Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » diverse
SLUDGE MANAGEMENT

SLUDGE MANAGEMENT




SLUDGE MANAGEMENT

1. Introduction

           

            The strategy aims to evaluate the options for the treatment and storage of the sludges resulted following the wastewater treatment and purification processes from the operating area of SC CUP Dunarea Braila SA.

            Sludge management on accurate technical, economical and ecological basis ensure its disposal and contributes to the durable operation of the wastewater treatment plant.

Sludge is considered a waste of the municipal waste treatment process, and therefore, considered as a waste is subject to its treatment criteria of prioritization.

           

Sludge management strategy is related to the durable use of natural ressources, and the concrete materialization of this principle consists in developing a durable service of wastewater.

Considered a waste, the sludge disposal strategy aims to prevent its formation, minimize its quantity and its reuse. For technical-economical reasons, preventing sludge formation implies various objective problems, so that the efforts are focused particularly on its reuse.

           

In Romania, in Braila county, the sludge quantity formed in the municipal wastewater treatment plants will be a consequence of  the increasing volume of wastewater collected and purificated , respectively of the complexity of the treatment process.

Prioritization hierarchy, in terms of positive influence over the environment is as follows:

           

Fig.no.1. Hierarchy of sludge management strategy

             In the case of sludges, the Consultant gives close attention to the prevention of sludge formation. Reuse is an unapplicable direction in the case of sewage sludge.

The successfully disposal of the sludge treatment is assured by the collaboration of various factors, in terms of creating a favourable legal framework. In this regard the strategy is based on specific objectives, whose materialization is obtained by technical, economical, legislative and institutional activities.

For the existing wastewater treatment plants but also for the new ones there are applied processes that lead to the reduction of sludge quantity with 50%.

Text Box: For the existing wastewater treatment plants but also for the new ones there are applied processes that lead to the reduction of sludge quantity with 50%.           

         Currently, the reduction of the sludge quantity formed by water disposal and sludge stabilization takes place in the sludge station, constituent part of the wastewater treatment plant and is included among its responsibilities.

The operating and investment expenses, related to the sludge station are much higher per unit volume compared to those of wastewater, reaching about 50% of it for a volume less than 1/10 of wastewater volume.

            The optimal solutions for the sludge management vary from a wastewater treatment plant to another.

            Historically, during the time, the basic practice consisted in the sludges disposal, more or less controlled (50% - 70%) from the total volume, the rest of the quantity being reused in agriculture, as conditioning agent of the soil (25% - 30%) or in nature, through the regeneration of some lands and natural areas.

            The strategy aims the sludge management for the protection of the environment having as priority its reuse, but without neglecting the directions and options that ensure the prevention of formation, the control of the composition and the diminuation of the quantity by interventions in the treatment technology – influents separations, micronutrients separations and the control of the sludge age.

The factors that affect the strategy success are as follows:

·       Legal and regulatory framework;

·       Institutional framewok;

·       Attitude of the political/local organizations;

·       Technological diponibilities;

·       Economical feasibility;

·       Financial resources;

·       Public awareness;

Instritutional framework

 

*    Ministry of the Environment (MOE)

In Romania, the central environmental protection organ is the Ministry of the Environment (MOE), pursuant to the Government Resoulution no.57/2009.

           

The main responsibilities of the ministry are bound to the development of environmental protection strategy, ensure the durable development of the country in terms of resources and nature conservation, including soil and water conservation, formulation and implementation of environment policies and legislation, in order to reach EU standards in this domain.   

Pursuant to the Order no. 344 of August 16, 2004 for approval of technical Regulations regarding the environmental protection with respect to the soil, in the case of using sewage sludges in agriculture, MOE has the following responsibilities related to the sludges’ management.

a) coordinated the activity of the other competent authorities, by Direction of management for wastes and dangerous chemical substances;       

b) ensure the final approval and validation of data related to the producers and users of sludge, and also to the characteristics of sludges used in agriculture, data included in the anual report received from the National Agency of Environment Protection and from the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry.

                       

*    National Agency of Environment Protection (NAEP)

           

National Agency of Environment Protection was reorganized by the Government Resolution no. 459/2005 (Official Journal no.462/31.05.2005) and represents the specialized institution of the central public administration, being operated by the MOE, being competent in the implementation of policies and legislation of environment protection.

            The responsibilities of NAEP as regards the sludge management are as follows:

a) elaborates together with the other competent authorities the technical documentation for the exploitation of sludges;

b) based on the information obtained from the territorial local authorities, National Agency of Environment Protection  and Research Institute for for Soil Science and Agrochemistry validate the data and eloborate anually a synthesis report as regards the use of sludges in agriculture, the used quantities, on types and characteristics of sludges, types of soils and the evolution of their characteristics, difficulties appeared and measures taken or proposed for their resolution;

c)  transmits the anual synthesis report to the Ministry of the Environment;

d)  after the approval of the annual synthesis report by the central authority of environmental protection, this one is transmited to the European Commission, pursuant to the format required by the European Commission Regulation for data report.

*    Regional Agencies for Environmental Protection (RAEP)

These ones are public institutions with legal personality, financed by state budget and subordinated to NAEP           

            Pursuant to the Government Resolution no. 459/2005, article 10, RAEP fulfill, at regional level, the attributions of NAEP as regards to the implementation of the environmental legislation and policies, the enforcement of the legislation and the existing regulations, the coordination of the action plans in the filed of environmental protection.

*    Environmental Protection Agencies  (EPA)         

The EPA were set up in 1990, and supervise the application of the main measures for the environmental protection at local level, interacting with many local and municipal entities which operate environmental utilities.

                     

 Territorial authorithies for environmental protection (local/regional authorities for environmental protection), operate in each of the 42 counties of Romania, so also in Braila county, and pursuant to the Order no. 344 of August 16, 2004 for approval of technical Regulations regarding the environmental protection with respect to the soil, in the case of using sewage sludges in agriculture, have the following responsibilities related to the sludges’ management:

a) issue the permit for the sludge application;

b) consult and inform the agricultural authority and the water authority for the granting of the application permits;

c) inform these authorities about the application of the isssued permits;

d) send on the term the decision of the file analysis;

e) control and supervise the activity of sludge producers and users;

f) bring up-to-date the registers with the sludge producers, specifying the sludge quantities and characteristics, name and addresses of sludge producers;

g) keep the evidence of the sludge spreading agreements on the land;

h) draw up along with the agricultural territorial authority, a synthesis report regarding the use of sludge in agriculture;

*    National Administration “Apele Romane” (NAAR)

            The National Administration “Apele Romane” (ANAR), administrate the waters from the public domain and has in subordination 11 Water Directions organized at the level of drainage areas.

*    Ministry of Agriculture, Forestry and Rural Development (MAFRD)

            Ministry of Agriculture and Rural Development applies the governing Programme in order to promote the activities in its activity domains: agriculture, fishing, aquaculture, food production, consolidation of landed property, landed improvements, forestry, rural development, optimization of exploitations and soils conservation.

In relation to the management of sewage sludges, MAFRD has the following responsibilities:

a) Provides the necessary funds for the equipment and authorization of the laboratories of the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry and for those of Research Department for Soil Science and Angrochemistry Studies for soil, plants and sludge analysis.

b) Assures the necessary funds for the soil science studies especially for the selection of lands which are suitable for the spreading of sewage sludges and supervise the evolution of the croplands;

c) Assures the financing of monitoring activity of sludge use in order to support crop production;

*    Directions for Agriculture and Rural Development (DARD)

            The Directions for Agriculture and Rural Development cooperate with the environment authority in order to grant the application permit and keep the evidence of crops rotation.

*    Research Institute for Soil Science and Agrochemistry (RISSA)

            Performs researches in order to determine the comportament in the system soil-plant-water of other pollutants present in the municipial sludge and executes the loading limits with these pollutants.

         Other institutions with attributions regarding the sludge:

             Departments for Soil Science and Agrochemistry Studies (DSSAS))

Ö       National Agency for Agricultural Consultancy (NAAC)

Ö       Ministry of Administration and Interior (MAI)

Ö       National Agency of Mineral Resources

The institutional framework for the management of the Sectoral Operational Programme Environment (SOP Enivironment)

           

Ö       Management Authority (MA) for SOP Environment

Ö       Authority for the Coordination of Structural Instruments (ACSI)

Ö       Intermediary Organisms (IO)  - IO Galati for SOUTH-EASTERN REGION

Institutions with attributions as regards the sludge – county level:

o      SC CUP Dunarea Braila SA

o      Environmental Protectiona Agency Braila

o      National Administration “Apele Romane” – Braila Water Direction;

o      Direction for Agriculture and Rural Development Braila;

o      Department for Soil Science and Agrochemistry Studies Braila

o      Agricultural Research and Development Station of Braila

2. Objectives

            Specific Objectives

   Sludge management strategy separated in the opeation area of SC CUP Dunarea Braila SA, has as objectives:

1.           Establishing qualitative and quantitative sludge balance.

2.           Setting the disposal directions and domains, especially those of reuse in agriculture, but also others such as generation of power.

3.          Sludges reuse by application of some regional strategies – the creation of clusters along with other wastes.

4.          Creating conditions for setting up and operation of economical agents who must take the sludge from the cleaning stations, and observing the law, to enusure its disposal using it in agriculture, power generation and other conditions that ensure favourable economical and ecological conditions, inclusively for the rehabilitatation of the damages lands or coverage or closing the existing disposals.

It is worth mentioning that the regionalization, as relevant principle for the development of SOP Environment, has as result also a zonal landing in elaboration of sludge management strategy, as constituent part of a coherent national policy in the field.

General principles and directions of final diposal and reuse, will have concrete and specific applications in terms of local conditions – economical, social, climate, relief and others, specific to the county, respectively for the operating area of the Regional Operator of Braila county.

           

For the successful implementation of the strategy, the information and advertising have a high importance in order to obtain the support not only in the appliance of solutions but also for overcoming some barriers of inertia or refusal from the population.

6.3. Legislative framework

           

The legislative process is provided in Table no. 3.1.

The main enactement of the EU that regulates the way of use of sewage sludges, and their use in agriculture, is the Council Directive 86/278/CEE of June 12, 198

           

This enactment was required because the Directive 75/442/CEE of the European Council was not covering the issues related to the use of sewage sludges within the agricultural exploitations, it was making reference only to the wastes.

On the other hand, the Council Directive 78/319/CEE of March 20, 1978, on toxic and hazardous wastes it was applied also to the sewage sludges to the extent that they contains or not contaminated with substances provided in the Annexes of this directive and that are considered to be dangerouse in some quantities or concentrationsfor the human health or for the environment.

Pursuant to the Directive 86/278/CEE, sludge category includes:

 

The products separated by decantation from the treatment plants used for rural or urban waste waters (urban) and from other treatments plants used for the waste waters treatment having a composition similar to the domestic and urban waste waters.

