Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
SCURT ISTORIC AL POSTEI

SCURT ISTORIC AL POSTEI



SCURT  ISTORIC  AL  POSTEI

1.1.          APARITIA   SI  DEZVOLTAREA  POSTEI  LA

POPOARELE   DIN   ANTICHITATE  SI  PÂNA  ÎN

EPOCA    MODERNA

            Înca din  perioada de inceput a  umanitatii, oamenii au simtit nevoia sa­-si comunice gandurile celor apropiati, fie ca priveau propriile familii sau ale comunitatii din care faceau parte. Nevoia de comunicare i-a obligat sa “invete” sa se foloseasca de anumite gesturi, semne sau chiar cu timpul, de cuvinte.          Descoperirea scrierii a fost un mare salt inainte, deoarece a permis pastrarea si transmiterea prin semne imprimate pe lemn sau piatra, ulterior pe metale, hartie, tesaturi si altele, a ceea ce autorii lor considerau ca era necesar ca alte persoane sa cunoasca .


            Singura dificultate in transmiterea comunicarilor era stabilirea unui mijloc care sa transporte fidel si in siguranta informatia, acolo unde se dorea.  Multa vreme,singurul mijloc de transport l-a constituit omul, cu viteza lui de deplasare limitata si redusa. De aceea, mintea omeneasca a fost nevoita sa gaseasca alte procedee si mijloace mai rapide, mai sigure, care sa poata transmite mesaje la distante din ce in ce mai mari si intr-un timp mai scurt. Asa incep sa se foloseasca semnalele vizuale -focurile, dupa un anumit cod , initial  foarte  primitiv , ulterior  mai complex, apoi  semnalele  acustice  - tam-tam-urile si alte solutii de transport : porumbeii, caii, camilele, etc.

            Cand distantele dintre “corespondenti” erau mai mari sau mai anevoiase  se  foloseau  si  “ statii ”  intermediare , numite  releuri  din 20 in 20 km. ,care cu timpul au inceput sa aiba un caracter de stabilitate si sa fie deservite de oameni platiti. Apare astfel notiunea de “posta”-derivata de la cuvantul latin “ponere” care inseamna “releurile asezate din distanta in distanta pe drumurile pe care treceau curierii satului”. Pentru un asemenea serviciu pe care il foloseau foarte intens, romanii aveau un alt termen si anume “cursus publicus”.

         Cu timpul, prin “posta”, care initial servea doar interesele statului,au inceput sa se transporte nu numai obiecte de corespondenta ci si diferite persoane -curieri sau simpli calatori, iar mai tarziu chiar persoane particulare  precum si diverse bunuri :  bagaje, produse etc.

            În antichitate un inceput de organizare a serviciului postal este cunoscut mai intai la egipteni, apoi ceva mai dezvoltat la persi (la acestia releele erau la distanta de o zi) si mai perfectionat la greci si chinezi, la care releele postale se gaseau instalate din 25 in 25 de mile. Romanii, cu spiritul lor practic au adus serviciul postal la nivel de organizare si dezvoltare cu totul deosebit, mai ales odata cu extinderea imperiului  ca o necesitate de a mentine o legatura stransa, permanenta si sigura cu teritoriile cucerite, unele aflate la distante foarte mari.

            În functie de necesitati, apare o noua organizare a serviciului postal in timpul imparatului roman Diocletian (284-305 ICH) care stabileste 'posta militara' ca o categorie aparte , alaturi de “posta publica” si 'posta particulara'.

            În Europa Evului Mediu, din lipsa fondurilor mari necesare, posta ca activitate de stat a incetat sa mai existe, desi era necesara. Încep sa fie folositi curieri, mai ales de catre particulari, in special  din randul negustorilor, meseriasilor, calugarilor  sau studentilor din universitati. Deoarece s-a dovedit rentabila, posta, mai ales cea universitara a inceput sa isi intesifice serviciile pentru publicul larg. Posta universitara a continuat sa se dezvolte in folosul publicului pana la inceputul sec. al XVI lea, cand a fost inlocuita cu posta de stat.

1.2  ÎNCEPUTURILE ORGANIZARII POSTALE ÎN

TARA NOASTRA

            Pe teritoriul patriei noastre, datorita unor conditii specifice locale, aparitia si dezvoltarea serviciului de posta pe teritoriul patriei noastre a fost intarziata multa vreme, comparativ cu alte state europene. Totusi, inca din timpul stapanirii romane, spre si prin Dacia treceau drumuri militare, de-a lungul carora s-a organizat un trafic postal necesar nevoilor imperiului. Retragerea administratiei romane din anul 271, iar apoi navalirile  popoarelor migratoare, au facut imposibila reorganizarea serviciului postal.

            În timp prin unirea celor doua Principate Romane, Muntenia si Moldova savarsita in 24 ianuarie 1859 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a trecut la o mai buna organizare a serviciilor postale, Unirea oferind un prilej de mari reforme si de dezvoltare continua a acestora. Primul act normativ dupa unirea celor doua administratii a devenit aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie 1865, fiind prima lege care explica notiunea de scrisoare. Legile si regulamentele adoptate la inceputul anilor 1880 vor sta la baza activitatii telegrafo-postale pana la razboiul de independenta , cand in conditiile create a fost necesara elaborarea de noi acte normative, adaptate recentelor aparitii in domeniul tehnicii. S-au incheiat conventii postale cu mai multe tari europene, ceea ce a dus la cresterea autoritatii Romaniei pe plan international in domeniul postal. În anul 1874 a luat fiinta Uniunea Generala a Postelor la care tara noastra a participat in calitate de membru fondator. Tarile  membre  au  trecut  la aplicarea prevederilor convenite incepand cu data de 1 iulie 1875. În anul 1878 Uniunea Generala a Postelor se transforma in Uniunea Postala Universala cu sediul la Berna.

          În anul 1929 a fost elaborata Legea pentru crearea Regiei Autonome a Postelor, Telegrafelor si Telefoanelor, controlul activitatii tuturor organelor P.T.T. revenind Ministerului Comunicatiilor.

La 1 iulie 1934 s-a elaborat Legea prin care Regia Autonoma P.T. a devenit “Directiune Speciala”, fiind incorporata in Ministerul Lucrarilor Publice si al Comunicatiilor. S-au elaborat in continuare o serie de legi prin care se stabileau noi masuri de descentralizare a activitatii postale si posibilitatea infiintarii unor organe (directii) regionale. În anul 1965 se reinfiinteaza Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor, ceea ce a constituit trecerea la o noua etapa in domeniul postei si telecomunicatiilor. În perioada 1971-1975 s-au produs noi schimbari in structura organizatorica a organelor de comunicatii din Romania.

            În secolul al XIX-lea  s-au introdus :  plicul in forma actuala, cutiile postale si au aparut primii factori postali.

            Aparuta ca institutie destul de tarziu pe scara istoriei noastre, posta a parcurs un drum lung, mereu ascendent presarat cu multe realizari, dar si cu numeroase obstacole, greutati si neimpliniri; a suferit diferite organizari si restructurari.

           Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor isi schimba denumirea in Ministerul Comunicatiilor, iar in 1991 se infiinteaza in cadrul acestui minister, Regia Autonoma “Posta Romana”. Ulterior, prin reorganizarea Regiei Autonome “Posta Romana” se infiinteaza Compania Nationala “Posta Romana” conform Hotararii de Guvern nr. 371 din 3 iulie 1998.

           Posta Romana  - este persoana juridica de nationalitate romana , care se organizeaza si functioneaza in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare  si isi desfasoara activitatea in domeniul postal, obiectul sau principal de activitate incluzand fara a se limita la aceasta, asigurarea – conform principiului serviciului postal universal – a serviciilor postale de baza pe intreg teritoriul  national si in relatiile internationale, precum  si  a  serviciilor postale,  altele decat cele de baza, in conditii de competitie reglementata conform legii.  

          Posta Romana are dreptul exclusiv de a emite si tipari, de a pune si retrage din circulatie timbre si efecte postale .

          Posta  Romana  asigura in conservatorul sau de timbre conditii de conservare, evidenta si pastrare a timbrelor de patrimoniu pe care le are in gestiune si are obligatia de a achizitiona timbre de patrimoniu in vederea completarii colectiei nationale, cu respectarea legislatiei in vigoare.

         Noua structura organizatorica a Companiei Nationale “Posta Romana” in urma transformarii conform acestei hotarari este:

-  10 Directii Regionale de Posta

-  Directia de Posta Rapida

-  Directia Servicii Financiare

-  Fabrica de Timbre

-  Romfilatelia

-  Centrul National de Informatica

-  Casa de Expeditii

1.3  LEGISLATIA SPECIFICA ACTIVITATII POSTALE

ORDONANTA GUVERNULUI NR. 31/2002 PRIVIND SERVICIILE POSTALE, APROBATA, CU  MODIFICARI SI COMPLETARI, PRIN  LEGEA  NR. 642 / 2002

Prezenta ordonanta are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor postale si asigurarea accesului la serviciul universal, in vederea creearii unei piete concurentiale si promovarii intereselor utilizatorilor .

În intelesul prezentei ordonante, urmatorii termeni se definesc astfel :

Ø     servicii postale– servicii destinate publicului, constand in colectarea,sortarea, transportul si livrarea  la destinatari a trimiterilor postale, efectuate cu caracter profesional si in scopul obtinerii de profit ;

Ø     retea  postala  publica    sistemul  de   organizare  si  resursele  de orice  fel,

utilizate de un furnizor de servicii postale, in principal prin :

-        colectarea trimiterilor postale de la toate punctele de acces ;

-        transportul si manipularea trimiterilor postale de la punctele de acces ale retelei postale pana la centrele de distribuire ;

-        distribuirea trimiterilor postale la adresele indicate pe acestea ;

Ø     puncte de acces - ansamblul  instalatiilor fizice, inclusiv  cutiile postale  puse

la dispozitie publicului pe drumurile publice sau in sediile furnizorilor de servicii postale, prin intermediul carora trimiterile postale pot fi introduse in reteaua postala ;

Ø     puncte de  contact   ansamblul  instalatiilor  fizice   prin  intermediul  carora

trimiterile postale pot fi livrate, destinatarilor ;

Ø     colectarea    operatiunea   de   preluare   a   trimiterilor   postale  depuse   la

punctele de acces ;

Ø     distribuire     procesul   care   incepe   cu   sortarea  trimiterilor   postale    la

centrul de distribuire si se incheie cu livrarea acestora la destinatari ;

Ø     trimitere  de  corespondenta - o  comunicare  scrisa,  tiparita,  imprimata  sau

inregistrata pe orice fel de suport material, care urmeaza sa fie transportata si livrata altfel decat electronic, la adresa indicata de expeditor pe acest suport sau pe ambalajul acestuia .Cartile, cataloagele, ziarele si periodicele nu sunt considerate  trimiteri de corespondenta ;

Ø     trimitere  postala -  un  bun  aflat  in  forma  finala   in  care  urmeaza  sa   fie

transportat si livrat, altfel decat prin mijloacele electronice, la adresa indicata de expeditor din aceasta categorie fac parte trimiteri de corespondenta, precum si  carti, cataloage, ziare, periodice si colete postale continand bunuri cu sau fara valoare comerciala ;

Ø     trimitere postala  internationala  - trimitere postala  expediata de pe teritoriul

Romaniei catre o adresa care nu se afla pe acest teritoriu sau expediata din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia ;

Ø     publicitate  prin  posta    trimiteri  postale   interne  sau  internationale  care

urmeaza sa fie transportate si livrate la adresa indicata de expeditor pe trimiterea in sine sau pe ambalajul acesteia, constand  exclusiv in materiale de reclama, marketing sau publicitate, care contin mesaje identice, cu exceptia numelui, adresei si numarului de identificare a destinatarului precum si a altor modificari care nu altereaza natura mesajului, daca aceste trimiteri sunt expediate unui numar semnificativ de destinatari, stabilit de autoritatea de reglementare ;

Ø     serviciul   de   trimitere  recomandata      un    serviciu    postal   ale    carui

particularitati constau in oferirea unei garantii forfetare impotriva riscului de pierdere, furt, distrugere totala sau partiala ori deteriorare a trimiterii postale si in eliberarea, la cerere, a unei dovezi privind depunerea la punctul de acces sau livrarea la destinatar ;

Ø     serviciul  de  trimitere  cu  valoare  declarata  -  un   serviciu  postal  a   carui

particularitate  consta  in asigurarea unei trimiteri postale impotriva pierderii,  furtului, distrugerii  totale sau partiale ori deteriorari, pentru o suma egala cu valoarea declarata de expeditor ;

Ø     serviciul   de   trimitere   contra   ramburs  -   un    serviciu   postal  a    carui

particularitate consta in achitarea contravalori bunului care face obiectul trimiteri postale de catre destinatar expeditorului prin intermediul retelei postale publice ;

Ø     servicii  financiar   postale  -  ansamblul  de  servicii  de  incasari, de  plati  si

transferuri de fonduri efectuate de furnizorii de servicii postale prin intermediul retelei postale publice; Serviciile financiar –postale fac parte din sfera serviciilor postale .

