Raport de Cercetare

Grant: Efectul insecticid al extractelor, infuziilor si decocturilor de Artemisia absinthium (pelin) si Tanacetum vulgare (vetrice) asupra homopterelor daunatoare culturilor pomicole si legumicole

Autor: Ciceoi Roxana

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins

1. Obiective urmarite pag. 1

2. Materiale si metoda pag. 1

3. Rezultate obtinute pag. 5

3.1. Experiente de laborator pag. 5

3.2. Experiente in camp pag. 8

3.3. Identificarea substantelor biologic active din vetrice si pelin pag.15

1. Obiective urmarite

Combaterea biologica constituie o problema de actualitate si de maxim interes in randul tarilor din UE, acestea dezvoltand in ultimii ani programe ample de cercetare in acest domeniu. Puternica reactie a opiniei publice la poluarea mediului si sanatatea oamenilor determina gasirea de noi modalitati de combatere a bolilor si daunatorilor, precum studiul propus. Prezentul grant si-a propus sa verifice datele si recomandarile existente in literatura de specialitate cu privire la utilzarea infuziilor, decocturilor si extractelor de plante in protectia plantelor impotriva daunatorilor. Desi exista multe retete si indicatii privind prepararea acestor insecticide vegetale, cu referiri la spectrul combatut, au fost efectuate foarte putine cercetari stiintifice pentru verificarea acestor date.

In acest program am urmarit :

Sa stabilesc eficacitatea preparatelor de pelin si vetrice,

Sa determin eficienta tratamentelor efectuate cu aceste preparate;

Sa identific speciile de homoptere sensibile la preparatele naturale;

Sa identific substantelor active cu efect insecticid din infuziile, decocturile si extractele de pelin si vetrice.

2. Materiale si metoda

Pentru a verifica activitatea insecticida a preparatelor din vetrice si pelin asupra homopterelor daunatoare culturilor horticole, s-au amplasat experiente in campurile experimentale pomicole, in plantatia de piersic si mar si in campurile experimentale legumicole, in culturile de tomate camp si tomate sera ciclul II, dovlecei camp si vinete camp. Pentru testarile de laborator (in camera de crestere a catedrei de Genetica, Ameliorare si Protectia Plantelor, din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti.), am izolat de pe hortensii, trandafiri, tuia, tomate si castraveti afide, paduchele coniferelor si, respectiv, musculita alba, am efectuat infestari artificiale pe diverse plante gazda si apoi am facut tratamente cu PFN. Tratamente au fost aplicate prin pulverizare iar infuziile, decocturile si extractele de vetrice si pelin au fost preparate dupa anumite retete S-au efectuat numaratori ale insectelor ramase vii, la diferite intervale de timp, pentru a putea calcula eficacitatea, dupa formula Savescu-Iacob.

e      Cresterea in laborator a unor homoptere izolate din natura

Homopterele crescute in laborator au fost din genurile Macrosiphum Trialeurodes si Cinara, plantele gazda fiind reprezentate de cartof pentru Macrosiphum rosae castraveti pentru Trialeurodes vaporariorum si, respectiv, tuia, pentru Cinara cupressi

Aceste trei specii de homoptere au fost izolate din focare naturale, depistate in spatii de cultura protejate sau in camp de pe plante gazda ca hortensia (cultivata la ghiveci tinuta in sera, castraveti (cultura de sera, ciclul I) si respectiv tuia (gard viu, gradina particulara).

Pentru a creste afidele pe cartofi, acestia au fost asezati in vase de sticla, umplute cu nisip umed. In momentul in care lastarii tineri au depasit 7 cm, au fost infestati artificial cu afide (figura 1). Pentru cresterea afidelor in laborator a fost mentinuta o temperatura de 22 -25sC, conditiile de iluminare fiind de 16 L : 8 I , realizate cu ajutorul unui ceas programator. Infestarea nu s-a putut efectua cu un numar egal de indivizi, iar evolutia coloniilor de pe fiecare lastar a fost diferita, ajungandu-se in momentul efectuarii tratamentelor la efective si densitati diferite de afide. A fost necesara astfel numararea individuala a afidelor.