1.Waste products from septic tanks and from other similar instalations for the waste waters treatment.

2.Waste products resulted from the treatment plants others thant those provided at points 1 and 2;

3.Treated sludges by physical, chemical and biological processes.

4. Regulates the use of sewage sludges in agriculture so that to prevent the noxious effects on soils, vegetation, animals and humans, encouraging their correct use;

5. Determines mandatory limit values for heavy metals (cadminium, copper, nickel, lead, zinc, mercury) in sludges and soils. The use of sludges must be forbidden when the concentration of thse metals in soils exceeds the limits value.

6. Encorages the reuse of sewage sludges in agriculture with the condition of being used in the right way, taking into account the fact that their use should not harm the soil quality and agricultural production.

7. Limits the amount of heavy metals added to the cultivated soil, either by setting maximum amounts of intake sludge anually used, either taking care that the limit values of heavy metals concentration in the used sludges do not exceed the limit values for the heavy metals quantities which can be added to the soil, based on an average of 10 years;

8. Determines the compulsory character of sludges to be treated before bing used in agriculture. In certain circumstances the use of untreated sludges can be authorized, with no risk for the humans and animals health, if they are injected or buried in soil.

9. The use of sludge must be realized in conditions that grants the proptection of  soil, surface waters and groundwater.

   11. Necessity of controlling the quality of sludge and soil from wich they are used.

           

In Romania, the problem od the sewage sludges is regulated by ORDER no.344 of August 16, 2004 for the for the approval of Technical norms related to the environmental protection, especially of soils, when sewage sludges are used in agriculture.

           

Order no. 344/2004, has as objective the revaluation of the agrochemical potential of sewage sludges, prevention and reduction of noxious effects over the soils, waters, vegetation, animals and humans, so that to ensure their right use in agriculture.

This order defines the various types of sewage sludges, as follows:

                       

1.          sludges resulted from the waste waters treatment plants from localities and from other waste water treatment plants, with a composition similar to the domestic waters;

2.          sludges resulted from the septic tanks, and from other similar instalations, for the waste waters treatment;

3.          sludges resulted from the treatment plants, others than the ones mentiond at point a and b;

4.          treated sludges – the sludges treated by a biological, chemical or termic process, by long term storage or any other corresponding process, which significantly reduce the power of their fermentation  and the sanitary risks resulted by their use.

The sludges resulted from the waste waters treatment plants from the localities and from other treatment plants, with a composition similar to the domestic waste waters, can be used in agriculture, only if they are in compliance with the current technical norms.       

           

The diagram below shows the relation between various institutions with responsibilities in implementing the Order no.344/2004.

           

The enactment for the projection of the constructions and instalations of the urban wastewaters - “Part V: Sludges treating”, indicative NP 118-06, contains necessary elements for the treatment of sludges resulted from the treatment plants for their disposal and reuse in safe or efficient conditions, as well as theoretical, technologicals and constructive aspects of the objects wherein the sludges treatments is realized.

The provisions of this enactment are in accordance with the regulations regarding the protection of waters pertaining to the European Union.countries. (Directive no.91/271/CEE of May 21, 1991), and to our country (GD 188/2002 for the approval of some norms regarding the disposal conditions of waste waters in the aquatic area, as further amended and completed).

            According to the National Strategy for the Environmental Protection and to the National Waste Management Plan, the objectives of sludges’ management are as follows:

           

            Ensure as fas as possible, the reuse and use as fertilizer or agricultural amendment the sludges that are in compliance with the established quality setted out by the legal regulations;

           

            Dewatering and pre-treatment for the disposal by co-incineration in the furnaces of concrete factories;

  • To prevent the uncontrolled disposal on soils;
  • To prevent the diposal of sludges in the surface waters;

Parameters subject to the provisions of UE Directive 86/278 CEE

             Heavy metals concentrations in the soils where the sludges are applied, heavy metals concentrations in the sludges and the annual maximum quantities of these heavy metals which ca be added to the agricultural soils, are provided in the following tables.

            Therefore, it is forbidden the use of sludges when the concentration of one or more heavy metals exceeds the limit values setted out and provided in the table no. 3.2.

Table no.3.2 The maximum allowed values for heavy metals concentrations in the soils where the sludges are added           

Parameters

Limit Values

(mg/kg of dry matter into a representative sample of soil with a pH from 6 up to 7)

Limit Values

(mg/kg of dry matter ino a representative sample of soil with pH >6,5)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

1-3

3

Copper

50-140

100

Nickel

30-75

50

Lead

50-300

50

Zinc 

150-300

300

Mercurium

1-1,5

1

Chrome   

-

100

On the agricultural lands whose content in polluting elements does not exceeds the limits provided in the table no.3.3.

Table no. 3.3 Limit values of the heavy metals concentrations in the sludges for agricultural use

Parameters

Limit values

(mg/kg of dry matter)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

20 - 40

10

Copper 

1.000 - 1.750

500

Nickel

300 - 400

100

Lead

750 – 1.200

300

Zinc 

2.500 – 4.000

2.000

Mercurium

16 - 25

5

Chrome   

-

500

Cobalt

-

50

Arsenic

-

10

AOX (sum of the organohalogens compounds)

-

5

PAHs (polycyclic aromatic hydrocarbons)

-

-

Sum of the following substances: anthracene, benzoanthracene, fluoranthene, benzofluoranthene, perylene, benzoperylene, benzopyrene, chrysene, fluoroanthrene,indeno (1,2,3), pyrene, naphthalene, phenanthrene, pyren

-

-

PCBs (polychlorinated biphenyls)                                           

-

0,8

Sum of the compounds with no. 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, pursuanto to the Order no.756/1997, partially revoked by Order no. 592/2002

-

-

           

The maximum allowed quantities of heavy metals which can be added to the soil per surface unit and per year are in compliance with table no.3.4.

Table no.3.4. Limit values for annual quantities of heavy metals which can be added to the cultivated soils on an average of 10 years.

 Parameters

Limit values (kg/ha/year)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

0,15

0,15

Copper

12

12

Nickel

3

3

Lead

15

15

Zinc

30

30

Mercurium

0,1

0,1

Chrome

-

12

           

When the sludges are used it should be taken into account the following rules :

-        the nutritional neeeds of the plants must be considered

-        conserve the quality of soils and surface waters

-        the pH value of the soils where the sewage sludges are added must be maintained at values greater than 6,5.

-        toxic compounds are accumulated in the soil, such as : the heavy metals require the agricultural use of sludge, respectively the chemical compounds based on copper, arsenic, lead, mercurium.

UE Directive 86/278 EEC reviewed and future issues (development of recent research on hazardous and dangerous substances of sludge and prevention measures)         

Directive 86/278/EEC was adopted over 20 years ago to encourage the use of sludge in agriculture and to regulate its use so that the negative effects over the soil, vegetation, animals and humans to be prevented.

Currently, the European Commission analyzes the possibility of reviewing this Directive. For example, Directive 86/278/CEE sets out the limits for seven heavy metals. As of its enforcement, many Member States have introduced and implemented more severe limit values for the heavy metals, and have setted up requirements also for other pollutants.

           

In order to review the Directive, the European Commission has launched a study to collect information regarding the impact over the environment,  from the economic and social point of view, and in terms of current practice’s health of the sludge’s use in agriculture.

This study will also examine the risks and the opportunities forecasted for the future years. The study will identify the possible options for the European policy and the estimations of costs and benefits for each one.

The major changes are necessary for having a treated sludge, regardless the used method, the lower limits for heavy metals concentrantion, and the indroduction of new criteria (for example the Content of polynuclear aromatic hydrocarbons – PAHs)

           


Table no. 6.3.1 Transposition of European legislation in Romania

European Union Legislation

Romanian Legislation

Directive 91/689/EEC on hazardous waste, amended by Directive 94/31/CE and Regulation (EC) No 166/2006

·    EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

·    Law no.27/2007 (OJ no.38/18.01.2007, on approval of GEO no. 61/2006 (OJ no. 790/19.09.2006) for the amendment and completion of GEO no. 78/200 (OJ no. 283/22.02000) on waste regime

·    GD no. 856/2002 (OJ no. 659/05.09.2002) on the reccord of waste management and approval of the list comprising the waste, including the dangerous waste

·    MO MEWM/MH No. 456/618/2006 (OJ 499, 08.02006) for the amendment of annex to MO No 698/940/2005 (OJ 858, 23.09.2005) regarding the approval of Evaluation Criteria for thermal sterilization equipment of dangerous waste from medical activity

·    MO MEWM/MH No.1248/1426/2005 (OJ no. 21/10.01.2006)  for the amendment of annex to MO MEWM/MH No. 698/940/2005 (OJ no. 858/23.09.2005) regarding the approval of Evaluation Criteria for thermal sterilization equipment of dangerous waste from medical activity

Directive 86/278/EEC the use of sewage sludge in agriculture

·    EGO No. 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

·    Law no.27/2007 (OJ no.38/18.01.2007, on approval of GEO no. 61/2006 (OJ no. 790/19.09.2006) for the amendment and completion of GEO no. 78/200 (OJ no. 283/22.02000) on waste regime

·    MO MEWM/MAFRD No 344/708/2004 (OJ 959, 19.10.2004) on the approval of the Technical Norms concerning the protection of the environment, and in particular of the soil, when sewage sludge is used in agriculture

Directive 2006/12/EC on waste (repeals Directive 75/442/EEC), amended by Directives 2008/98/EC  and 2009/31/EC (repealed starting with 12 December 2010)

·    EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

·    National Waste Management Plan (2003)

·    National Waste Management Strategy (2004)

·    Law No 101/2006 (OJ 393, 08.05.2006) on the localities sanitation service, for the amendment and completion of EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime

·    EGO No 61/2006 (OJ 790, 19.09.2006) approved by Law No 27/2007 (OJ 38, 18.01.2007) for the amendment and completion of EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime

·    GD No 268/2005 (OJ 332, 28.04.2005) for the amendment and completion of GD no. 128/2002 (OJ 160, 003.2002) on waste incineration

·    GD No 856/2002 (OJ 659, 05.09.2002) regarding the evidence of waste management and for the approval of the list of wastes, including hazardous wastes

·    GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) regarding the amending and the completion of some normative acts transposing the communitarin aquis for the environmental protection sector

·    GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) on the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

·    MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environmental emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

·    MO No 863/2002 (OJ 52, 30.01.2003) regarding the approval of methodological guide applicable for the stage of the environmental impact assessment frame procedure

·    MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) regarding the approval of Technical Norm regarding the landfill of waste

·    MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) regarding the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

·    MO MEWM/MIE No 1364/1499/2006 (OJ 232, 4.04.2007) on the approval of regional plans for waste management

·    MO No 951/2007 (OJ 497, 25.07.2007) regarding the approval of the Methodology for elaboration of regional and local waste management plans