Ø     serviciul de schimb de documente -  furnizarea de  mijloace,  inclusiv punerea

la  dispozitie de catre un tert de sedii ad-hoc   si de mijloace de transport, care permite autolivrarea prin schimb reciproc a trimiterilor postale intre utilizatorii abonati la acest  serviciu ;

Ø     furnizor  de  servicii  postale     persoana   juridica   ce   presteaza   servicii

postale ;  

Ø     furnizor de serviciu  universal -  furnizorul  de servicii postale  care presteaza 

unul sau mai multe servicii postale din sfera serviciului universal, desemnat in acest sens de autoritatea de reglementare  ;

Ø     autorizatie    orice   act    care    stabileste   drepturi   si   obligatii    specifice

sectorului postal si care permite furnizarea serviciilor postale, act care poate fi o autorizatie generala sau o licenta individuala ;  

Ø     cheltuieli   terminale      remunerarea   furnizorilor  de    serviciu    universal 

pentru distribuirea pe teritoriul Romaniei a trimiterilor postale expediate din afara teritoriului Romaniei ;

Ø     expeditor  -  persoana  care  genereaza  efectiv  trimiterea  postala si, personal

sau prin intermediul unui tert , o introduce in reteaua postala ;

Ø     destinatar  -  persoana  careia  ii  este adresata  trimiterea  postala ;

Ø     utilizator -  persoana   care   beneficiaza  de   servicii  postale  in  calitate  de

expeditor sau destinatar ;

Ø     cerinte  esentiale  -  conditii  generale  care  nu   sunt  de   natura  economica,  

impuse  de stat pentru furnizarea serviciilor postale, constand in : protectia secretului corespondentei, asigurarea securitatii retelei postale publice in ceea ce priveste transportul bunurilor periculoase, precum si, in cazuri justificate, protectia datelor cu caracter personal, asigurarea confidentialitatii informatiilor  transmise  sau stocate, protectia dreptului la viata privata, protectia mediului si respectarea normelor privind amenajarea teritoriului si urbanismul ;

Ø      servici  cu   valoare  adaugata      servicii  postale   ale  caror  caracteristici

raspund unor cerinte speciale ale utilizatorilor ;

Furnizorul de servicii postale este raspunzator fata de utilizator pentru :

¨     prestarea  serviciului  in  conditiile prevazute de lege si de contractul incheiat cu expeditorul  ;

¨     in cazul pierderii totale sau  partiale ori al deteriorarii  trimiterii postale, furnizorul de trimiteri postale raspunde pentru paguba pricinuita, daca aceste imprejurari au survenit intre  momentul depunerii trimiterii la punctul de acces si momentul  livrarii la  destinatar;

¨     termenul de introducere a reclamatiei prealabile adresate furnizorului de servicii postale  este de 6 luni   si se calculeaza de la data depunerii trimiterii  postale la punctul de acces

¨     termenul de solutionare a reclamatiei prealabile  adresate furnizorului de servicii postale este de 3 luni si se calculeaza de la data introducerii reclamatiei ;

¨     reclamatia prealabila poate fi introdusa de expeditor sau de destinatar .

¨     termenul de pastrare pentru trimiterile postale este de 18 luni si se calculeaza de la data depunerii trimiterii postale la punctul de acces ;

¨     termenul  pentru introducerea cererii de chemare in  judecata este de 6 luni pentru trimiterile postale interne si de un an pentru cele internationale  .

            Furnizorii de  servicii  postale raspund pentru trimiterile postale interne, dupa cum urmeaza :

      q   in caz de pierdere, furt  sau distrugere totala : 

1. cu  intreaga  valoare  declarata  pentru   o trimitere  postala  care  face obiectul

unui serviciu de trimitere cu valoare declarata ;

2. cu intreaga valoare declarata, pentru o trimitere postala care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs, pana in momentul livrarii la destinatar ;

3. cu intreaga valoare a rambursului, pentru o trimitere postala care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs, dupa livrarea acesteia destinatarului, cand furnizorul de servicii postale a omis incasarea rambursului de la destinatar ;

4. cu intreaga suma depusa la punctul de acces, pentru mandate, in conditiile   prevazute la art. 46 ;

5.cu   suma   reprezentand   de  10  ori   tariful   serviciului,  pentru     trimiterele

postale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarata;

q    in caz de pierdere partiala, distrugere partiala sau deteriorare :

1.     cu valoare declarata  pentru  partea lipsa, distrusa sau deteriorata,  inscrisa  in

nota de inventar, pentru  trimiterile postale  depuse  deschise, care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarata ;

2.     cu  cota –  parte  corespunzatoare   greutatii     lipsa   din   valoarea  declarata,

pentru trimiterile postale depuse inchise, care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu  valoare declarata ;

3. cu cota – parte  din suma   prevazuta  la  lit .“a”pct. 5, stabilita in raport cu greutatea lipsa sau cu greutatea continutului deteriorat, pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarata ;

4. cu suma prevazuta la lit. ”a” pct. 5 in caz de pierdere partiala, distrugere partiala sau deteriorare a trimiterilor postale, altele decat coletele .

              Furnizorii  de  servicii  postale  raspund pentru  telegrame (trimiteri e - post ) cu contravaloarea tarifelor incasate la  depunerea  la punctul de acces,  in urmatoarele cazuri :

        1.            telegrama ( trimiterea e - post) nu a fost livrata ;

        2.            telegrama ( trimiterea e - post) a fost livrata mai tarziu decat prevede contractul – cadru sau contractul incheiat cu utilizatorul;

        3.            contintul telegramei ( trimiterii  e - post)  a fost denaturat .



1.4 PRINCIPALII  INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

Principalii indicatori economico financiari evidentiati in contul de profit si pierderi cuprinsi in bilantul contabil la Compania Nationala “Posta Romana” S.A sunt: venituri exceptionale, venituri financiare, cheltuieli si profit sau pierdere.

·       Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operatiunilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prim marimea activului, daca se inregistreaza in prealabil creantele asupra clientilor sau prin micsorarea unor elemente de pasiv. In conformitate cu legea contabilitatii 82/1991, contabilitatea veniturilor se tine pe tipuri de venituri dupa natura lor, dupa cum urmeaza:

1.     Venituri din exploatare care cuprind venitururi din vanzari si chirii.

2.     Venituri financiare obtinute din dobanzi, sconturi acordate de furnizori, diferenrte favorabile de curs valutar.

·       Cheltuielile se tin pe tipuri de cheltuieli dupa natura lor astfel:

1.     Cheltuieli de exploatare care cuprind: cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu impozite, taxe si varsamintele asimilate.

2.     Cheltuieli financiare care cuprind: dobanzi bancare, diferente nefavorabile de curs valutar.

·       Profitul apare in cazul in care venitul perioadei sunt mai mari decat cheltuielile perioadei.

Indicatorii economico- financiari in anul 2007 la Compania Nationala “Posta Romana” S.A au inregistrat venituri din exploatare in valoare de 28.836.144 mii lei ,veniturile financiare inregistrate fiind de 238.432 mii lei, iar veniturile exceptionale de 600. 636 mii lei        , cheltuielile de exploatare 28.950.544 mii lei, cheltuile financiare de 302. 450 mii lei, sicheltuiele exceptionale de 568.714 mii lei.

Graficul indicatorilor economic- financiari pentru anul 2007 este redat in fig.1.

In anul 2008 venitul din exploatare a inregistrat o scadere fata de ceilalti ani ajungand la valoarea de 27.464.607 mii lei, iar venturile financiare 385.757 mii lei, veniturile exceptionale 1.393.942 mii lei. In acest an profitul realizat a fost de 125.707 mii lei.

Graficul indicatorilor economico financiari pentru anul 2008 este redat in fig.2.             

In anul 2009 venitul din exploatare a inregistrat o crestere fata de ceilalti ani, ajungand la valoarea de 34.295.407 mii lei, veniturile financiare au ajuns la valoarea de 406.507 mii lei, veniturile exceptionale 1.393.942 mii lei.