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum) a fost crescuta pe rasaduri de castraveti si de tomate, infestate natural in conditii de sera, in cadrul sectorului legumicol al U.S.A.M.V. Bucuresti. Rasadurile infestate au fost aduse in camera de crestere si tinute in custi acoperite cu plasa cu orificii foarte fine, pentru a permite o infestare rapida.

Paduchele coniferelor Cinara cupressi) a fost crescut pe puieti de Thuja orientalis, in varsta de trei ani, avand o inaltime medie de 35-45 cm, cu cresteri noi, tinere. Toti puietii au fost plantati in ghivece de 1L. Sursa initiala pentru infestare a fost reprezentata de paduchii existenti pe arborii dintr-o gradina particulara. Conditiile de crestere din laborator au fost aceleasi cu cele mentionate la cresterea lui Macrosiphum

e              Prepararea infuziilor, decocturilor si extractelor

Plantele folosite pentru realizarea preparatelor fitofarmaceutice naturale au fost:

vetricea - plante proaspete, recoltate personal din diverse situri unde cresteau spontan;

pelinul - plante uscate, cumparate din comert.

Retetele de preparare ale infuziilor, decocturilor si extractelor apoase folosite sunt redate in tabelul 1

Tabelul 1

Retetele de preparare ale infuziilor, decocturilor si extractelor apoase de vetrice si pelin

e   Pulverizarea plantelor de cultura cu infuzii, decocturi si extracte de vetrice si pelin

Pentru tratamentele realizate in conditii dirijate (laborator) s-a folosit pompa Epoca 2000, cu un volum de lucru de 2 L, prevazuta cu dispozitiv de creare a presiunii, cu filtru.  Pentru tratamentele realizate in camp, in plantatiile experimentale ale catedrelor de legumicultura si pomicultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agromonice si Medicina Veterinara, Bucuresti, s-a folosit o pompa cu presiune,cu o capacitate de 5 L, Epoca prevazuta cu dispozitiv de creare a presiunii, cu filtru si cu dispozitiv de reglare a finetii de pulverizare si a distantei de pulverizare.

Pentru experientele montate in laborator s-a lucrat in 21 variante, fiecare varianta cu 3 repetitii, o repetitie fiind reprezentata de 3 plante la ghiveci. Variantele experimentale sunt prezentate in tabelul 2. Martorul chimic a fost reprezentat de produsul Calypso 480 SC (0,02%), un insecticid neonicotinoid nou

Tabelul 2

Variantele experimentale pentru testele de laborator

Pentru experientele montate in campurile experimentale s-a lucrat in 42 variante, fiecare varianta avand 2 sau 3 repetitii, dupa caz, o repetitie fiind reprezentata, dupa caz, de 3 plante sau 3 portiuni de planta. Variantele experimentale sunt prezentate in tabelelul 3. Martorul chimic a fost reprezentat de produsul Calypso 480 SC (0,02%), un insecticid neonicotinoid nou

Tabelul 3

Variantele experimentale pentru testele de laborator

e   Calcularea si interpretarea rezultatelor

Eficacitatea a fost calculata dupa formula Savescu - Iacob, la 24 si respectiv 72 ore dupa tratament:

a = numarul de indivizi vii dupa tratament;

N = numarul total de insecte analizate;

M = numarul insectelor moarte natural (martorul netratat).

Pentru a putea determina eficacitatea preparatelor fitofarmaceutice naturale a fost necesar sa se determine numarul total de insecte de pe planta/portiunea de planta analizata, numarul de indivizi vii dupa tratament de pe aceeasi suprafata si numarul insectelor moarte natural pe o suprafata similara a probei martor, netratata chimic.

Determinarea numarului de afide s-a efectuat prin numararea directa a tuturor indivizilor.