·    GD No 358/2007 (OJ 271, 24.04.2007) for the amendment of annex 2 „National Plan for Waste Management” to GD No 1470/2004 (OJ 954, 18.01.2004) on the approval of the Strategy and the National Plan for Waste Management

·    MO No 1385/2006 (OJ 66, 29.01.2007) regarding the procedure approval of public participation to the elaboration, amending or completion of waste management plans, set up or approved at local, regional and national level

·    GD No 1470/2004 (OJ 954, 18.10.2004) regarding the approval of the Strategy and the National Plan for Waste Management

·    MO No 756/2004 (OJ 86, 201.2006) regarding the approval of the Technical Norm regarding the incineration of waste

·    MO No 818/2003 (OJ 800, 13.11.2003) regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

·    MO No 876/2004 (OJ 31, 11.01.2004) for the approval of the authorization Procedures of the activities with important impact on the environment

·    MO No 876/2004 (OJ 31, 11.01.2004) for the approval of the authorization Procedures of the activities with important impact on the environment

Directive 1999/31/EC on the landfill of waste, amended by Regulation (EC) No 1882/2003

·    GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on the landfill of waste

·    MO No 775/2006 (OJ 675, 07.08.2006) for the approval of the Isolated Settlements List  that can landfill municipal waste in existing landfills excepted from respecting certain provisions of GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on landfill of waste

·    GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) for the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

·    MO No 95/2005 (OJ 194, 08.03.2005) regarding the establishment of criteria and procedures for accepting the waste at landfill and the national list of waste accepted in every class of landfill of waste

·    MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environment emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

·    MO No 818/2003 (OJ 800, 13.11.2003) regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

·    MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

·    MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

·    MO No 1274/2005 (OJ 1180, 28.12.2005) concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

·    MO No 636/2008 (OJ 425, 02008) amending OM No 1274/2005 concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

·    Law No 51/2006 (OJ 254, 21.03.2003) on communitarian services for public utilities

Directive 2000/76/EC on the incineration of waste

·    GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on the landfill of waste

·    MO No 775/2006 (OJ 675, 07.08.2006) for the approval of the Isolated Settlements List  that can landfill municipal waste in existing landfills excepted from respecting certain provisions of GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on landfill of waste

·    GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) for the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

·    MO No 95/2005 (OJ 194, 08.03.2005) regarding the establishment of criteria and procedures for accepting the waste at landfill and the national list of waste accepted in every class of landfill of waste

·    MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environment emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

·    MO No 818/2003 (OJ 800, 13.11.2003) regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

·    MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

·    MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

·    MO No 1274/2005 (OJ 1180, 28.12.2005) concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

·    MO No 636/2008 (OJ 425, 02008) amending OM No 1274/2005 concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

·    Law No 51/2006 (OJ 254, 21.03.2003) on communitarian services for public utilities

Directive 91/271/EEC concerning domestic wastewater treatment

·    GD No 352/2005 (OJ 398, 11.05.2005) amending GD No 188/2002 (OJ 187, 20.03.2002) for the approval of norms concerning the conditions of discharging the wastewater into the aquatic environment

·    Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996) (Water Law)

·    Law No 310/2004 (OJ 584, 30.02004) amending Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996)

·    MO No 344/2004 (OJ 959, 19.10.2004) on the approval of technique norms regarding environmental protection and especially of soils, when the sludge treatments are used in agriculture   

·    GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector

·    MO No 662/2006 (OJ 661, 1.08.2006) on the approval of Procedures and competencies for issuing the water management permits and licenses  

·    MO No 661/2006 (OJ 658, 31.07.2006) on the approval of the Normative contain of the technical documentation for issuing the water management permits and licenses, which repeals MO No  277/1997

Directive 91/676/EEC concerning pollution caused by nitrates

·    GD No 964/2000 (OJ 526, 25.10.2000) on the approval of the Action Plan for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

·    GD No 1360/2005 (OJ 1061, 28.03.2005) for the amendment and completion of GD No 964/2000 (OJ 526, 25.10.2000) on the approval of the Action Plan for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

·    GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector

·    MO No 1387/2006 (OJ 91, 05.02.2007) on the approval of the Procedure for public participation to the elaboration, amendment and revision of Action Plans for vulnerable areas by pollution caused with nitrates from agricultural sources

·    MO No 1072/2003 (OJ 71, 28.01.2004) on the approval of the organization of the National Integrated Monitoring, Supervision and Decision Support System reducing nitrate pollution from agricultural sources in surface waters and groundwaters and for approving the Surveillance and Appropriate Control Programme, as well as the procedures and instructions for the assessment of monitoring data of the pollutants form surface waters and groundwater

MO MWEP/MAFRD No 452/105.951/2001 (OJ 296, 002001) approving the Regulation regarding the organization and functioning of the Commission and Support Group for the implementation of the action Plan for water protection against nitrates pollution from agriculture sources

·    MO MEWM/MAFRD No 241/196/2005 (OJ 508, 15.02005) for the approval of the list of localities on counties where sources of nitrates from agricultural activities exist and of the list of localities from river basins/areas where sources of nitrates from agricultural activities exist  (vulnerable areas and potentially vulnerable)

·    MO MEWM/MAFRD No 242/197/2005 (OJ 471, 03.02005) for the approval of setting up the National System of Soil Integrated Management, of surveillance, control and decision for the reduction of the pollutants from agricultural sources and of management of the organic waste from animal breeding in vulnerable or susceptible of vulnerability at nitrate pollution and for the approval of the Program of organization of this System

·    MO MEWM/MAFRD No 296/216/2005 (OJ 529, 22.02005) on the approval of the Technical Framework Action Plan for the elaboration of the Action Programs within the areas vulnerable against nitrates pollution from agriculture sources

·    MO MEWM/MAFRD No 1182/1270/2005 (OJ 224, 13.03.2006) on the approval of Good Agricultural Practice for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

·    MO No 740/2001 (Not published) for the approval of the nominal component parts of the Commission for applying the Action Plan concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources

·    MO MESD/MARD No 1552/743/2008 (OJ 851, 18.12.2008) on the approval of the list with places from counties where there are nitrates from agricultural sources

Directive 2000/60/EC establishing a framework for Community action in the field of water policy, amended by Directives 2008/32/EC and 2008/105/EC and by Decision 2455/2001/EC

·    EGO No 12/2007 (OJ 153, 02.03.2007) amending and completing certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector, adopted by Law No 161/2007 (OJ 395, 12.02007)

·    Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996) (Water Law)

·    Law No 310/2004 (OJ 584, 30.02004) amending Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996)

·    Law No 112/2006 (OJ 413, 12.05.2006) amending and completing Law  No 107/1996

·    MO No 1012/2005 (OJ 978, 03.11.2005) approving the Procedure regarding the mechanism for access to public information on water management

·    GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector.

·    MO No 913/2001 (not published) approving the framework content of Water Management Plan on hydro-graphic basins

·    GD No 472/2000 (OJ 272, 15.02000) regarding some measurements for environmental water quality

·    MO No 1125/2002 (not published) for the approval of the Committee for the Co-ordination and the Monitoring of the implementation of Directive 2000/60/EC and other directives in the field of water

·    MO No 662/2006 (OJ 661, 1.08.2006) on the approval of Procedures and competencies for issuing the water management permits and licenses

·    MO No 1258/2006 (OJ 17, 10.01.2007) on the approval of the Methodology and technical instructions for the elaboration of the guidelines/schemes

 MO No 661/2006 (OJ 658, 31.07.2006) on the approval of Normative contain of the technical documentation for   issuing the water management permits and licenses, which repeals MO No  277/1997

·    GD No 100/2002 (OJ 130, 19.02.2002) approving the Quality Norms for the surface waters intended for  drinking water abstraction and the Norms regarding the methods of measurement, the frequency of sampling and analysis of surface waters intended for the drinking water abstraction

·    GD No 567/2006 (OJ 417, 15.05.2006) for amending surface waters quality norms for the drinkable NTPA – 013, approved by GD No 100/2002 (OJ 130, 19.02.2002)

·    MO No 161/2006 (OJ 511, 13.02006) on approval of the Norms for surface water quality assessment in order to asses the ecological status of water bodies


6.4. Abordare si metodologie

6.4.1.Gestionarea existenta a namolului

            In prezent in judet nu se aplica o strategie coerenta de gestionare a namolurilor cantitatile separate fiind mici, consecinta a neepurarii apelor uzate orasenesti (Braila) sau a unor statii de epurare deficitare tehnologic.

            In judetul Braila, la nivelul anului 2006 existau 4 statii de epurare orasenesti, 3 situate in zona urbana (Ianca, Faurei si Insuratei) si una in zona rurala (com. Movila Miresii).

            Apele uzate epurate descarcate in statiile de epurare mentionate provin de la populatie si de la agenti economici, fiind transportate prin retelele de canalizare sau colectate cu ajutorul vidanjelor de la unitatile neracordate la reteaua de canalizare.

Statia de epurare a orasului Ianca, cu treapta mecano-biologica, este o statie veche, cu o exploatare si intretinere necorespunzatoare. 

Statia de epurare Insuratei, cu treapta mecano-chimica, are un debit mic, si fluctuant, fiind depasita fizic.

Orasul Faurei dispune de 2 statii de epurare, una veche si una noua. In prezent datorita debitului mic de apa uzata colectat prin retea si cum statia noua este supradimensionata functioneaza doar unitatea mai veche.

            Cantitatile de namol relativ mici separate sunt eliminate in principal, prin depozitare, utilizarea in agricultura fiind aleatorie, neorganizata si nemonitorizata. Nu exista instalatii de tratare/valorificare /eliminare a namolurilor, respectiv gospodarii de namol.

            La nivelul anului 2008 cantitatea de namol generata este apreciata la cca. 180 t namol umed (70-75 apa ). Desi in Rapoartele de Stare a Mediului elaborate de APM Braila exista date referitoare la namolurile din statiile de epurare orasenesti, aceste inregistrari nu sunt uniforme din punct de vedere al exprimarii raportate la gradul de umiditate. Se poate afirma ca nu exista date de incredere referitoare la cantitatea namolului. De asemenea, nu exista inregistrari referitoare la calitatea namolului.

            O alta sursa de generare a unui namol „nepericulos” si utilizabil in anumite conditii in agricultura o reprezinta agentii economici care opereaza propriile instalatii de pre-epurare remarcand-se in special societatile care au ca obiect de activitate zootehnia (cresterea porcilor) si industria alimentara. Namolurile generate din instalatiile de pre-epurare se aplica in agricultura, pe terenuri proprii.

Tabelul 4.1 Cantitatile de deseuri generate de industrie       si metoda de valorificare a namolurilor generate in instalatiile de pre-epurare din judetul Braila

Statia de epurare

Cantitate generata 2007 - tone

Cantitate valorific - ata/eliminata - tone

Mod valorificare/ eliminare

Societatea prin care

s-a facut eliminarea/valorificarea

SC Cruciani S.R. L.