Cheltuielile de exploatare au ajuns la valoarea de 33.305.603 mii lei, cheltuielile financiare 942.819 mii lei sicheltuielile exceptionale 1.568.856 mii lei.

In acest an, profitul realizat a atins cota cea mai mare, ajungand la 746.309 mii lei, cel mai bun profit realizat.Graficul indicatorilor financiari pentu anul 2009 este redat in fig. 3.

In fig.4 se poate observa o comparatie intre indicatorii economico-financiari pe anii 2007- 2009, unde apar concludent crestere in viitor a veniturilor din exploatare si a cheltuielilor de exploatare, profitul avand si el, teoretic, o tendinta de crestere in anul 2009, insa se urmareste cresterea lui in urmatorii 2-3 anii (fig.4).

Situatia indicatri ceconomico-financiari in perioada 2007-2009

1.5 ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR- CONTABIL AL COMPANIEI NATIONALE „POSTA ROMANA” S.A

Unul din principalele rezultate ale perfectiunii bazei conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatului societatii creandu-se sisteme de contabilitatae cu un singur circuit si cu doua circuite.

            Sistemul de contabilitatae folosit in cadrul societatii noastre este cel dublu circuit (dualist) care organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiecte inregistrarea elementelor si relatiiile cu terti, rezultatele financiare.

            Functia financiar- contabila antreneaza doua genuri de activitati: activitatea financiara si activitatea contabila. Cadrul de realizare a acestei importante functii este asigurat in structura organizatorica de compartimentele financiar si contabil, conduse de directorul economic.

Compartimentul contabil cuprinde contabilitatea financiara si contabilitatea costurilor.

Compartimentul contabil:

Ø     Contabilitatea financiara: registru jurnal, active imobilizate, cheltuieli, inventariere, evaluare.

Ø     Contabilitatea costurilor

In cadrul compartimentului financiar se realizeaza si evidentieaza elemente legate de decontarea cu terti, salariile si ceea ce priveste trezoreria.

Compartimentul contabil este alcatuit dintr- un numar de cinci persoane care au ca atributiuni:

·       Tinerea contabilitatii;

·       Inventarierea patrimoniului;

·       Intocmirea tuturor operatiunilor pana la realizarea balantei de verificare;

·       Inregistraraea in registrul jurnal a notelor contabile;

·       Evaluarea patrimoniului;

·       Tinerea evidentei amortizarii mijloacelor fixe, a cheltuielilor, a costurilo, precum si a altor operatii legate de contabilitate;

Compartimentul financiar:

Ø     Decontarii cu tertii

Ø     Salarii si alte drepturi de personal

Ø     Trezoreria

Compartimentul financiar cuprinde noua persoane care se ocupa de:

·       Decontarea cu clientii;

·       Drepturile de personal;

·       Decontul de TVA;

·       De trezorerie;

·       Veniturile societatii.

Toate aceste informatii le transmite compartimentului contabil sub forma de note contabile pe care acesta din urma le prelucreaza. Compartimentul financiar se afla deci in relati atata cu directorul economic cat si cu compartimentul contabil. Comartimentul contabil cat si cel financiar se afla in subordinea directorului economic. Aceste compartimente se mai afla in relatii si cu compartimentul informatic prin pransmiterea notelor contabile. De compartimentul relatii cu publicul raspunde directorul comercial, deoarece acesta se afla cu noii clienti.

Compartimentul de relatii cu publicul incearca sa atraga noi clienti si sa aplice noi politici care sa-i atraga si sa-i avantajeze pe clienti. Acest compartiment se mai afla in relatii si cu directorul economic, informandu-l pe acesta de noii clienti si de activitatea pe care acestia o desfasoara, precum si de taxele pe care societatea le percepe pentru serviciile prestate.

Compartimentul informatic cuprinde trei persoane care se ocupa cu introducerea in calculator a datelor pe care compartimentul contabil si financiar le prelucreaza pentru a obtine balanta de verificare informatic. El se ocupa si de partea legata de scoaterea din calculator a statelor de plata, precum si intocmirea ordinelor de plata legata de salarii. Acesta asigura introducera documnetelor justificative in ordine cronologica si sistematica si in calculator privitor la toate operatiile economice ale unitatii.

Compartimentul informatic este subordonat Consiliului de Administratie, siimplicitdirectorului economic.

Contabilitatea in aceste compartimente se tine in partida dubla, este un concept care se formalizeaza si materializeaza prin sistemul contabil, interpretat ca un ansamblu de tehnici de pelucrare a adatelor si documentelor contabile.

Forma de inregistrare contabila poate fi definita ca ansamblul mijloacelor de lucru existente si a modalitatilor de utilizare a acestora folosite in contabilitatea curenta a agentilor economici. Ea asigura inregistrarea documnetelor justificative in ordine cronologica si sistematica privitoare la toate operatiile economice ale unitatii.

Fiecare forma de contabilitate se distinge prin procedura sau modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor contabile folosite pentru redarea inregistrarii cronologice si sistematice. In cadrul tuturor formelor de contabilitate se folosesc, in principal, aceleasi genuri de registre si anume:

v    Registrul jurnal;

v    Registrul inventar;

v    Cartea mare;

v    Balanta conturilor.

Forma de contabilitate utilizata de firma noastra este cea informatica reprezentand o adaptare prin folosirea tehnicii electronice a formelor de contabilitate.

Realizarea ciclului de prelucrare a datelor contabile se porneste de la datele din documnetele justificative, note contabile sau centralizatoare care sunt prelucrate, obtinandu-se registrele necesare.

Sub aspectul metodologic, forma de contabilitate informatica cuprinde doua componente:

1.     O componenta conceptuala care sta la baza culegerii, inregistrarii, prelucrarii, transmiterii si valorificarii informatiilor contabile.

2.     O componenta care se refera la mijloacele necesare efectuarii operatiilor din cadrul ciclului de prelucrare a datelor: documente, registre, balanta de verificare, bilantul contabil.

Pe baza datelor introduse in calculator se evidentiaza obligatoriu registrul jurnal, care constituie evidenta cronologica. Acelasi registru serveste si la verificarea datelor introduse in calculator.

Informatiile parcur un circuit, o suma de operatii, mai multe etape de prelucrare care toate formeaza ciclul contabil de prelucrare a datelor contabile.

Etapele ce se parcurg pentru prelucrarea datelor contabile sunt:

1.     Consemnarea operatiilor economice ce afecteaza patrimoniul unitatii la locul lor si momentul producerii lor in documentele justificative.

2.     Prelucrarea documentelor justificative prin executarea unor operatii de sortare, verificare, evaluare, contare si inregistrarea lor in sistemul de conturi.

3.     Verificarea exactitatii datelor inregistrate in sistemul de conturi cu ajutorul balantei de verificare, precum si a realitatii datelor din contabilitate prin compararea lor cu rezultatele inventarierii.

4.     Intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare prin gruparea si cenralizarea soldurilor finale din balanta.

Forma de contabilitate arata modul de organizare a ciclului de prelucrare a datelor in scopul obtinerii indicatorilor care sa caracterizeze stare si miscarea patrimoniului unitatii.