Pentru determinarea numarului de larve de musculita alba s-a procedat in modul urmator:

e      pentru castraveti, determinarea s-a efectuat pe frunzele 2, 3, 4, incepand de la varf, cu ajutorul binocularului. Pe fiecare frunza numaratoarea s-a efectuat pe o viza microscopica (grosisment 0.63), centrul vizei fiind considerat punctul de intersectie al nervurii principale cu al doilea rand de nervuri secundare. Suma celor trei numaratori a fost cifra luata in calcul.

e     

Figura 2. Numararea larvelor de musculita alba pe frunzele de tomate

pentru tomate, determinarea s-a efectuat tot pe frunzele 2, 3, 4, incepand de la varf, pe cea de a treia foliola. Numaratoarea s-a efectuat pe intervalele 1, 3, 5 de limb foliar delimitate de nervurile secundare, considerate alternativ, stanga dreapta (figura 2).

Intre valorile obtinute de pe fiecare din cele trei intervale internervuriene s-a efectuat media aritmetica, urmand ca valoarea luata in calcul sa reprezinte media aritmetica a valorilor individuale obtinute de pe cele trei frunze ale aceleiasi plante.

3. Rezultate obtinute

3.1. Experiente de laborator

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a paduchelui verde al trandafirului, Macrosiphum rosae

Din datele prezentate in tabelul 4 si din figura 3 se poate observa ca eficacitatile tuturor preparatelor apoase sunt foarte mici. Comparativ cu pelinul, vetricea a omorat mai multe afide, mai ales cand a fost aplicata sub forma de infuzie - eficacitate de ~ 27% sau de extract apos - eficacitate de ~ 25.5% (ambele la 72 ore de la tratament).

Tabelul 4

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al trandafirului, Macrosiphum rosae, pe cartof, 2004

Eficacitatile obtinute cu infuzii au fost mai mari decat cele ale extractelor si, mai ales, decat cele ale decocturilor, pentru ambele plante luate in studiu, desi diferentele intre mortalitati au fost mici - de 5,81 procente intre infuzia si decoctul de vetrice si de 5,17 intre aceleasi tipuri de preparate, dar din pelin. Diferentele de eficacitati intre infuzii si extracte au fost si mai mici, de 1,44 procente in cazul vetricei si de 4,27 procente in cazul pelinului.

Figura 3

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al trandafirului, Macrosiphum rosae, pe cartof, 2004

Eficacitatea produsului chimic a fost mai mare decat cea a infuziei de vetrice cu 207,42% si cu 261,3% mai mare decat cea a infuziei de pelin.

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a paduchelui coniferelor, Cinara cupressi

In cazul paduchelui coniferelor, toate preparatele din vetrice au avut eficacitati la 72 ore dupa tratament ce au depasit valoarea de 20%, eficacitatea infuziei de vetrice fiind chiar de 30%. Nici unul din preparatele din pelin nu a atins pragul eficacitatii de 20%, la 72 ore dupa tratament (tabelul 5, figura 4). Si in cazul acesta infuziile au fost cele mai eficace preparate, chiar daca diferentele dintre valori sunt nesemnificative.

Tabelul 5

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui coniferelor, Cinara cupressi pe tuia, 2004

Eficacitatile obtinute cu infuzii au fost mai mari decat cele ale extractelor si decocturilor, atat pentru vetrice cat si pentru pelin, desi diferentele intre mortalitati au fost mici - de 7,29 procente intre infuzia si decoctul de vetrice si de 2,99 intre aceleasi tipuri de preparate, dar din pelin. Diferentele de eficacitati intre infuzii si extracte au fost de 3,95 procente in cazul vetricei si de 7,17 procente in cazul pelinului.

Figura 4

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui coniferelor, Cinara cupressi pe tuia, 2004

Eficacitatile preparatelor de vetrice a fost superioare celor din pelin cu 55,4% in cazul infuziilor, cu 39,4% in cazul decocturilor si 112,9% in cazul extractelor.

Eficacitatea produsului chimic a fost mai mare decat cea a infuziei de vetrice cu 166,4% si cu 313,8% mai mare decat cea a infuziei de pelin.