2628

2628

Deshidratare amestec cu var – eliminare depozit

SC Cruciani SRL

SC Marex SA

70

70

valorificare teren agricol

SC Marex SA

SC Melkart SRL

10

10

Eliminat depozit deseuri

SC Melkart SRL

SC Complexul de porci Braila

900

300 valorificat

600 eliminat

 deshidratare si eliminare pe terenuri proprii

SC Complexul de porci Braila

SC Complexul de porci Tichilesti

2200

2200

Deshidratare,

eliminare pe teren agricol

SC Complexul de porci Tichilesti

Penitenciarul Braila

90

90

Eliminare depozit deseuri

Penitenciarul Braila

SC Celhart Donaris SA

295.5

295.5

Eliminare depozit deseuri

SC Celhart Donaris SA

SC Vegetal Trading SA

10.000

10.000

eliminare teren agricol

SC Vegetal Trading SA

SC Soroli Cola

9

9

Eliminare depozit

SC Soroli COLA SA

SC Glubedex SA

30

30

Valorificat ca furaj pt. animale

SC Combavipor Galati

S.C. BONA AVIS SRL

3

3

Eliminare depozit deseuri

S.C. BONA AVIS SRL

S.C. Termoelectrica

 SA

16

16

Eliminare depozit deseuri

S.C. Termoelectrica Termoelectrica  SA

            In anul 2008 la solicitarea SC Vegetal Trading SRL a fost emis permisul de imprastiere a namolului provenit de la statia de epurare a societatii, pentru o  cantitate de 4500 t, utilizandu-se terenurile agricole situate in comunele Gropeni si Tufesti.

            Asa cum s-a mai subliniat, gestiunea namolului se desfasoara in doua locatii:

·       in interiorul statiei de epurare, urmarind in principal reducerea masei si a volumului de namol si stabilizarea acestuia;

·       in exteriorul statiei de epurare, urmarind in fapt eliminarea finala propriu-zisa a namolului care, in principal, se poate efectua:

Ö  in agricultura, in sprijinul productiei vegetale, fie ca agent fertilizant si de regenerare a solului, fie ca amendament;

Ö  prin depunere – parcuri, redarea unor zone afectate in circuitul agricol, inchiderea depozitelor de deseuri;

Ö  productia de energie, prin incinerare, piroliza etc.

Ö  diverse alte utilizari.

            Pentru gestiunea din interiorul statiei de epurare, SE este dotata cu gospodaria de namol compusa din echipamente de pompare, rezervoare, ingrosatoare gravitationale si/sau centrifugale, instalatii de conditionare chimica, instalatii de uscare, instalatii de stabilizare – aeroba sau anaeroba – cu echipamentul secundar aferent. Toate aceste utilaje si faze tehnologice pot reprezenta aproximativ 50% din valoarea investitiei aferenta statiei de epurare si peste 40% din cheltuielile de exploatere-intretinere.

6.4.2. Abordare si metodologie

Directiva apelor uzate orasenesti (Directiva 91/27/EEC) urmareste imbunatatirea si conservarea calitatii corpurilor receptoare, inclusiv prevenirea eutrofizarii determinata prin epurarea apelor uzate municipale, conditie de evacuare ale acestora. Astfel a aparut necesitatea introducerii unor trepte suplimentare si tertiare de epurare, cu consecinta cresterii cantitatii de namol si a problemelor legate de eliminarea sa finala, in conformitate cu respectarea reglementarilor existente.

            Principalii factori care determina marimea unei statii de epurare si, prin urmare, cantitatea de namol generata, sunt: populatia deservita (racordata) si natura industriilor relevante. Efectul comun al acestor doi factori se reflecta in cantitatea de namol produsa si in calitatea acestuia (nutrienti, metale grele, compusi organici).

            Aplicarea unei strategii de success pentru protectia apei va avea drept rezultat generarea namolurilor ® cantitatea de namol fiind putin afectata de eficienta procesului de epurare, insa calitatea sa depinde cel mai mult de tehnologiile aplicate in epurarea apelor uzate si in tratarea namolurilor. Fara o depozitare adecvata a namolurilor, insusi conceptul de protectie a apei isi pierde orice valoare.

            In cele ce urmeaza se prezinta cateva consideratii metodologice privind formarea namolurilor in dependenta de procesul de purificare. Procesele tehnologice intr-o statie de epurare se schematizeaza astfel:

PROCESUL TEHNOLOGIC DE EPURARE A APELOR UZATE

      procese fizice /separare grosiera (sitare, separare gravitationala, flotatie, filtrare);

      degradarea biologica a compusilor anorganici;

      oxidarea biochimica a compusilor anorganici;

      precipitare chimica;

      absorbtie.

Nota:

In faza stationara, concentratia efluentului este complet independenta de concentratia influentului

Consecinta: scaderea debitului de apa uzata (cresterea concentratiei influentului) si cresterea eficientei procesului de eliminare  

Faza stationara nu este un proces real

Compusii complecsi scad eficienta procesului de elimnare a metalele grele

            Afirmatii:

GENERAREA NAMOLULUI ESTE UN PROCES CONTINUU

      politica la nivel national privind aplicarea tehnologiilor pentru depozitarea namolului in conditii de siguranta – prin tratarea si utilizarea compusilor organici de carbon din namolul provenit din statiile de epurare poate fi folosit in productia de energie, componentii de nutrienti pentru regenerarea solurilor.

      rezultatul epurarii apelor uzate este concentratia compusilor valorificabili si cu potential periculos din namol.

      continutul de energie al apei uzate este neglijabil in comparatie cu necesitatile si consumul real dar poate fi utilizat pentru reducerea consumului de energie pentru epurarea apelor uzate

      valoarea calorica a apei este mult mai mare decat energia continuta de poluanti (namoluri)

      azotul nu este o resursa limitata – continutul de azot din namol este mai mic de 20% la efluent; agricultura reprezinta una din sursele principale de poluare a apei cu azot, pe cand continutul de azot din namol este nesemnificativ.

      materiile organice nu au un rol semnificativ in comparatie cu metabolismul natural si antropogenic

      fosforul (P) este o resursa limitata. Transferul de fosfor din apa uzata in namol are consecinte benefice din punct de vedere economic

      acumularea metalelor grele din namol impreuna cu alte surse difuze de metale grele precum atmosfera pot si vor fi usor controlate si monitorizate

      prezenta altor compusi periculosi in namol si acumularea acestora trebuie urmarita;

      managementul riscurilor trebuie sa ia in consideratie implicatiile economice ale procesului de reducere a acestora

      managementul riscurilor trebuie sa ia in consideratie atat riscul afectarii sanatatii umane si a conditiilor de dezvoltare durabila prin depozitarea namolului cat si riscul unei epurari inadecvate a apelor uzate consecinta a restrictiilor si problemelor ridicate de depozitarea namolurilor.

      pana in prezent au fost luate in consideratie metode limitate din punct de vedere tehnic si organizational privind depozitarea namolului, precum:

o utilizarea acesuia in agricultura

o incinerare urmata de depozitare

      durabilitatea si siguranta vor fi doua principii corelationate si armonizate.

            Strategia de gestionare a namolului va propune o serie de solutii de tratare si valorificare a namolului, tinand cont de efectele economice, tehnice si ecologice specifice judetului Braila, cautand sa evidentieze solutiile alternative recomandabile.

            In elaborarea strategiei de gestionare a namolului se aplica principiile care sa asigure durabilitatea acesteia:

1.     Practicabilitatea: sa poata fi aplicata in conditiile si cu resursele locale existente sau care pot fi usor de realizat. Aceasta inseamna folosirea infrastructurii, a potentialului si a resurselor existente. In ceea ce priveste reutilizarea in agricultura a namolului, vor trebui luate in considerare aspectele legate de conditiile geografice, meteorologice si pedologice.

2.     Flexibilitatea: sa se constituie o oportunitate de doua sau mai multe optiuni, separat sau in combinatie, folosirea lor putand fi alternativa;

3.     Acceptabilitatea din punct de vedere a mediului: sa previna sau sa minimizeze riscurile asupra mediului si a sanatatii persoanelor;

4.     Siguranta si viabilitatea: strategia trebuie sa corespunda cu standardele nationale si internationale existente, dar trebuie sa acopere intreaga perioada a Proiectului.

5.     Eficienta costurilor:  solutia sau solutiile propuse sa combine aspectele de mai sus cu eficienta economica. O solutie nu va fi indicata ca recomandabila daca implica cele mai mari cheltuieli de capital si/sau de operare.

6.5.      Situatia actuala

            Situatia existenta referitoare la eliminarea namolului este caracterizata de urmatoarele:

§       Lipsa unei statii de epurare pentru municipiul Braila;

§       Formarea unor cantitati de namol sub cele normale consecinta a functionarii defectuase a statiilor de epurare;

§       Absenta dotarilor referitoare la deshidratarea si stabilizarea namolului;

§       Lipsa unei evidente clare privind cantitatile reale de namol produse in statiile de epurare existente

§       Depozitarea namolului se face prin eliminare pe depozitele de deseuri care nu respecta cerintele ecologice.

            Cantitatile relativ reduse de namol rezultate din statiile de epurare existente explica si absenta problemelor majore de depozitare.

            Distanta medie de transport la depozite a namolului de epurare este pentru fiecare localitate de 10-20 km. Nici unul dintre aceste depozite de deseuri nu se conformeaza cerintelor ecologice normate.

            Potrivit deciziilor autoritatilor locale din judetul Braila, taxele de depozitare pentru agentii economici in medie de 33,81 RON/m3 (date ANRSC, conform PRGD, 2007).

            Conform monitorizarii si datelor APM Braila, confirmata de investigatiile consultantului nu s-au inregistrat poluari datorate depozitarii namolurilor de epurare. Datele existente indica faptul ca namolurile din depozitele de deseuri au un continut redus de umiditate (50 – 60%). Cu toate acestea, eliminarea pe depozitele de deseuri neconforme a unor namoluri de epurare reprezinta un risc pentru sol si apa subterana. Germenii patogeni (in cazul namolurilor nestabilizate) reprezinta de asemenea, un risc pentru persoanele care manipuleaza aceste substante precum si pentru factorii de mediu.

            Conform noilor reglementari, statiile de epurare trebuie sa fie retehnologizate, astfel incat sa asigure gestionarea corespunzatoare a namolului. Avand in vedere prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si referitoare la obiectivele de eliminare a deseurilor biodegradabile, in vigoare din anul 2006, nu mai este permisa depozitarea namolurilor de epurare nestabilizate in depozite.

            In conformitate cu Ord. MM 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, utilizarea namolului in agricultura se poate efectua in baza permisului de utilizare si bazat pe un studiu agrochimic si a unui plan de fertilizare.