1.6 ORAGNIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR SALARIALE SI SOCIALE

1.6.1 Definirea si continutul creantelor si datoriilor privind personalul, asigurarile si protectia sociala

In vederea indeplinirii obiectivului lor de activitate, agentii economici intra in relatii economice, relatii din care se nasc drepturi si obligatii cu perssoanele din interiorul unitatii. Datoriile reprezinta sursa atrasa la finantarea unitatii si reprezinta angajamentele financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau nastere la aparitia lor si se lichideaza la plata lor.Datoriile reprezinta obligatiile pe termen scurt ale societatii.

Dupa natura obligatiilor ce le genereaza pot fi:

Ø     Datorii comerciale;

Ø     Datorii finaciare;

Ø     Datorii  fiscale;

Ø     Datorii sociale si salariale;

Ø     Alte datorii.

Dupa continutul economic si obiectul lor, datoriile pot fi:

Ø     Datorii fata de furnizor;

Ø     Datorii fata de clienti pentru avansurile primite de la acestia;

Ø     Datorii fata de buget;

Ø     Datorii din efecte de comert;

Ø     Datorii fata de salariati;

Ø     Datorii fata de asigurarile si protectia sociala;

Ø     Datorii fata de actionari;

Ø     Alte datorii.

Creantele reprezinta mijloace de incasare si sunt elemente patrimoniale de activ. Creantele si obligatiile au termen de decontare scurt.

Dupa natura obligatiilor pe care le genereaza pot fi:

Ø     Creante comerciale;

Ø     Creante financiare;

Ø     Alte creante.

Dupa continutul economic si obiectul lor creantele pot fi:

Ø     Creante asupra clientilor pentru produsele vandute, lucrari executate, servicii prestate;

Ø     Creante asupra furnizorilor generate de avansuri si aconturi;

Ø     Creante generate de detinerea unor bilete de ordin, file de CEC, cupoane, etc.

Ø     Diverse creante asupra debitorilor provenite din operatii necomerciale.

Stingerea acestor creante sau datorii se face de regula prin intermediul mijloacelor banesti, utilizand operatiuni banesti de decontare cu numerar sau prin banca.

Relatiile financiare ale societatii se realizeaza cu organisme de asigurari si protectie sociala, cu bugetul administratiei centrale, cu societatile de asigurari.

In relatiile cu salariatii sai, unitatea patrimoniala are obligatia remunerarii muncii prestate de acestia si a stimularii suplimentare prin premii si participarea la profit, dar si drepturi fata de personal pentru avansurile acordate cat si pentru eventualele sume achitate in plus si necuvenite acestora.

1.6.2 Documente primare utilizate

In vederea obtinerii informatiilor necesare referitoare la munca prestata, rezultatele muncii si remunerarea ei, se organizeaza evidenta primara si operativa a acestor aspecte deosebit de iportante atat pentru societate cat si pentru fiecare salariat in parte.

Documentele contabile referitoare la prezenta la lucru, cantitatea de munca prestata si rezultatele muncii stau la baza calcularii salariilor cuvenite fiecarui lucrator in parte, constituind fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de munca si a obligatiilor contractuale.

Cunoasterea acestor informatii se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente care se pot grupa in doua categorii:

1.     Documente privind prezenta la lucru, timpul de munca prestat:

·       fisa de ceas: foaie colectiva de prezenta;

·       fisa de pontaj: carnet de pontaj;

·       condica de prezenta: situatia prezentei si a absentelor.

2.     Documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite:

·       lista de avans enzinal;

·       stat de plata al salariatiilor;

·       lista indemnizatii pentru concediul de odihna;

·       centralizatorul statelor de plata.

Pentru datoriile si creantele ce privesc personalul unitatii se folosesc:

·       state de plata;

·       lista de avans chenzinal;

·       lista de plata pentru concediile de odihna.

Pentru datoriile si creantele privind asigurarile si protectia sociala se folosesc:

·       centralizatoarele;

·       statele de plata;

·       dispozitii sau ordine de plata.

Statul de plata este documentul pe baza caruia se face inregistrarea si decontarea salariilor. El cuprinde salariul brut (salariul de baza, sporuri, adaosuri, indemnizatii, compensatii, prime) si retinerile facute din salariu:

·       impozitul pe salariu datorat bugetului de stat;

·       avansul chenzinal;

·       contributia asigurarilor sociale platite de angajat de 10.5%;

·       contributia personalului la fondul de somaj de 0.5%;

·       contributia la fondul de sanatate de 5.5% suportata de angajat;

·       alte retineri.

 

1.7 ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE SALARIALE SI SOCIALE

 

1.7.1 Sistemul de conturi utilizate pentru decontarea creantelor si datoriilor cu personalul si aoperatiunilor asimilate.

            In categoria conturilor care evidentiaza decontarile cu tertii, un loc distinct il detin conturile care asigura inregistrarea activitatii salariilor cuvenite personalului angajat.

Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42-„Personal si conturi asimilate”, si anume:

·      429-„Personal- remuneratii datorate”;

·      423-„Personal- ajutoare materiale datorate”;

·      424-„Participarea personalului la plata”;

·      425-„Avansuri acordate personalului”;

·      426-„Drepturi de personal neridicate”;

·      427-„Retineri din remuneratii datorate clientilor”;

·      428-„Alte datorii si creante in legatura cu personalul”;

§      428.1-„Alte datorii in legatura cu personalul”.

§      428.2-„Alte creante in legatura cu personalul”.



421 – „Personalul – remuneratii datorate”cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora in bani sau inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii, poate fi caracterizat astfel;

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului;

§       Se debiteaza cu salariile nete achitate personalului si cu retinerile din salarii;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate salariatilor;

§       Evidenta analitica a remuneratiilor datorate se realizeaza prin statele de plata lunare.

Opertatiunile privitoare la contul 421 – „ Personal – remuneratii datorate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1)     Inregistrarea pe cheltuieli a salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului:

641 = 421

2)     Inregistrarea retinerilor din salarii reprezentind :

¨     Avansul chenzinal:

                        421 = 425         

¨     Sumele datorate tertilor:

                        421 = 427

¨     Sumele datorate unitatii unde salariatii sunt angajati:

                         421 = 4282

¨     Contributia pentru asigurarile sociale:

                         421 = 431.2

¨     Contributia pentru ajutorul de somaj:

                         421 = 437.2

¨     Impozitul pe salarii:

                         421 = 444

¨     Inregistrarea salariilor achitate personalului ( chenzina a II – a)

                          421 = 531.1

¨     Inregistrarea sumelor neridicate de personal in termen legal:

                           421 = 426

423 – „Personal – ajutoare materiale datorate” – cu ajutorul caruia se tine evidenta ajutoarelor pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate, poate fi caracterizat astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu sumele datorate salariatului lpe seama asigurarilor sociale, precum si cu cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala;

§       Se debiteaza cu sumele platite ca ajutoare materiale, cu retinerile din acestea si cu sumele neridicate de salariati;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate salariatilor;

§       Evidenta analitica a remineratiilor datorate se realizeaza prin listele de plata lunare.