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a musculitei albe, Trialeurodes vaporariorum, pe castraveti, 2004

Eficacitatile obtinute in cazul musculitei albe sunt variabile (tabelul 6, figura 5). Din nou preparatele sub forma de infuzie au fost cele mai eficace iar cele sub forma de decoct cele mai slabe. Diferentele sunt in cazul vetricei de ~ 12 procente, respectiv cu 69,9% mai mari, iar in cazul pelinului de 8 procente, respectiv cu 69,6% mai mari.

Tabelul 6

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin musculitei albe, Trialeurodes vaporariorum, pe castraveti, 2004

Diferentele de eficacitati intre infuzii si extracte au fost de 4,04 procente, respectiv 16,8%, in cazul vetricei si de 6,82 procente, respectiv 48,8%, in cazul pelinului.

Figura 5

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe, Trialeurodes vaporariorum, pe castraveti, 2004

Eficacitatile preparatelor de vetrice a fost mai mari decat ale celor din pelin cu 34,7% in cazul infuziilor, cu 34,5% in cazul decocturilor si 71,5% in cazul extractelor.

Eficacitatea produsului chimic a fost mai mare decat cea a infuziei de vetrice cu 204,4% si cu 309,8% mai mare decat cea a infuziei de pelin.

3.2. Experiente in camp

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a paduchelui verde al piersicului, Myzodes persicae, in plantatia de piersic, 2004

Rezultatele eficacitatii produselor fitofarmaceutice naturale, de tipul infuziilor, decocturilor, extractelor apoase de vetrice si pelin sunt prezentate in tabelul 7 si figura 6. Eficacitatile obtinute pentru toate produsele vegetale aplicate au avut valori cu mult mai scazute decat cele obtinute in cazul martorului chimic. Atat infuziile de vetrice cat si cele de pelin au inregistrat atat la 24 cat si la 72 de ore eficacitatile cele mai bune, eficacitatea infuziilor la 72 de ore dupa tratament fiind foarte apropiata de cea a produsului chimic la 24 de ore, de 40,3% in cazul vetricei si de 35 % in cazul pelinului. Comparativ cu celelalte preparate, decocturile au avut eficacitatea cea mai mica, nedepasind valoarea de 30% pentru nici unul din cazuri.

Tabelul 7

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al piersicului Myzodes persicae, in livada de piersic, 2004

Se poate observa ca toate valorile obtinute la tratamentele cu vetrice sunt mai mari decat cele din cazul tratamentelor cu pelin.

Figura 6

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al piersicului Myzodes persicae, in livada de piersic, 2004

Din pacate, analizele biochimice nefiind efectuate pana la aceasta data, nu poate fi precizat daca aceste rezultate se datoreaza unor concentratii mai mari in substante active sau compozitiei diferite a extractelor. Trebuie precizat faptul ca pe pomii tratati cu preparate naturale din vetrice si pelin au fost observati mai multi pradatori (in special Coccinella spp. si Chrysopa sp. - figura 7) decat pe ceilalti pomi.

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a paduchelui verde al marului, Aphis pomi, in plantatia de meri

In cazul tratarii paduchelui verde al marului cu cele trei tipuri de preparate din vetrice si pelin s-au obtinut eficacitatile prezentate in tabelul 8. Sunt de remarcat eficacitatile foarte mari, obtinute dupa 72 de ore de la tratament in cazul aplicarii infuziilor, de 49,9 % pentru vetrice si de 38,2% pentru pelin. Este unul din putinele cazuri in care eficacitatea produsului chimic la 24 de ore este mai mica decat cea a produsului biologic la 72 de ore. Rezultatul ar putea fi explicat prin faptul ca tratamentele la mar s-au aplicat intr-o faza incipienta a atacului (figura 8). Infuzia de pelin a avut un efect mai scazut decat cea de vetrice de aproximativ 24% atat la 24 cat si la 72 de ore.