6.6. Volumul de namol si calitatea namolului

6.6.1. Situatia actuala

            La nivelul anului 2008 in judet exista 4 statii de epurare orasenesti, 3 situate in zona urbana si una in zona rurala( com. Movila Miresii). In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol separate in anul 200

Tabelul nr. 1.1 Namoluri generate in statiile de epurare a apelor uzate orasenesti din judetul Braila

Statii de epurare din judetul Braila - situatie la nivelul anului 2007

Denumire statie de epurare

Populatie echivalenta

Cantitatea de namol rezultata (t/an substanta uscata)

Faurei

5 742

12

Insuratei

9 316

0,9

Ianca

14 197

60

Movila Miresii

4 777

0,22

TOTAL

34 032

73,12

            Cantitatile de namol generate au provenit din treapta mecanica, nestabilizate si eliminate in principal, prin depozitare in depozitele de deseuri.

Tabelul nr. 6.6.1.2 ----  BDO

 

 

Statia de epurare

Anul

 

Ianca

Faurei

Movila Miresei

2005

Cantitatea generata (tone)

105 (namol umed)

20

0,6

 

Umiditate (%)

 63*

 60*

 60*

 

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

65

20

0,6

 

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

2006

Cantitatea generata (tone)

100

20

0,6

 

Umiditate (%)

 63*

 60*

 60*

 

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

65

20

0,6

 

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

2007

Cantitatea generata (tone)

100

20

0,6

 

Umiditate (%)

 63*

 60*

 60*

 

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

65

20

0,6

 

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

* - umiditate medie in depozit;

Calitatea namolului rezultat din statiile de epurare orasenesti (buletine de analiza)

            Din punct de vedere al operatorului statiei de epurare toate apele uzate provenite din gospodariile populatiei trebuie considerate ca fiind surse difuze de poluare, deoarece este practic imposibil ca aceste surse sa aiba cu compozitia controlata. O serie de evacuari provenite de la unitati comerciale si unitati industriale pot fi caracterizate ca fiind surse punctiforme deoarece evacuarile pot fi controlate si in conformitate cu autorizatiile de mediu. Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile de prevenire sau reducere a poluarii in apele uzate s-a dovedit a fi eficient, in tarile industrializate. Investigatiile cu privire la concentratiile de metale grele din namol demonstreaza o scadere a acestora ca urmare a interventiilor la sursa.

            Probele de namol recoltate din halde au compozitia prezenta in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 6.6.1.3. Compozitia namolului depozitat

Parametru

UM

Valoare

Ianca

Insuratei

Umiditate

%

42,1

39,7

pH

Suspensie in apa 10g/100g

7,35

7,12

Volatil (600oC)

%

26,4

27,3

Azot, N

%

1,07

1,43

Fosfor, P

%

0,66

0,53

Potasiu, K

%

0,39

0,22

Calciu, K

%

0,21

0,57

Sodiu, Na

%

0,28

0,17

Magneziu, Mg

%

0,44

0,81

Crom, Cr

ppm

200

75

Nichel, Ni

ppm

60

30

Mangan, Mn

ppm

110

27

Cadmiu, Cd

ppm

20

8

6.6.2.Situatia prognozata

ZONE URBANE

            Pentru municipiul Braila cantitatile viitoare de namol sunt estimate pe baza calculelor tehnologice, calcule care iau in considerare populatia echivalenta deservita in conformitate cu cresterea populatiei si a industriei pana in 2037. In tabelul 2.1 se prezinta in detaliu cantitatea de namol estimata, luand in considerare cresterea ratei de conectare la reteaua de canalizare si construirea Statiei de Epurare.

Tabelul nr. 2.1. Caracteristicile viitoarei statii de epurare a Municipiului Braila (2014)

            Denumire a statiei de epurare

Capacitate - locuitori echivalenti

Tipul statiei de epurare

Anul punerii in functiune

Cantitatea estimata de

namol rezultat

(t s.u.)

Statie de epurare ape uzate in Municipiul Braila

291 370

statie de epurare mecano biologica cu aerare extinsa

2010

6753

            Proiectul are ca obiectiv epurarea amestecului de ape uzate menajere si industriale, incluzand si tratarea namolului rezultat, pentru stabilizarea acestuia si deshidratarea sa.

            Deshidratarea namolului se va realiza pe filtre presa banda, dupa conditionare cu polielectroliti. Cantitatea anuala de namol deshidratat se estimeaza la 6753 t/an s.u., echivalent cu 18,5 t/zi s.u. Umiditatea finala obtinuta in urma deshidratarii mecanice se estimeaza la 80%.(Sursa: Proiectant SE Braila)

            Pentru celelalte statii de epurare (Ianca, Faurei si Insuratei) sunt prevazute lucrari de reabilitare. Urmatoarele procedee de prelucrare a namolului au fost stabilite pentru Statiile de epurare.

Tabelul nr. 6.6.2.2. Procedee de prelucrare a namolului

Statie epurare

Procedee de prelucrare namol

Braila

-           Fermentare anaeroba,

-           deshidratare mecanica

Ianca

-           debitele localitatii Ianca vor fi preluate de SE Faurei

Insuratei

-           ingrosare mecanica

-           fermentare anaeroba

-           deshidratare mecanica

Faurei

-           ingrosare mecanica

-           stablizare aeroba

-           deshidratare mecanica

            Pentru orasele Insuratei, Faurei si Ianca, cantitatile de namol sunt estimate in cadrul proiectelor de reabilitare a statiilor de epurare. In calcule s-a considerat un continut de substanta uscata de 20%, urmare a deshidratarii namolului pe filtre presa banda, obtinandu-se un material lopatabil.

           


Tabel nr.2.3. Municipiul Braila – Cantitatea de namol generata dupa finalizarea lucrarilor la Statia de Epurare

 

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

 

 

 

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

%

Rata de conectare a populatiei, in %

 

 

99%

99%

 

TOTAL populatie

188057

(295138 PE)

2013

103

108

39 390

17

Tabel nr. 2.4 FAUREI - Cantitate de namol generata dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a SE

 

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

 

 

 

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

%

Rata de conectare a populatiei, in %

 

 

37,7%

100% 

 

TOTAL populatie

11142

(20238 PE)

 2013

6,7

6,9

1803

7,2

7,5

1 942

20

* inclusiv cantitatea de namol generata in aria localitatii IANCA;

Tabel nr. .2.5 INSURATEI - Cantitate de namol generata dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a SE

 

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

 

 

 

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

%

Rata de conectare a populatiei, in %

 

 60%

86% 

 

TOTAL populatie

14125

(22466 PE)

 2013

5,8

6,1

1577

6,7

7.0

1811

20


            Dupa finalizarea Statiei de Epurare din municipiul Braila in anul 2010, se estimeaza ca in primul an de functionare (2011) vor fi generate aprox. 39.390 t de namol. Aceste cantitati vor creste continuu in urmatorii ani pana la cantitatea maxima din anul 2026, atunci cand se vor finaliza lucrarile la reteaua de canalizare si statiile de epurare din zonele rurale, precum si intrarea lor in exploatare. La acest moment aprox. 53.885 t de namol vor fi generate anual. Majoritatea cantitatii de namol rezulta din Statia de Epurare a municipiului Braila, iar contributia celorlalte orase este considerabil mai scazuta. In zonele rurale vor fi generate cantitati reduse, usor de manipulat.

            Tabelul urmator prezinta sintetic nilantul de namol.

Tabelul nr. 6.6.2.6 Productia anuala de namol estimata pentru judetul Braila (perioada de proiectare)

Anul

Braila

Ianca

Faurei

Insuratei

Zone rurale

TOTAL

 

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

 

20 % substanta uscata

2010

      47,963.47

725.40

172.10

131.51

0.0

48992.50

2011

      45,985.12

820.50

222.34

182.85

0.0

47210.82

2012

      43,102.18

888.24

322.58

425.52

0.0

44738.52

2013

      40,794.06

1183.98

339.86

610.09

821.41

43749.39

2014

      39,389.47

1404.46

398.11

690.83

885.93

42768.80

2015

      39,621.66

1431.67

413.30

720.27

908.21

43095.12

2016

      39,825.80

1454.23

428.46

750.65

932.29

43391.43

2017

      40,029.17

1455.96

436.42

764.30

954.76

43640.60

2018

      40,231.98

1482.81

444.64

779.95

984.43

43923.81

2019

      40,609.25

1505.75

455.74

801.12

1010.03

44381.89

2020

      40,991.23

1526.59

461.59

810.97

1025.83

44816.21

2021

      41,354.30

1535.85

475.84

823.43

1044.67

45234.08

2022

      41,722.46

1567.18

488.46

847.81

1058.06

45683.97

2023

      41,975.77

1636.97

494.77

885.18

1070.00

46062.69

2024

      42,474.82

1681.31

501.18

928.15

1113.07

46698.52

2025

      42,859.31

1686.61

512.64

977.01

1128.34

47163.91

2026

      43,690.73

1729.41

528.49

1032.00

1145.85

48126.49

TOTAL

712620.79

23716.91

7096.53

12161.65

14082.86

769678.74

6.7.      Capacitati disponibile pentru eliminarea namolului

6.7.1.   Generalitati

            Depozitarea namolurilor de epurare in depozitul de deseuri solide orasenesti are ca baza legala Directiva 999/31/EC privind eliminarea deseurilor, transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005. Din punct de vedere ecologic este recomandat sa se renunte la eliminarea prin depozitare. In acest scop, Directiva 999/31/EC solicita reducerea treptata a cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare finala.

            Alternativele de eliminare prin valorificare sunt prezentate mai jos, iar obtinerea unor produse vandabile sunt considerate alternative atractive:

FARA PRELUCRARE (produse invandabile):

·  ca sursa de nutrienti si/sau in procesul de reintegrarea a terenurilor in circuitul natural prin regenerarea solurilor;

· 

VALORIFICAREA NAMOLULUI

 
depozitarea in afara amplasamentului;

·   prin incinerare in furnale si cuptoare special amenajate;

·   prin gazeificare;

PRODUSE PRELUCRATE (produse vandabile) sub forma de:

·  compost;

·  peleti pentru ingrasaminte;

·  paleti uscati sau sub forma de cenusa refolositi in fabricarea betonului pentru pavaje.

            Deseurile biodegradabile se sorteaza separandu-se de alte deseuri. In practica actuala valorificarea deseurilor urbane se efectueaza in special pentru „tratare biologica” (de ex. compostarea). Dupa tratarea biologica a deseurilor cu continut organic (namolul de epurare in amestec cu deseurile organice) in cazul de fata, produsul final poate fi considerat valorificabil. Calitatea acestui produs se impune a corespunde standardelor impuse raportat la restrictiile in continutul de metale grele, compusi toxici si germeni patogeni, acesta putand fi utilizat ca fertilizator in agricultura.