Operatiunile privitoare la contul 423 – „Personal – ajutoare materiale datorate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

                            1.        Inregistrarea sumelor datorate personalului reprezentind ajutoare materiale suportate din contributia unitatii:

4311 = 423

                            2.        Acordare potrivit legii pentru protectie sociala:

6458 = 423

                            3.        Inregistrarea sumelor neridicate de personal in termen legal:

6458 = 423

                            4.        Inregistrarea retinerilor din salarii:

¨     Avansurile acordate:

423 =425

¨     Sumele datorate tertilor:

                        423 = 427

¨     Sumele datorate unitatii unde salariatii sunt angajati:

                        423 =4282

¨     Contributia pentru asigurarile sociale:

                        423 = 431.2

¨     Contributia pentru ajutorul de somaj:

                        423 = 437.2

¨     Impozitul pe salarii:

                        423 = 444

                            5.        Inregistrarea salariilor achiate personalului ca ajutoare materiale:

422 = 531.

424 – „Participarea personalului la profit” – cu ajutorul careia se tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profit, respectiv pe seama fondului ce face obiectul contului 112 „Fondul de participare la profit”, poate fi caracterizat astfel:

§      Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§      Dupa functia contabila este un cont pasiv;

§      Se crediteaza cu sumele datorate salariatiilor pe seama fondului de participare la profit;

§      Se debiteaza cu sumele achitate personalului si cu impozitului retinut;

§      Soldul creditor reprezinta sumele datorate salariatiilor;

§      Evidenta analitica se organizeaza cu ajutorul listelor de plata sumelor.

Operatiile privitoare la contul 424 –„ Participarea personalului la profit” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1.     Inregistrarea sumelor datorate personalului din fondul de participare la profit:

112 = 424

3)     Inregistrarea sumelor neridicate de personal din fondul de participare la profit:

424 = 426

4)     Inregistrarea impozitului datorat din sumele cuvenite personalului din fondul de participare la profit:

424 = 444

5)     Inregistrarea sumelor achitate personalului din fondul de participare la profit:

424 = 531.1

425 – „Avansuri acordate personalului” – cu ajutorul careia se tine evidenta chenzinelor acordate persoalului unitatii, poate fi caracterizat astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de creante;

§       Dupa functia contabila este un cont de activ;

§       Se debiteaza cu avansuri din salarii acordate personalului;

§       Se crediteaza la sfarsitul lunii cu sumele retinute pe statele de plata sau ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate;

§       Soldul debitor reprezinta avansurile platite salariatiilor;

§       Evidenta analitica este reprezentata de listele de plata a avansului.

Operatiile privitoare la contul 425- „Avansuri acordate personalului” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

                             1         Inregistrarea sumelor retinute pe statele de salarii reprezentand avansuri acordate:

421 = 425

                             2         De ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate:

423 = 425

                             3         Inregistrarea avansurilor neridicate de personal intermen legal:

425 = 426

                             4         Inregistrarea avansurilor platite personalului conform contractului colectiv de munca (chenzina 1):

425 = 531.1

426 – „Drepturi de personal neridicate” – cu ajutorul caruia se tine evidenta drepturilor de personal neridicate de salariat in termenul legal, poate fi concretizat astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului, dar neridicate;

§       Se debiteaza cu sumele achitate personalului si cu drepturile de personal neridicate prescrise;

§       Soldul creditor reprezinta dreprtul de personal neridicate;

§       Se dezvolta analitic pe salariatii care nu si-au ridicat drepturile salariale.

Operatiile privitoare la contul 426 –„ Drepturi de personal neridicate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1       Inregistrarea sumelor datorate personalului neridicate in termen, reprezentand:

¨     Sporuri si adaosuri:

421 = 426

¨     Ajutoare de boala:

423 = 426

¨     Drepturi pe seama fondului de participare la profit:

424 = 426

¨     Avans chenzinal:

425 = 426

2       Inregistrarea drepturilor de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului;

426 = n 448.1

3       Inregistrarea drepturilor de personal neridicate, platite ulterior;

426 = 531.1

4       Inregistrarea drepturilor de personal neridicate, prescrise, trecute ca venituri exceptionale;

426 = 771.8

427 – „Retineri din remuneratii datorate tertilor” – cu ajutorul caruia se tine evidenta retinerilor si popririlor din remuneratii datorate tertilor, poate fi caracterizata astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti;

§       Se debiteaza cu sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau propriri din salarii;

§       Soldul creditor reprezinta sumele retinute de la salariati, datorate tertilor;

§       Se dezvolta analitic pe fiecare beneficiar de retineri.

Operatiile privitoare la contul 421 – „Personal – remuneratii datorate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1       Inregistrarea sumelor retinute salariatiilor, datorate tertilor, provenit din retineri din salarii;

421 = 427

2       Inregistrarea sumelor retinute salariatiilor, datorate tertilor, provenit din ajutoare materiale;

423 = 427

3       Inregistrarea sumelor achiate tertilor prin banca reprezentand retineri sau propriri din salarii;

427 = 512.1

4       Inregistrarea sumelor achitate in numerar reprezentand retineri sau propriri din salarii;

427 = 531.1

428.1 – „Alte datorii in legatura cu personalul” – cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu personalul la incheierea exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului expirat, precum si alte datorii in raporturile cu personalul poate fi caracterizat astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu sumele datorate personalului, legate de trepturile de salarizare;

§       Se debiteaza cu sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatiilor;

§       Se dezvolta analitic pe fise deschise pe salariatii fata de care societatea are obligatii de plata.peratiile privitoare la contul 428.1 – „Alte datorii in legatura cu personalul” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

                             1         Inregistrarea sumelor datorate personalului sub forma de ajutoare materiale:

438.2 = 428.1

                             2         Inregistrarea sumelor datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchderea exercitiului;

641 = 428.1

                             3         Reprezentind avansuri nejustificate;

                             4         Inregistrarea sumelor achitate personalului evidentiate anteror in acest cont;

428.1 = 531.1

428.2 – „Alte creante in legatura cu peronalul” cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu personalul la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea veniturilor aferente exercitiului expirat si a altor creante in raportul cu personalul, poate fi caracterizat astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de creante;

§       Dupa functia contabila este un cont de activ

§       Se debiteaza cu sumele datorate personalului, reprezentand chirii si consumuri care se fac venit la unitate, precum si cu sumele datorate de personal legate de drepturile banesti cuvenite unitatii;

§       Se crediteaza cu sumele incasate de la salariati, evidentiate anterior in acest cont;

§       Soldul debitor reprezinta sumele datorate salariatiilor;

§       Se dezvolta analitic pe salariatii care au datorii fata de unitate:

Operatiile privitoare la contul 428.2 – „ Alte creante in legatura cu personalul” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

                             1         Inregistrarea sumelor incasate de la salariatii, evidentiate anterior in acest cont;

531.1 = 428.25

                             2         Inregistrarea sumelor reprezentind debite din ajutoare de boala necuvenite;

428.2 = 438.1

5       Inregistrarea sumelor datorate de personal reprezentind avansuri nejustificate;

428.2 = 542

6       Inregistrarea sumelor datorate de personal reprezentind chirii si consumuri care se fac venit la unitate;

428.2 = %

             706

             708

             758



           4427

           