Tabelul 8

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al marului Aphis pomi, in livada de meri, 2004

Din nou decocturile si extractele apoase au inregistrat eficacitati mai scazute decat ale infuziilor (figura 9). In cazul produselor din pelin, extractul a produs mortalitatea cea mai mica, de 11,7% la 24 de ore si de 26,2% dupa 72 de ore, ceea ce reprezinta un efect mai scazut comparativ cu infuzia de 51,16% la 24 de ore si de 31,29% la 72 de ore. Decoctul de pelin a fost mai putin eficace decat infuzia cu 33,87% dupa 24 de ore si cu 21,27% dupa 72 de ore. In cazul vetricei, extractul a avut un efect mai scazut decat al infuziei de 36,58% dupa 24 de ore si de 30,9% dupa 72 de ore. Preparatul sub forma de decoct a fost si mai putin eficient decat infuzia efectul fiind mai scazut cu 49,31% dupa 24 de ore si cu 43,24% dupa 72 de ore.

Figura 8. Stadiul de dezvoltare al coloniilor de afide pe mar, in momentul aplicarii tratamentului (original).

Figura 9

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva paduchelui verde al marului Aphis pomi, in livada de meri, 2004

In cazul utilizarii decocturilor, eficacitatea vetricei a fost nesemnificativ mai mare fata de cea a pelinului, cu 5,7% la 24 de ore si, respectiv, 6,1% la 72 de ore.

e   Rezultate privind combaterea cu preparate fitofarmaceutice naturale a musculitei albe de sera, Trialeurodes vaporariorum, in culturi legumicole

In cazul culturii de vinete de camp, se poate observa din tabelul 9 ca pentru musculita alba toate valorile eficacitatilor sunt inferioare celor obtinute in cazul tratarii afidelor din plantatiile pomicole. Din nou eficacitatea decocturilor a fost scazuta, nedepasind 17% la 72 de ore dupa tratament. Valori foarte mici s-au inregistrat in cazul decoctului de pelin, de doar 5 si, respectiv, 10% dupa 24, respectiv, 72 de ore, deci de 3 ori mai mici decat in cazul celorlalte tipuri de preparate. Rezultatul trebuie verificat, putand fi cauzat de o eroare de preparare.

Tabelul 9

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de vinete de camp, 2004

Infuziile au fost si de aceasta data cele mai eficace, iar diferentele dintre diferitele tipuri de preparate au fost mult mai mari decat in cazul tratarii afidelor daunatoare pomilor fructiferi. Astfel, in cazul vetricei, infuzia a fost cu 59,04% si respectiv 85,53% mai eficace decat decoctul, iar in cazul pelinului, eficacitatile infuziilor au fost de aproape 200% mai mari decat cele ale decocturilor. In cazul folosirii extractelor, diferentele fata de infuzii au fost mai mici, nedepasind valoarea de 23% pentru primele 24 de ore atat pentru pelin cat si vetrice. O situatie aparte o reprezinta eficacitatea obtinuta in cazul utilizarii extractului de vetrice, care a fost mai eficace decat toate celelalte preparate (figura 10).

Figura 10

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de vinete de camp, 2004

Este de remarcat si eficacitatea destul de scazuta a produsului chimic, de 48% si, respectiv, 74% pentru cele doua perioade de observatie, fata de eficacitatile mentionate de obicei in literatura, de 85-99%. Cu toate acestea, comparativ cu celelalte produse naturale, Calypso a avut la 72 de ore dupa tratament o eficacitate cu 102% mai mare decat a extractului de vetrice.

In cazul culturii de dovlecei, din tabelul 10 se poate observa ca extractele au inregistrat eficacitatile cele mai bune, de 38,2% in cazul vetricei si de 30,2% in cazul pelinului , cu 22% si, respectiv, 11% mai mari decat ale infuziilor din aceleasi plante.

Tabelul 10

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de dovlecei, 2004

Rezultatele obtinute pentru dovlecei sunt asemanatoare cu cele din cultura de vinete, diferente mai importante aparand in cazul aplicarii decocturilor, unde, la 72 de ore dupa tratament, s-au obtinut eficacitati cu 10 - 16 procente mai mari decat la vinete. Pentru celelalte preparate, diferentele variaza in limite restranse, de 1-3 procente.

