datorita crizei spirituale. Persoane de varsta a treia prefera concubinajul in locul casatoriei legitime deoarece vaduva si-ar pierde pensia de urmas daca ar incheia un nou mariaj.De asemenea, se va produce o mare instabilitate a cuplurilor casatorite, prin intermediul divorturilor si recasatoririlor multiple. Pana in 1989, divortul era in Romania un fenomen marginal, putin raspandit, aproape necunoscut in mediul rural, unde exista obiceiul ca persoanele casatorite sa traiasca impreuna pana la moarte. In societatea actuala, numarul divorturilor creste de la an la an, ramanand ca  numeroase mame singure sa isi creasca si educe copiii, fapt care va genera probleme sociale. Divortul tinde sa devina o moda in lumea „showbizului” autohton, la fel ca in Occident, iar in mediul urban, rata divorturilor se apropie de cea a nuptialitatii.  

Care va fi numarul populatiei in 2025-2030? Greu de estimat!   De altfel, si o serie de institutii internationale au realizat prognoze demografice pentru Romania pentru urmatoarele decenii. Astfel, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a elaborat mai multe scenarii cu referire la evolutia populatiei din tara noastra. Potrivit variantei pesimiste, populatia Romaniei va fi de 20, 11 milioane de persoane in 2015 si de 18, 41 milioane in 2025.  Datele Institutului National de Statistica arata ca populatia Romaniei, era, la jumatatea anului 2005, de 21, 62 milioane de persoane. Varianta optimista elaborata de Institut preconizeaza ca numarul de locuitori in 2015  va fi de 21, 08  milioane de persoane; in 2025 se prognozeaza o populatie de 20,55 milioane de locuitori si de aproximativ 19 milioane in 2050.

 „Inertia demografica” este puternica, fiind asociata atat structurilor, care se modifica lent,  dar si comportamentelor demografice, in primul rand, comportamentului reproductiv sau procreator.  In contextul economic si social actual, este imposibil sa se revina la familia  de 4-5 copii de altadata. Dar si experienta altor tari, in special a celor vecine Romaniei (Ungaria, Bulgaria, Serbia) arata aceleasi tendinte de scadere.

Perspectiva demografica a Romaniei ar trebui sa-i preocupe nu numai pe specialisti ci si pe economisti,  pe oamenii politici, inclusiv opinia publica, pentru ca, in ultima instanta, este vorba de viitorul acestei tari.

BIBLIOGRAFIE:

          Achim, Viorel, Tiganii in istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998.

          ***Analize demografice. Situatia demografica a Romaniei in perioada 1990-1996, Bucuresti, 1997.

            Axenciuc, Victor, Factori motori in evolutia populatiei Romaniei in sec. XX, in „Academica”, 2002, 12, nr. 1, p. 42-44; nr. 2-3, p. 25-29; nr. 5-6, p. 94-96.

Bulboaca, Sorin, Introducere in demografie, Vasile Goldis University Press, Arad, 2008.

Ghetau, Vasile, Dincolo de prognoza demografica, in „Academica”, 1997, 7, nr. 12, p. 19-21.

Ghetau, Vasile, O proiectare conditionata a populatiei Romaniei pe principalele nationalitati(1992-2025), in „Revista de cercetari sociale”, 1996, III, nr. 1, p. 77-105.

Johnson, Paul, O istorie a lumii moderne (1920-2000), Editura Humanitas, Bucuresti, 2005.

Muresan, Cornelia, Evolutia demografica a Romaniei. Tendinte vechi, schimbari recente, perspective (1870-2030), Presa Universitara Clujeana, Cluj – Napoca, 1999.

Muresan, Cornelia, Introducere in demografie, Presa Universitara Clujeana, Cluj –Napoca, 2005.

Otovescu, Dumitru, Procesul de emigratie din Romania, in „Annales Universitatis Apulensis. Seria Sociologie”, Alba Iulia, 2002, nr. 2, p. 19-26.

Pop, Grigore P., Evolutia populatiei Romaniei in a doua jumatate a secolului al XX-lea, in „Studia Universitatis Babes – Bolyai. Geographia”, Cluj – Napoca, 2002, 47, nr. 2, p. 51-58.

Prelici, Viorel, Aspecte metodologice si abordari in asistenta sociala, Editura Mirton, Timisoara, 2002.

***Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992. Structura etnica si confesionala a populatiei, Bucuresti, 1995.

Rotariu, Traian, Demografie si sociologia populatie. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iasi, 2003.

Trebici, Vladimir, Populatia Romaniei in pragul mileniului III: semne de ingrijorare, in „Magazin istoric”, Serie Noua, XXXII, 1998,  nr. 2(371), p. 5-8.

Tarca, Mihai, Introducere in prognoza demografica, Editura Junimea, Iasi, 1974.

Tarca, Mihai, Imbatranirea demografica a populatiei lumii, in „Revista romana de statistica”, 2001, nr. 1, p. 50-73. 

Tarca, Mihai, Romanian Population, Past, Present and Future Trends,  Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 1993.

Zamfir, Elena; Zamfir, Catalin (coord.), Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura alternative, Bucuresti, 1993.

Zamfirescu, Aura Mihaela, Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial in perioada 1990- 2020, in „Revista romana de statistica”, 2001, nr. 1, p. 74-98.

Zamfirescu, Aura Mihaela, Unele aspecte teoretice ale imbatranirii populatiei, in „Revista romana de statistica”, 2000, nr. 5, p. 13-34.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Procedura adoptiei interne
PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.