1.8 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE PENTRU DECONTAREA CU ASIGURARILE SOCIALE, PROTECTIE SOCIALA SI OPERATIUNI ASIMILATE

          Pentru evidenta decontarilor cu asigurarile sociale si protectia sociala se folosesc conturile din grupa 43 „ Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate” si anume :

§       431  Asigurari sociale

§       431.1  Contributia unitatii la Asigurari sociale

§       431.2  Contributia personalului la Asigurarile sociale

§       437  Ajutor de somaj

§       437.1  Contributia unitatii la fondul de somaj

§       437.2  Contributia personalului la fondul de somaj

§       438  Alte datorii si creante sociale

§       438.1  Alte datorii sociale

§       438.2  Alte creante sociale

Contributia unitatii la Asigurarile sociale reprezinta o cheltuiala a unitatii si se calculeaza in procente calculate la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig ce faca parte din fondul de salarii. Marimea contributiei unitatii la Asigurarile sociale depinde de categoriile incadrare pe grupe de munca a unitatilor unde lucreaza salariatii.

            Pe seama contributiei societatii la asigurarile sociale, unitatile economice pot plati salariatilor ajutoare materiale astfel :

·       Indemnizatii materiale pentru concedii de boala ;

·       Prevenirea imbolnavirilor, refacearea si intarirea sanatatii ;

·       Procurari de proteze medicale ;

·       Concedii de maternitate si pentru ingrijirea copilului bolnav ;

·       Ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului.

La sfarsitul fiecarei luni se face decontarea contributiei unitatii la Asigurarile sociale, tinand seama de ajutoarele materiale datorate angajatilor, cand pot sa apara urmatoarele situatii :

·       Diferente de plata, cand contributia unitatii la Asigurarile sociale este inferioara ajutoarelor materiale acordate salariatilor ;

·       Diferente de incasat, cand contributia unitatii la Asigurarile sociale este inferioara ajutoarelor materiale acordate salariatilor ;

Plata sau incasartea diferentelor la si de la bugetul Asigurarilor sociale se face prin unitatea bancara, in ziua ridicarii numerarului pentru plata chenzinei a II-a.

Contabilitatea decontarilor privind contributia unitatii la Asigurarile sociale se realizeaza cu ajutorul contului 431.1 – „ Contributia unitatii la Asigurarile sociale” astfel :

·       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt ;

·       Dupa functia contabila este un cont de pasiv ;

·       Se crediteaza cu contributia unitatii la Asigurarile sociale ;

·       Se debiteaza cu sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale si cu sumele datorate fondului social pentru sanatate ;

·       Soldul creditor reprezinta sumele datorate la Asigurarile sociale ;

·       Nu necesita dezvoltarea analitica ;

·       In acest cont se poate prezenta in cazuri exceptionale, temporar, la sfarsitul lunii si sold debitor, reprezentand diferenta de incasat de la bugetul asigurarilor sociale, in situatia in care ajutoarele materiale depasesc contributia unitatii la asigurarile sociale. Din aceasta cauza se pune in discutie functia contabila a acestui cont, in sensul de a fi considerat bifunctional.

Operatiunile privitoare la contul 431.1 – „ Contributia unitatii la asigurarile sociale” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel :

1.     Inregistrarea sumelor incasate de la bugetul asigurarilor sociale cand ajutoarele depasesc contributia unitatii :

512. 1 = 431.1

2.     Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale :

645.1 = 431.1

3.     Inregistrarea sumelor datorate personalului ce se suporta din asigurarile sociale :

431.1 = 423

4.     Inregistrarea sumelor datorate fondului social pentru sanatate :

431.1 = 447

5.     Inregistrarea sumelor virate la bugetul asigurarilor sociale :

431.1 = 512.1

      Contributia personalului la asigurile sociale se calculeaza intr-o cota de 10,5% aplicata asupra sumelor nete incasate drept salarii de baza de catre salariatii incadrati cu contracte de munca. Ea nu reprezinta o cheltuiala a unitatii fiind retinuta din salariile personalului.

       Se deconteaza integral cu bugetul asigurarilor sociale in ziua in care se ridica de la banca numerarul pentru plata chenzinei a II-a.

        Contabilitatea decontarilor privind contributia personalului la asigurarile sociale se realizeaza cu ajutorul contului 431.2 – „ Contributia personalului la asigurarile sociale”.

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt ;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv ;

§       Se crediteaza cu contributia personalului pentru pensia suplimentara datorata;

§       Se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale ;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale ca si contributie pentru pensia suplimentara a salariatilor ;

§       Nu necesita dezvolatare analitica ;

Operatiile privitoare la contul 431.2 – „ Contributia salariatilor la asigurarile sociale” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel :

1.     Inregistrarea contributiei datorate si retinute personalului unitatii pentru pensia suplimentara privind drepturile salariale

421 = 431.2

2.     Inregistrarea contributiei datorate si retinute personalului

423 = 431.2

3.     Inregistrarea sumelor virate la bugetul asigurarilor sociale aferente contributiei pentru pensia suplimentara

431.2 = 512.1

       Contributia privind fondurile speciale pentru ajutorul de somaj este la fel ca si contributia pentru asigurarile sociale de doua feluri :

a)     Contributia unitatii la fondul de somaj se suporta de unitatile economice, reprezentand o cheltuiala a acestora. Se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0.5% la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig care face parte din fondul de salarii.

Fondul de somaj astfel calculat impreuna cu cel aferent contributiei personalului laacest fond se varsa integral la Directiile Judetene de Munca si Protectie Sociala, la data ridicarii de la banca a numerarului pentru plata chenzinei a II-a, si va fi folosit pentru acordarea ajutorului de somaj celor in drept, precum si pentru acoperirea unor cheltuieli legate de calificarea si recalificarea somerilor.

Contabilitatea decontarilor privind contributia unitatii la plata ajutorului de somaj se realizeaza cu ajutorul contului 437.1 – „Contributia unitatii la fondul de somaj”.

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu contributia datorata de unitate pentru plata ajutorului de somaj;

§       Se debiteaza cu sumele virate pentru fondul de somaj;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj;

§       Nu necesita dezvoltare analitica.

Operatiunile privitoare la contul 437.1- „Contributia unitatii la fondul de somaj” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1.     Inregistrarea sumelor datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj:

645.2 = 437.1

2.     Inregistrarea sumelor virate reprezentand contributia unitatii pentru constituirea fondului de somaj:

431.1 = 512.1

3.     Inregistrarea sumelor acordate salariatiilor, potrivit legii din fondul de somaj:

437.1 = %

512.1

531.1

a)     Contributia personalului la fondul de somaj se stabileste prin aplicarea unei cote de 0,5%.la sumele nete incasate drept salarii de baza de catre salariatii care sunt angajati cu contract de munca, si se retine din salariile acestora.

Se deconteaza integral cu Directiile Judetene de Munca si Protectie Sociala.