Figura 11

Eficacitatea preparatelor fitofarmaceutice naturale impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de dovlecei, , in anii 2003 si 2004

Din figura 11 se poate observa ca singurele preparate din plante care merita sa fie testate in continuare la cultura de dovlecei, in cazul unui atac de musculita alba, sunt infuzia de vetrice si extractele de vetrice si de pelin.

e      In cazul culturii de tomate sera (figura 12) din tabelul 11 se poate observa ca valorile eficacitatilor la 24 de ore au fost, pentru toate produsele testate, foarte apropiate intre ele, variind intre 8 si 13%. La 72 de ore eficacitatea a variat mai mult in functie de produs, intre 21% si 36%, decocturile avand si de aceasta data cel mai mic efect. Diferentele dintre eficacitatea infuziilor si cea a extractelor, atat pentru pelin cat si pentru vetrice, sunt mici, sub 28%.

Tabelul 11

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de tomate sera, 2004

In cazul culturii de tomate camp, eficacitatile pentru toate produsele au fost mai mici decat in cazul culturii de sera, la 72 de ore de la tratament nici un produs neomorand mai mult de 26% dintre musculitele albe (tabelul 12). Infuziile au avut cel mai mare efect, dar totusi inferior valorilor din sera cu 32,7% in cazul vetricei si cu 21,9% pentru pelin (figura 13).

Tabelul 12

Eficacitatea preparatelor pe baza de vetrice si pelin impotriva musculitei albe de sera, Trialeurodes  vaporariorum, in cultura de tomate de camp, 2004

Figura 12. Tratarea tomatelor de sera cu preparate din vetrice si pelin (original).

3.3. Identificarea substantelor biologic active din vetrice si pelin

In ceea ce priveste identificarea principiilor active cu efect insecticid din preparatele de vetrice si pelin (dar si din celelalte plante luate in studiu la doctorat), ele vor fi efectuate in continuare.

Conform Phytochemical Database, USDA-ARS-NGRL, Beltsville Agricultural Research Center, Beltsville, Maryland (baza de date actualizata periodic) in compozitia chimica a vetricei si pelinului intra urmatoarele substante (tabelul 13 si 14):

Tabelul  13

Compozitia chimnica a vetricei (Tanacetum vulgare

(Sursa: https://sun.ars-grin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/plantadisp.xsql?taxon=993

Tabelul  14

Compozitia chimnica a pelinului (Artemisia absinthium

(Sursa: https://sun.ars-grin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/plantdisp.xsql?taxon=119

* substanta cu actiune insecticida

substanta cu actiune insectifuga

substanta cu actiune erbicida

substanta cu actiune fungicida

Bibliografie selectiva

Balascuta N Protectia plantelor de gradina, cu deosebire prin mijloace naturale, Editura Tipocart Brasovia

Beratlief C., Oprea Maria, . Combaterea ecochimica, strategie alternativa in protectia plantelor, Proplant' 97, vol II, pag. 528-533, Calimanesti;

Chiasson Helene, Belanger A,. Bostanian N., Vincent Ch., Poliquin A., Acaricidal properties of Artemisia absinthium and Tanacetum vulgare (Asteraceae) essential oils obtained by three methods of extraction. Jurnal of Economic Entonology, Vol. 94 (1), pag. 197-171;

Ciceoi Roxana Paul Pasol - The efficacy of treatments with tobacco, nettle and absinth infusions on aphids, in laboratory assays, Book of Abstracts, ESNA, XXXIV Annual Meeting, Serbia and Montenegro, pag. 201,

Ciceoi Roxana, Rezultate partiale privind eficacitatea unor preparate fitofarmaceutice in combaterea daunatorilor plantelor horticole, Referat de doctorat;

Ciceoi Roxana Paul Pasol - The efficacy of treatments with plant infusions on white fly, in laboratory assays, Buletinul universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca, Seria Agricultura, Vol. 60, pag. 408, , ISSN 1454-2382;

Pasol Paul, Ionela Dobrin, Entomologie generala, Ed. Ceres, Bucuresti

Toncea Ion, Radu Stoianov, Metode ecologice de protectia plantelor, Ed. Stintelor agricole, Bucuresti.