            Pentru a atinge obiectivele pe termen scurt privind sarcina de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile (cu 25% in 2010) depozitate, si cu investitii minime, este necesara concentrarea asupra cantitatilor de deseuri biodegradabile care pot fi colectate usor si tratate. Acestea includ in general hartia, cartonul, lemnul si ambalajele pentru reciclare, deseurile din gradini si parcuri si deseurile alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deseurile din parcuri, curti, gradini si piete trebuie colectate separat. Este posibila si compostarea namolului de la gospodarii (fose septice) si de la statiile de epurare municipale (daca sunt conforme cu OM 344/2004).

6.7.2.   Depozite municipale pentru depozitarea namolului

            In scopul conformarii cu Directiva europeana si cu tendintele din alte tari, depozitarea namolurilor pe depozitele de deseuri solide municipale nu reprezinta o solutie pe termen lung.

            Depozitele de deseuri in judetul Braila se afla in administrarea Consiliilor Locale, responsabile si cu operarea si intretinerea acestora.

            Din punct de vedere al legislatiei, in vigoare, depozitele existente nu corespund cu reglementarile impuse. Depozitele existente nu sunt impermeabilizate si nu sunt prevazute cu sisteme de drenaj, astfel incat la cantitati mai mari de namol si levigatul generat conduc la poluarea solului si a apei subterane.

            Singurul depozit de deseuri conform existent in judetul Braila este depozitul controlat de deseuri menajere si asimilabile industriale TRACON, construit in localitatea Muchea. Depozitul a inceput sa functioneze in 2002. Sunt proiectate 4 celule:

§       3,1 ha pentru o capacitate de 314.000 m³

§       2.8 ha pentru o capacitate de 392.000 m³

§       2,8 ha pentru o capacitate de 392.000 m³

§       3,2 ha pentru o capacitate de 450.800 m³

            In conformitate cu HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor,  depozitul de deseuri municipale Ianca (S = 0,4 ha), care deserveste si municipiul Braila, urmeaza sa fie inschis in 2009. Mai mult, operarea celor 121 depozite de deseuri rurale va fi sistata incepand din 16 iunie 2009.

Tabel nr. 6.7.2.1 Depozite de deseuri urbane, nepericuloase din judetul Braila

Nume depozit

Suprafata proiectata (ha)

Suprafata ocupata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Volum deseuri depozitat (m3)

Capacitate libera (m3)

Volum deseuri depozitat anual (m3)

Numar locuitori deserviti

An estimat sistare depozit

Depozit Ianca

0,97

0,4

9000

4500

4500

18000

9800

2009

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 1

3.1

434000

120000

314000

70000

232000

2031

Depozit Faurei

2

1,5

37700

30000

7700

2000

4000

2017

            In judetul Braila a inceput in 2002 realizarea depozitului de deseuri de la Muchea (Tracon SRL), din care prima celula a fost finalizata si are o suprafata de 0,7 ha depozitandu-se anual 70.000 t de deseuri.

            Conform PRGD Regiunea Sud-Est (2007), in anul 2010 este prevazuta, de asemenea, construirea unui depozit regional ecologic de deseuri urbane in localitatea Ianca cu o capacitate totala de 255.000 tone.

            Pentru conformarea cu directivele UE si a reglementarilor nationale relevante, noile depozite de deseuri vor fi prevazute cu unitati de sortare si compostare.

            Depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale asimilabile al municipiului Braila ce apartine SC Tracon SRL, functioneaza in baza autorizatiei integrate de mediu nr. 2/010.2005 si detine o celula cu o capacitate de 434.000 m3, utilizata in proportie de 64,36% la nivelul anului 2007 (volum depozitat 279.354 m3). Firma a efectuat demersurile pentru executarea celei de-a doua celule cu o capacitate de 392.000 m3. Anul de inchidere a acestui depozit este 2031. Depozitul acesta detine si o capacitate de compostare cu o capacitate de 500.000 m3. Disponibilitatea de a accepta namolul de epurare urmeaza sa fie solicitat acceptul proprietarului.

            Noul depozit va fi amplasat langa localitatea Ianca. Proprietarul noului depozit de la Ianca Consiliul Local Braila, care si-a declarat disponibilitatea de a prelua namolul generat in viitoarea statie de epurare a municipiului Braila si a localitatilor invecinate.

            In concluzie, capacitatea de depozitare disponibila la nivelul anului 2010, anul estimat de punere in functiune a statiei de epurare a apelor uzate Braila, va fi de 80.000 m3, iar pentru anul 2014 de aprox. 500.000 m3 (deoarece se presupune ca va fi functionala si prima celula a noului depozit regional Ianca). Estimarile efectuate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.6.7.2.2. Capacitati actuale si viitoare de depozitare:

Nume depozit

Suprafata proiectata (ha)

Suprafata ocupata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Volum deseuri depozitat (m3)

2007

Capacitate libera (m3)

2007

Volum disponibil (m3)

2010*

Volum disponibil (m3)

2013*

Volum disponibil (m3)

2020*

An estimat sistare depozit

Depozit Ianca

0,97

0,4

9000

4500

4500

-

-

-

2009

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 1

3.1

434000

120000

314000

174000

104000

-

2031

Depozit Faurei

2

1,5

37700

30000

7700

3700

-

-

2017

Depozit regional Ianca

255.000

-

-

255.000

185.000

-

2035

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 2

2.8

392.000

-

-

-

392000

-

2031

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 3

2.8

392.000

-

-

-

-

392000

2031

TOTAL

432700

681000

392000*

* Estimarea consultantului pe baza indicelui de crestere a cantitatii de deseuri generate = 0.008, conform PRGD (2007)

            Tinand cont de capacitatile de depozitare existente si viitoare pentru deseurile din judetul Braila se poate afirma ca depozitarea reprezinta o optiune practica, realizabila pentru namolul generat din statiile de epurare in mod temporar (orizont 2014) pentru depozitare finala, iar ulterior pentru a fi supus compostare.

6.7.3.   Reutilizarea namolului in agricultura

            Practica principala, pe plan international, o reprezinta eliminarea prin depozitare (50-75%), in timp ce restul volumului namolului este utilizat in agricultura ca material de conditionare a solului/fertilizator (25-35%). Utilizarea in agricultura a namolului brut sau ca produs al proceselor de compostare este incurajata de autoritatile nationale ca fiind cea mai accesibila optiune de reciclare a namolului, in timp ce incinerarea este considerata cea mai defavorabila optiune. Aplicarea pe sol este o solutie atractiva pentru utilizarea namolului de epurare, datorita valorii nutritive ca fertilizant, in scopul accelerarii cresterii culturilor. Cu toate acestea, namolul poate contine agenti patogeni si metale grele, ca poluanti, cu efecte negative asupra sanatatii umane prin acumularea substantelor toxice in sol si de aici in culturi vegetale si la animale. Prin urmare, se impune elaborarea unor metode alternative de gestionare/depozitare/valorificare a namolului in scopul minimizarii impactului asupra mediului.

            In practica, reutilizarea namolului in agricultura este supusa unor numeroase constrangeri si restrictii tehnice. In timp ce namolul este generat in statia de epurare pe intreaga perioada a unui an, aplicarea sa in agricultura este limitata la o data sau de doua ori pe an. De asemenea, compozitia namolului trebuie analizata pentru a se verifica incadrarea sa in limitele impuse de legislatie. Calitatea solului trebuie sa fie, de asemenea, conforma cu reglementarile, iar tipul de culturi pentru care este permisa aplicarea namolului ca fertilizant este in egala masura supus limitarilor, conducand la necesitatea unei monitorizari continue.

            Namolul poate fi utilizat in agricultura indiferent de continutul de umiditate. Aceasta depinde de distanta dintre zonele agricole si de costul transportului, de echipamentul mecanic agricol de imprastiere si de balanta apei din sol.

            Din punct de vedere al acceptarii de catre fermieri trebuie demonstrat ca micro-poluantii prezenti in namol nu afecteaza calitatea culturilor si sanatatea populatiei consumatoare a produselor agricole.

6.7.3.1.            Agricultura in judetul Braila

            Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila. Conform datelor transmise de DADR Braila, din formularul statistic AGR - 2A 2008, rezulta faptul ca, raportat la suprafata totala a judetului, ponderea principala a terenurilor din judetul Braila o detin cele agricole (81,30%), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, (5,86%).

Tabelul nr 7.3.1.1. Tipuri de folosinta a terenurilor in judetul Braila

            Tipuri de folosinta

Suprafata

ha

%

Agricol, din care

  • arabil

Neagricol, din care

  • paduri
  • ape
  • drumuri si cai ferate
  • curti si constructii
  • neproductive

Total

387.470

353.087

 89106

28300

31033

   8549

 12622

   8602

 476576

81,30

74,09

 18,70

   5,94

   6,51

   1,79

   2,65

   1,81

       100,00

            Din suprafata agricola totala de 387.478 ha, terenul arabil are o pondere de 91,12% (353.087 ha), iar pasunile acopera 7,46% din total. In peisajul agricol al judetului se distinge Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 7700 ha, incinta indiguita rezultata prin desecarea vechii Balti a Brailei, teritoriul fiind amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare exploatare agricola din tara.

s

Tabelul nr. 6.7.3.1.2. Suprafata agricola totala la nivelul anului 2008

Tipuri de folosinta

Suprafata

ha

%

Agricol

  • arabil
  • pasuni
  • vii
  • livezi

387.478

353.087

28.905

4.840

640

100, 00       

 91,12

   7, 46

    1, 25

    0, 17            

s

            In tabelul urmator se prezinta o repartizare a terenurilor pe clase de calitate si de pretabilitate.

Tabelul nr. 6.7.3.1.3.  Incadrarea terenurilor pe clase si tipuri in judetul Braila

Folosinta

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

Arabil

14445

4,13

155676

44,45

122881

35,08

40877

11,77

16367

4,67

Pajisti

10

0,03

1558

4,62

12704

37,70

6502

19,30

12924

38,35

Vii

549

10,95

1228

25,57

1259

25,12

1798

35,87

125

2,49

Livezi

2

0,31

248

37,98

225

34,45

178

27,26

-

-

TOTAL

15006

3,85

158764

40,75

137069

35,18

49355

12,67

29416

7,55

Tabelul nr. 6.7.3.1.4. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul  Braila

Nr. crt

Specif.

U.M.

(ha)

Clase de bonitare ale solurilor

I

II

III

IV

V

Total (ha)

Supraf. cartata

1

Arabil

348821

14445

155676

122881

40877

16367

350246

2

Pasiune

32892

10

1558

12704

6502

12924

33698

3

Vii

4817

549

1228

1259

1798

125

5013

4

Livezi

751

2

248

225

178

-

653

5

Total

387281

15006

158764

137069

49355

29416

389610

            Se observa o uniformitate structurala si de fertilitate a solurilor, majoritatea acestora facand parte din categoriile de calitate II si III. Aceasta uniformitate structurala si de fertilitate este combinata cu un pH stabil care favorizeza aplicarea namolului.

            Din inventarierea efectuata de Statiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricola Braila, calitatea solului  este afectata de unele restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solului, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar si asupra calitatii produselor agricole  si a securitatii alimentare.

            Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

            Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentialul productiv redus, se regasesc in urmatoarele grupari de soluri, dupa cum sunt redate in tabelul de mai jos. Procentele sunt calculate fata de suprafata agricola a judetului:

Tabel nr. 7.3.1.5 Restrictii ale calitatii solului

Tip de sol

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Total

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

Soluri salinizate

47573

12,25

35251

9,08

-

-

8274

2,13

91098

23,45

Soluri sodizate

11058

2,85

-

-

-

-

7584

1,95

18642

4,80

Soluri afectate de eroziune

-

-

770

0,20

-

-

-

18642

770

0,20

Soluri afectate de relief eolian si textura grosiera

-

-

21540

5,40

-

-

-

-

21540

5,54

Exces de umiditate

-

-

10486

2,70

36477

9,39

-

-

46963

12,09

Total

179013

46,09

            Solurile afectate de eroziune reprezinta un procent redus (0,20%), cauza principala fiind siroirea apelor si utilizarea intensa a sistemelor de irigare. S-au constatat si procese accentuate de deshidratare cu efecte negative asupra solurilor. Ambele procese ar putea reprezenta argumente favorabile cu privire la aplicarea namolului, deoarece aceste fenomene ar putea fi diminuate prin aportul de materie organica continuta in namolul de epurare.

Tabelul nr.7.3.1. Suprafetele cultivate in judetul Braila

Nr.crt

Culturile

Suprafata cultivata

%

ha

1

Cereale pentru boabe

183154

52

2

Leguminoase pentru boabe

2130

1

3

Plante uleioase total

93020

27

4

Plante pentru alte industrializari total

110

-

5

Plante medicinale total

110

-

6

Cartofi total

588

0,01

7

Legume de camp si in solarii

2776

0,01

8

Pepeni verzi

2534

0,01

9

Pepeni galbeni

299

-

10

Plante de nutret total

26652

0,08

11

Plante pentru producerea de seminte

11217

0,04

12

Campuri experimentale

121

-

Capsunerii

4

-

13

Sere

10

-

14

Ramas neinsamantat

30342

0,09

6.7.3.2.            Potentialul de reutilizare a namolului in agricultura judetului

            Limitele permise pentru ca namolul sa fie utilizat in agricultura sunt conform prevederilor Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare.

            Daca se indeplinesc standardele definite, sistemul agricol al judetului Braila ofera un inalt potential de reutilizare a namolului prin aplicare pe sol, din urmatoarele motive:

§       Suprafete intinse de teren arabil disponibile;

§       Calitatea solului (categoriile de soluri) ofera un potential de absorbtie ridicat pentru metale grele, prin prevenirea infiltrarii acestora in zona apelor subterane;

§       Structura culturilor, suprafete mari fiind utilizate pentru cultivarea plantelor care nu sunt destinate direct consumului uman.

            Tabelul urmator prezinta o estimare a suprafetelor agricole pe care ar putea fi aplicata cantitatea totala de namol generata de Statiile de Epurare din proiect, daca se indeplinesc conditiile de calitate impuse de reglementarile mentionate anterior. In conformitate cu acest normativ se poate aplica o cantitate de namol de 5 t substanta uscata/ha intr-un ciclu de 3 ani. Aceasta inseamna ca daca se aplica intreaga cantitate de namol in primul an pe o anumita suprafata de teren agricol, urmeaza o pauza de doi ani fara nici o aplicare, care trebuie respectata. Prin urmare, va trebui sa se ia in considerare o suprafata de trei ori mai mare decat cea calculata. Aplicarea namolului va trebui sa se faca in mod alternativ, in scopul evitarii supradozelor pe suprafetele pe care namolul a fost deja imprastiat.

            In perioada 2010-2012, dupa ce Statia de Epurare a  municipiului Braila se estimeaza ca va fi in functiune, numai 1600 ha/an (respectiv aprox 4800 ha/an, pentru a respecta ciclul de 3 ani pe aceleasi suprafete de teren) se considera a fi solicitate. Incepand cu anul 2015, dupa finalizarea statiilor de epurare, vor fi necesare 2156 ha/an (respectiv aprox. 6468 ha/an, pentru a respecta ciclul de 3 ani pe aceleasi suprafete de teren).

            Cunoscand faptul ca suprafata totala arabila in judet este de 349838 ha, rezulta ca suprafata necesara pentru aplicarea namolului va fi de 1% din suprafata totala disponibila.

Tabel nr. 7.3.2 Estimarea suprafetelor arabile necesare pentru aplicarea namolului

SU

2010-2012

2013-2014

2015-2017

2018 - 2020

Dupa 2020

Statie Epurare

%

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Braila

20

39.389

1575,56

39389

1575,56

 47268

 1891,44

 51207

2048,28

 51207

 2048,28

Ianca

20

189,30

7,58

265

10,60

340

13,60

 362

14,48

 390,52

15,62

Faurei

20

56

2,24

 69,20

2,77

 84

3,36

 103,22

4,13

 118

4,72

Insuratei

20

105,29

4,22

 287,18

11,50

 389

15,56

 585

23,40

 648,50

26

Zone rurale

20

0

0

0

0

1170

46,80

1521

 60,84

1521

60,84 

TOTAL

39740

1589,60

40010,38

1600,43

49251

1970,76

53778,22

2090,29

53885,02

2155,46

Calcul rata de aplicare:

5 t/an/ha pt 3 ani x 0.20 s.u. = 25 t/ha

            In contrast cu situatia favorabila referitoare la conditiile reutilizarii in agricultura, prezentate anterior, nu exista inca o experienta a fermierilor in utilizarea produselor rezultate din procesele de epurare ale apelor uzate ca fertilizant agricol. Incadrarea namolului in standardele stricte de calitate este esentiala in promovarea lui ca ingrasamant, fiind necesar suportul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila. Constientizarea publicului, campaniile de promovare a tehnicilor de stabilizare a namolului vor fi elemente esentiale pentru a asigura succesul utilizarii namolului in agricultura.

            In concluzie, utilizarea namolului de epurare in agricultura judetului Braila se bazeaza pe o serie de conditii si ipoteze, si anume:

§       Respectarea normelor de calitate a namolului prevazute prin Ordinul 344/2004;

§       Respectarea calitatii solurilor, precum si a alternantei aplicarii namolului pe diferite suprafete;

§       Respectarea perioadei de aplicare a namolului, cu cel putin 6 luni inainte de strangerea recoltei

§       Monitorizarea acumularii de metale grele in solurile pe care s-a aplicat namol de epurare.

6.7.3.3. Compostarea

            Compostarea namolului de epurare reprezinta una din alternativele avantajoase de transformare a namolului de epurare in produs vandabil.

            Caracteristicile principale ale namolurilor de epurare:

-      continut scazut de substanta uscata (20-25%);

-      continut ridicat de azot si raport scazut C:N (13:1);

-      potential ridicat de descompunere, instabilitate care conduce la emanare de mirosuri;

-      suprafata specifica mare 1-1,1 t/m3;

-      porozitate extrem de redusa;

            In urma compostarii se obtine un produs:

      continut de substanta uscata (40-60%);

      raport C/N (30-35:1);

      suprafata specifica 0,5-0,6 t/m3 ;

      penetrabilitate suficienta a aerului.

            Compostarea asigura:

·            obtinerea unui produs cu continut ridicat de substante humice;

·            distrugerea agentilor patogeni;

·            legarea chimica a nutrientilor, de exemplu a azotului in forme neleviabile.

            Se aminteste necesitatea:

-      descompunerii unei parti a substantelor organice;

-      evaporarea unei importante cantitati de apa;

-      utilizarea unor materiale adjuvante de “structura”.

Tehnologia de compostare necesita:

      alimentarea cu oxigen pentru desfasurarea descompunerii biologice si antrenarea vaporilor de apa;

      evitarea formarii condensului;

      cantitatea corespunzatoare de material structural.

Capacitatea anuala ,pentru anul 2014, 50% din cantitatea eliminate din S E a Municipiului Braila

γ (t/m3)

Cantitate (t) 80% apa

Volum (m3)

Namol

1

16880

16880

Material de structura

0,25

8440

33760

Total

0,625

25320

40512

Caracteristicile produsului (anual)

20256 (t)                     24404(m3)                   0,83 t/m3

            Elementele principale ale instalatiei (in comun cu fractiunea organica a deseului urban):

Ö       omogenizator/dozator/maruntitor;

Ö       banda transportatoare;

Ö       spatiu inchis pentru descompunere;

Ö       spatiu de finisare;

Ö       depozitare / ambalare produs finit.

            Platforma va fi prevazuta si cu o instalatie de tratare a levigatului provenit din continutul de apa a namolului si din transformarile endogene si exogene.

            Ca material de structura se va folosi deseul vegetal din intretinerea unor spatii verzi – parcuri, gradini, cimitire etc. completat in caz de nevoie cu paie.

            Compostul se va utiliza ca agent de regenerare-recultivare in arii, straturi si cantitati care se vor stabili de catre organele competente.

            Se impune analiza costului transportului:    

~       de namol brut,

~       de material structural,

~       de compost.

            Compostarea namolului de la gospodarii (fose septice) si de la statiile de epurare municipale se poate realiza numai daca compozitia acestuia este conform cu OM 344/2004.

            Costuri de productie: Capacitatile statiilor variaza mult, de la statii mici cu 500 t/an pana la intrari de 70.000 t/an. Costul pe tona de deseuri intrate variaza intre 15 si 75 Euro/t sau, respectiv, 30-45 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul ca este cu mult peste costurile din Romania. In consecinta, sunt recomandate statii de compostare in spatii deschise, mai ieftine, in zone unde terenul nu este asa scump.

Tabel nr. 6.7.3.3. Costul productiei de compost (compostare inchisa)

Capacitate

Investitie

Costul de capital

Costuri fixe

Costuri variabile

Costuri pe tona de intrari €/t

Cost / t de compost €/t

20.000

11.000.000

1.210.000

390.000

310.000

95

190

            Autoritatile locale din aria Proiectului si-au aratat interesul pentru investitii in statii de compostare a namolului. PRGD Regiunea Sud-Est (2007) mentioneaza faptul ca in judetul Braila sunt prevazute 5 statii de compostare a deseurilor biodegradabile. Una dintre aceste statii, cea de la Ianca, a fost deja realizata. Orasul Ianca dispune astfel de prima statie de compostare pentru deseuri biodegradabile din Braila si cea de-a doua realizata la nivel national. Obiectivul, care are drept scop rezolvarea problemei depozitarii necontrolate a gunoiului de grajd din Ianca si din satele arondate, a costat 762.450 euro, din care 682.450 euro a fost contributia Uniunii Europene, iar restul sumei a fost asigurata de la bugetul orasului Ianca. Prin construirea acestei statii se urmareste transformarea in ingrasamant agricol a gunoiului de grajd provenit din gospodariile orasului Ianca si ale localitatilor arondate, respectiv Perisoru, Berlescu, Tarlele Filiu, Oprisenesti si Plopu. Deseurile biodegradabile se colecteaza de la taranii care cresc animale si se depoziteaza pe o platforma betonata, cu capacitatea de 17.000 metri cubi.    

            Dupa ce sunt tinute la uscat sase luni, acestea se transforma in ingrasamant natural (5000 tone mranita) si sunt vandute fermierilor interesati sa isi fertilizeze terenurile agricole. Directia Serviciilor Publice Ianca este administratorul statiei de compostare. Instalatia functioneaza pe baze comerciale, crescatorii de animale care beneficiaza de serviciile de colectare a gunoiului de grajd platind o taxa cuprinsa intre 0,45 – 5,42 lei/cap de animal.

            Un alt proiect finantat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea unui sistem de management al deseurilor in orasul Insuratei si satele componente” – se deruleaza in orasul Insuratei. Acesta consta in construirea unei statii de compost a deseurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deseurilor si infiintarea serviciului local de salubrizare. Termenul de finalizare este 31 august 2009.

            Namolul poate fi compostat separat sau impreuna cu fractia organica din deseurile municipale solide, pentru a obtine un compost de calitate uniforma, dupa cum s-a prezentat in paragrafele anterioare. Avand in vedere aceste consideratii, precum si costurile ridicate pe care le implica procesul de compostare, se apreciaza ca investitiile de compostare pentru namol separat nu vor putea fi realizate pe termen scurt sau mediu. Totusi, depozitele ecologice noi, respectiv depozitul regional de la Ianca (estimat a fi realizat in 2010), vor oferi capacitati de tratare a fractiunilor biodegradabile colectate selectiv.

            In concluzie, in judetul Braila compostarea reprezinta o optiune reala pentru namolurile din judet.

6.7.4.   Reutilizarea in reimpadurire (suprafata de padure potrivita pentru reutilizarea namolului)

            Ca si in cazul aplicarii in agricultura, namolul continand in principal humus poate fi utilizat pentru crearea unui nou strat de humus pentru arbori si arboret. Aceasta alternativa ca utilizare a namolului in silvicultura este o solutie fezabila. Totusi, in cazul judetului Braila trebuie sa se in in consideratie faptul sa suprafata impadurita este redusa. Aceasta ocupa o suprafata de 5,94% din suprafata totala a judetului. Conform PLAM (2004) exista, de asemenea, si soluri erodate care vor trebui reimpadurite.

            Saraturarea, respectiv salinizarea si solonetizarea au ca efect de asemenea degradarea rapida a solului. La nivelul judetului Braila suprafetele de sol erodate din cauza saraturarii se cifreaza la 464 ha.

            Au fost inventariate terenurile degradate care pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire.

            Tinand cont de aceste date, se considera ca solutia reimpaduririi poate fi luata in considerare ca o optiune punctuala si nu ca o solutie pe scara extinsa. O astfel de decizie va trebui analizata impreuna cu autoritatile de mediu, OSPA (Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice) Braila, DADR Braila, precum si cu ocoalele silvice, in scopul definirii arealelor potrivite pentru folosirea namolului la impaduriri.

6.7.5.   Reducere termica (incinerare/co-incinerare)

6.7.5.1.                        Consideratii generale

            Incinerarea este privita ca alternativa pentru eliminarea namolului, reprezentand pe plan mondial aprox. 15% din totalul cantitatii de namol tratat. Mai mult, exista o tendinta de crestere, datorata in principal restrictiilor impuse altor variante de eliminare finala, chiar daca emisiile de la incineratoare au limite stricte reglementate de Directiva 89/369/EEC si transpunerea in legislatia romaneasca.

            Exista mai multe tehnici utilizate pentru incinerarea namolului (mono-incinerare, co-incinerare, etc.), avand efect distrugerea poluantilor, in paralel cu recuperarea de energie. Incinerarea este un mod eficient de eliminare finala a namolului.

            Prin incinerare, cantitatea de substanta uscata se reduce semnificativ, in timp ce se recupereaza energie si procedeul nefiind sensibil la variatiile de compozitie ale namolului inclusiv ale poluantilor. Totusi, incineratoarele produc gaze si cenusa si care contin diferite tipuri de substante chimice (CO2, Nox, praf, etc.), iar cea mai toxica componenta o reprezinta dioxinele. Gazele sunt filtrate inainte de a fi eliberate in atmosfera, iar cenusa rezultata poate fi depozitata in depozitele de deseuri sau utilizata ca material de constructie. Incinerarea poate avea loc in cuptoare special construite sau in instalatii existente fie destinate deseurilor, fie cu alte destinatii (de exemplu fabricarea cimentului).

            In cazul incinerarii, investitia initiala poate fi mare, iar costurile de operare sunt, de asemenea, mari. Prin urmare, incinerarea nu este suportabila in cazul comunitatilor mici, si aceasta solutie nu este privita ca o solutie durabila, dar poate reprezenta o solutie pentru cazuri particulare, locale.

6.7.5.2.            Potentialul de incinerare al namolului in judetul Braila

            Asa cum se observa si din referintele anterioare, compania Lafarge Cement are o experienta solida in valorificarea prin co-incinerare a namolurilor de epurare. In Romania, aceasta companie, prin fabrica sa de ciment amplasata in Medgidia, Judetul Constanta, detine Autorizatie de Mediu eliberata de APM Galati pentru a incinera namolul rezultat din Statiile de epurare.

            Fabricile de ciment Hoghiz (judetul Brasov) si Medgidia (judetul Constanta) accepta deja cantitati considerabile de deseuri (anvelope uzate, uleiuri uzate, deseuri chimice periculoase, etc) pentru a fi distruse prin incinerare, cantitatile ridicandu-se la cca. 50.000 t/an. Se poate declara faptul ca Lafarge Romania este interesata sa-si extinda gama de deseuri acceptate la co-incinerare si cu namolurile de epurare, prin urmare solutia incinerarii poate fi considerata o solutie pentru mai tarziu.

            Distanta de transport intre municipiul Braila si Fabrica de la Medgidia este de 164 Km, iar de la celelalte localitati (Ianca, Faurei, Insuratei) pana la Medgidia este tot intre 150-170 Km. Se considera ca o distanta mai mare de 200 Km conduce la costuri de transport care limiteaza utilizarea solutiei de co-incinerare.

6.7.6. Alte tipuri de reutilizare (de ex. utilizarea namolului pentru recultivarea terenurilor sau produse specifice)

            In zonele degradate, cum ar fi fostele exploatatii miniere, depozite de deseuri, situri industriale contaminate, dupa decontaminarea obligatorie a acestora, in scopul revitalizarii terenului va fi necesar un aport substantial de azot si materii organice pentru a restabili stratul de sol de baza pentru plante. In aceste zone namolul de epurare poate fi utilizat in cantitati care sa depaseasca limita agronomica. In astfel de cazuri namolul este de obicei aplicat o singura data, iar apoi se face insamantarea. Din cauza solubilitatii mari a nitratilor, care reprezinta componenta nutritiva principala atat pentru namol, cat si pentru fertilizantii chimici, namolul aplicat in acest mod prezinta potential de contaminat al apelor subterane cu nitrati, daca nu este gestionat corespunzator.

            Prin urmare, ori de cate ori namolul trebuie aplicat in cantitati mai mari decat cele acceptate din punct de vedere agronomic, este necesara aprobarea autoritatilor de mediu. In prezent nu exista reglementari nationale care sa definesca parametri de calitate pentru aceasta situatie. Din acest motiv, va trebui studiat cu atentie impactul asupra factorilor de mediu al unei astfel de solutii, precum si analiza de risc fata de mediu si sanatatea populatiei.

            In prezent nu s-a identificat un proiect specific pentru a se putea avea in vedere solutia de aplicare a namolului pe terenuri degradate, ca optiune viabila pentru reciclarea namolului de epurare din judetul Braila.

6.8.      Alternative strategice de eliminare a namolului

            Exista patru tipuri de namol

·       lichid separat si colectat, in trecut imprastiat pe teren;

·       turte de namol netratat: dezhitratat;

·       namol tratat conventional fermentare duce la o reducere a continututlui microbiologic d eapproximativ 99%;

·       tratare intensificata dupa o tratare intensa energetica (uscare, neutralizat cu var) reducere 99.9999% a coliformilor si inlaturarea agentilor.

Succesiunea ctivitatilor privind managmentului deseurilor:

      generarea deseurilor trebuie prevenita sau redusa la sursa pe cat de mult posibil  ;

      acolo unde generarea deseurilor nu poate fi prevenita, materialele sau produsele trebuie refolosite;

      apa trebuie reciclata;

      energia trebuie recuperata;

      depozitarea controlata in gropi ecologice.

            Namolul va fi utilizat:

®    pe terenuri agricole;

®    in activitati neagricole:

Ö       imbunatatiri funciare;

Ö       impaduriri.

            Matricea de siguranta a namolului: pentru cresterea sigurantei impotriva transferului de agenti patogeni din namol in lantul trofic:

      se pot folosi numai namolul tratat conventional sau prin intensificare a fermentarii.

      se defineste perioada dintre aplicarea namolului si recoltare.

      definitii ale standardelor de tratare si control.

            Strategie: fiecare Operator Regional va implementa o strategie regionala coerenta la nivelul intregii zone a serviciilor bazata pe variatii georgrafice, topografice, demografice, de clima. Se evaluaza oportunitatea infiintarii unei banci d eterenuri- prin cuantificarea tereneurilor maximum disposnibileunde pot fi depozitate namolurile luand in consideratie:

~           zonele cu terenuri adecvate;

~           tipurile de recolte;

~           necesitatile de nutrienti pentru recolte;

~           aplicarea restrictiilor pentru nitrati si fosfati;

~           acceptarea vulnerabila prin suspiciune publica;

Alte optiuni importante care vor fi luate in consideratie:

      reciclarea pe terenuri/ regenerarea solurilor:

~           imbunatatirea calitatii solurilor,

~           incurajarea utilizarii terenurilor anterior dezvoltate sau vacante;

~           reutilizarea namolurilor.

      energie, cu probleme cauzate de poluarea atmosferica prin emisiile de gaze – incinerare sau coincinerare;

      depozitare in gropi ecologice – interzisa sau conforma cu cerintele de mediu privind:

~           mirosurile,