Patologia intestinului
1. Boala Crohn (Enterita regionala, Ileita terminala)
= inflam granulomat nespecif cicatrizanta
Localiz segmentara
Evolutie cronica
Se dezv mai ales la adulti tineri, niv ileon termina, cu frecv aprox egala intre sexe
Se poate extinde la nivel cecal/ colon
Patogenie : oarece perturbari ale imunit mediate celular
Zona intest afectata :
o Mult ingrosata, tumefiata, mai ales muc, submucoasa
o Muc:
aproape constant prezinta ulceratii orientate paralel cu axul lung al intestinului
alterneaza cu zone de muc normala => aspect de "pietre de pavaj"
o mezenterul coresp: ingrosat,
HP:
o Infiltrat masiv limf, mai frecv in submuc
o Patogm L granulaome epitelioide in grosimea tuturor struc enterale.
2. Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectare preponderent a colonului si rectului
Evolueaza din aproape in aproape => poate cuprinde chiar tot cadrul colic
Muc:
o Hiperemica
o Cu ulceratii mici, frecv la niv crestelor, faldurilor muc, acop de exudat mucopurulent si hemoragie
o In rest muc poate imbraca asp hiperplazic, chiar pseudopolipos
o Ulceratiile se vindeca prin cicatrici fibroase
Lez histologice apar inspecial la niv muc:
o Hiperemie
o Infiltr predom plasmocit
Reepiteliz zonelor ulcerate nu se asociaza cu refacerea muc colonului => complicatii de tip
o local:
Perforatii
Fistule
Hemoragii masive
Stenoze
o Sistemic:
Hipoproteinemii
anemii
3. TBC intestinala
poate fi :
o I-ara - contam prin laptele de vaca contamin
o II-ara TBC pulm, cu ingerare de sputa cu BK
Localiz frec ileon, cec (in foliculii limfoizi sau placi Payer)
Initial mici tuberculi de 1-3 mm, galbui, proeminenti
=> Care se ulcereaza (cazeificare )
=> se extind
Profunzimea ulceratiilor poate sa fie pana la niv mm, rar seroasa/ subseroasa(=> perforatii)
4. Febra tifoida
Det de Salmonella figi(gram - ), contamin pe cale orala
Dupa trecerea prin muc intest => ajunge in vasele limf => gg mezenterici => in ficat => duct toracic => in circul sangvina
4 stadii de evolutie a bolii:
I. Cu:
o Hipertrofia la niv ileon terminal, cec:
Foliculi limfoizi solitari
o Pot apare aceleasi modif la niv : splenic, hepatic, gg mezent
o Micro: infiltr limfo-histio-macrofagic :
Difuze
In focare => nodulul tific = agregate de cel histio-macrof, rotunde, cu cit abundenta si nc mic
II. Cu:
o Necroza
o Ulceratii superf la niv ulceratiilor aparute in stadiul I
III. Cu :
o Eliminarea materialului necrotic
o Ulceratii ce se pot extinde pana la mm
IV. Cu:
o Ulceratiile sunt inlocuite de tes de granulatie => cicatrici ce se epitelizeaza
Fine, lineare, netede
Nu duc la stenoze
5. Dizenteria
A. Dizenteria bacilara (din grupul Shiegella)
Inflam de intest variate la niv
o Ileon terminal,
o
Cazurile mai putin intense :
o Hiperemie
o Edem
o Hipersecretie de mucus
o Exudat fibrinos
Cazurile mai severe :
o Formare de pseudomembrane cu
o Necroze
o Ulceratii ale muc
HP : muc colonului prez semne de inflam acuta :infiltr PMN in jurul criptelor glandulare
B. Dizenteria amoebiana (cu Entamoeba Histolitica
Predomina aspectul
de
Apoi de necroza masiva
Cu ulceratii cu mg neregulate, ce conflueza intre ele
Se poate extinde spre org inconj , chiar la niv pielii prin fistule
Prin vena porta => niv ficat => Hepatita Amoebiana
6. Ocluzia intestinala
= sindr abdominal acut = oprirea completa si persistenta a tranzitului
Niv intest : subtire / gros
Mai multe mecanisme :
o Mecanice
Copresiuni externe prin :
Sac herniar
Volvulus
Invaginatii
Adeziuni fibroase peritoneale
Stenoze cauzate de ingrosarea peretelui cu scaderea lumenului in :
Diverticuloze
Stricturi ischemice
B Crohn
TBC
Tumori
Acute : inclavare de calculi/ corpi straini
o Nervoase
Det de ileus paralitic
In
Peritonite
o Vasculare
Pp obstructii de vase prin embolii / tromboze
F( tipul de ocluzie :
Nu e afectata vasculariz ansei
Strangulare
Obliterarea lumenului si intreruperea fluxului sangvin al ansei la un singur capat de vasculariz
Ansa:
o Destinsa
o Cu subfuziuni hemoragice
o Culoare rosu-violaceu
o Peretele intestinal e
o In timp devine negricoasa, friabila, cu zone de infartctizare parietala => perforatii
Ansa inchisa -ambele capete ale vasculariz sunt intrerupte.
Micro:
o Staza venoasa si capilara cu hematii extravazate atat la niv peretelui intestinal cat si la niv mezoului
o Ulterior si tromboze vasculare parietale => necroza :
Initial la niv mucoaasei
Apoi la toate straturile
TUMORILE INTESTINULUI
Apar rar, daca da, mai frecv la
o extremit enterala,
o unghi duodeno-jejunal
o ultima ansa a ileonului
Tumori benigne
Au ca pct de plecare muc intestinala
Imbraca aspect de polipi
o Pediculati/ sesili
o Unici/ multipli
Caz particular :
o Asociata cu pigmentare brun-albastrui perioral si in cavitatea bucala
o Polipii se pot
tum bng mezenchimale rare:
o lipoame
o leimioame
o neurofibroame
Tumori
Limfoame primitive
o Pot fi multiple
o Pot evolua spre ulceratii, perforatii
o Det rar ocluzii intestinale
o Mai frecvente la copii si adulti tineri
o
Carcinoame
o Localiz rar la niv intest subtire , cel mai frecv daca la la niv apedicular
o Cel mai frecv: Carcinoidul(Argentafinom)
Are ca pct de plecare celulele argentafine ce se gasesc de-a lungul intregului tub digestiv, cu originea in crestele neuronale, si cu functie endocrina (celule APUD)
o Micro:
Cel mici, clare, aglomerate in formt alveolare sau travee, invadand toata grosimea peretelui apendicular;
INTESTINUL GROS
Tumori benigne
de tipul :
o polipi
o papiloame viloase
au supraf neteda
de opicei sunt pediculate
au forma sferica
au procentaj mare de transf
Tumori
Carcinomul de colon
mai frecv la pers in varsta, mai ales B
cu localiz :
o rectala
o colon sigmoid
o ileo-cecal
se extinde prin limfatice => infiltrare inelara a peretelui intestinal
majoritatea sunt schiroase => stricturi
formele infiltrative inelare produc obstructii complete => dilatarea intestinului supraiacent tumorii, unde poate surveni o inflamatie supraadaugata pseudomembranoasa.
Alte forme macroscopice :
o fungoid moale
o mucoid,
Micro:
o
o Carcinom anaplazic
Extinderea tumorala:
o Din aproape in aproape de-a lungul circumferintei intest
o Direct: prin perete la niv seroasei (mai rar in cavit peritoneala)
o La distanta:
Mai frecv pe cale limfatica => niv gg mezocolici
Sgvin : niv ficat (in stadiile tardive )
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