Contabilitatea decontarilor privind contributia personalului la plata ajutorului de somaj se realizeaza cu ajutorul contului 437.2 – „Contributia personalului la fondul de somaj”.

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu contributia datorata de salariati pentru plata fondului de somaj;

§       Se debiteaza cu sumele virate sau platite reprezentand contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj;

§       Nu necesita dezvoltare analitica.

Operatiile privitoare la contul 437.2 – „Contributia personalului la fondul de somaj” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

1.     Inregistrarea sumelor datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj, din salariile cuvenite:

421 = 437.2

2.     Inregistrarea sumelor datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj, din ajutoarele materiale cuvenite:

423 = 437.2

3.     Inregistrarea sumelor virate reprezentand contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj:

437.2 = 512.1

4.     Inregistrarea sumelor acordate salariatiilor, potrivit legii din fondul de somaj, prin banca:

437.2 = 512.1

5.     Inregistrarea sumelor acordate salariatiilor, potrivit legii din fondul de somaj, prin caserie:

437.2 = 531.1

Pentru tinerea evidentei datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora se foloseste contul 438 „ Alte datorii si creante sociale”. El se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II, si anume:

Ø     438.1 alte datorii sociale

Ø     438.2 alte creante sociale

438.1 „Alte datorii sociale” cu ajutorul caruia se tine evidenta datoriilor de achitat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora.

Se caracterizeaza astfel:

§       Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

§       Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

§       Se crediteaza cu sumele datorate asigurarilor sociale din operatii diverse;

§       Se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale reflectate anterior cu alte datorii sociale;

§       Soldul creditor reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale;

§       Nu necesita dezvoltare analitica;

Operatiile privitoare la caontul 438.1 – „Alte datorii sociale” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel :

1.     Inregistrarea sumelor reprezentand ajutoarele materiale achitate in plus aferente exercitiului in curs de decontat cu bugetul asigurarilor sociale 

428.2 = 438.1

2.     Inregistrarea sumelor virate asigurarilor sociale datorate de personalul unitatii

438.1 = 512.1

       438.2 „Alte creante sociale” cu ajutorul caruia se tine evidenta creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exerciutului in curs, precum si incasarea acestora.

       Se caracterizeaza astfel :

§       Dupa continutul economic este un cont de creante pe termen scurt ;

§       Dupa functia contabila este un cont activ ;

§       Se debiteaza cu sumele datorate personalului ca ajutoare materiale de achitat ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale ;

§       Se crediteaza cu sumele incasate de la bugetul asigurarilor sociale ;

§       Soldul debitor reprezinta sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurailor sociale ;

§       Nu necesita dezvoltare analitica .

      Operatiile privitoare la contul 438.2 – „Alte creante sociale” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel :

1.     Inregistrarea sumelor incasate de la bugetul asigurarilor sociale reflectate anterior cu alte creante :

512.2 = 438.2

2.     Inregistrarea sumelor de incasat de la bugetul asigurarilor sociale datorate personalului ca ajutoare materiale :

438.2 = 428.1

           

         1.9 UTILIZAREA CALCULATORULUI PENTRU CONTABILITATEA DECONTARILOR SALARIALE SI SOCIALE

            Structura sistemului informatic

         Intensificarea activitatii economice intr-o societate este insotita de cresterea volumului de date memorate si vehiculate in unitatea respectiva. Aici calculatorul si-a gasit una dintre cele mai avantajoase utilizari ale sale, el putand inlocui tencuri intregi de documente si un umar semnificativ de angajati care intretin documentele respective.

            Cantitatile mari de date sunt organizate in asa numitele baze de date. Acestea reprezinta structuri logice care permit memorarea si regasirea eficienta a datelor. Programele cu care sunt gestionate bazale de date sunt denumite sisteme de gestiune a bazelor de date . Un astfel de sistem asigura urmatoarele operatii de baza :

Ø    Crearea bazelor de date, adica a structurii in care apoi se vor incarca datele. Aceasta operatie se face o singura data, la inceputul lucrului cu bazele de date(in cazul nostru atunci cand a fost implementata aplicatia de personal-salarizare).

Ø    Incarcarea datelor care se face manual, prin introducerea lor de catre operatorul aflat in fata terminalului, prin prelucarea din alte surse(alte baze de date).

Ø    Regasirea datelor se face dupa diferite criterii. O data ce datele au fost introduse in bazele de date se poate trece la exploatarea lor, care consta in regasirea dupa diferite criterii, gruparea si afisarea unor rapoarte solicitate(liste de personal, stat de salarii, liste de avans, etc).

Programul de contabilitate si cel de salarizare este o aplicatie care rezolva o mare parte din problemele de contabilitate si de salarizare a societatii. El este conceput modular (modul de contabilitate si modul de salarizare).

In ceea ce priveste modulul pentru evidenta retributiilor personalului, acesta reprezinta urmatoarele facilitati :

v    Tine evidenta salariatilor permanenti si colaboratori ;

v    Permite actualizarea grilei de impozitare chiar de catre utilizator ;

v    Preia automat salariatii din luna precedenta in luna curenta ;

v    Genereaza automat notele contabile si le transforma automat in modul de contabilitate.

Documentele de intrare in sistem

        Documentele de intrare in sistem sunt urmatoarele :

Ø     Fisa de ceas – foaie colectiva de prezenta ;

Ø     Fisa de pontaj – carnet de pontaj ;

Ø     Condica de prezenta – situatia prezentelor si a absentelor ;

Ø     Lista de avans chenzinal ;

Ø     Lista indemnizatii pentru concediu de odihna ;

Ø     Formularul de concediu medical .

Organizarea sitemului de prelucrare a bazei de date

       Lucrul cu programul de salarizare decurge relativ simplu :

¨     La inceputul lunii, sunt executate cateva operatii preliminare, ca de exemplu : introducerea numarului de zile lucratoare din luna, nou veniti, etc.

¨     Se trece la introducerea datelor propriu-zise : numarul de ore efectiv lucrate, numar zile concediu de odihna, numar zile boala, etc, precum fiecare salariat in parte.

¨     Urmeaza o serie de operatii de prelucrare (calcul salarii brute, indici de acord, prime) ;

¨     Se listeaza pe ecran si/sau la imprimanta diferite rapoarte :

               - statele de plata lichidare salariati permanenti ;

               - fluturasi lichidare ;

               - statele de plata colaboratori ;

               - fluturasi colaboratori ;

               - state de plata avans ;

               - centralizatorul statelor de plata cu totalul obligatiilor de plata la buget (atat pentru salariatii permanenti cat si pentru colaboratori) .









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




TRASATURILE PSIHICE DE BAZA ALE AGENTULUI DE PAZA SI PROTECTIE
BUNATATILE BUNICII - REFERAT
CHESTIONAR DE OPINIE
Studiu de caz: Distribuirea BD a studentilor FSEGA
SLUDGE MANAGEMENT
DEZVOLTARE PROGRAME PENTRU CONTOARELE ALPHA
Bistrita, vremuri de criza
Floarea – soarelui - confectionare


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu