Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Inmultire vegetativa

Inmultire vegetativa



Inmultire vegetativa 

 

 

Avantaje precocitate la recoltare

Se trece peste stadiul juvenil 

Plantele emit radacini adventive sau concresc cand teuturile a doua plante intra in contact;se bazeaza p diviziunea mitotica dublare celulelor  cu aceasi zestre ereditara

dezavantaj pe langa caractelele plantelor transmise fidel se transmit si bolile virotice

Stadiul juvenil ramane  ramane la baza lastarului si la varful de crestere , mijlocul fiind cel care fructifica  recoltare se face din plantati mama unde prin taieri anuale cresterile raman in stadiul juvenil .

Emitere radacinilor au loc infuctie de planta pusa la inradacinat de ex la trandafir la 7 -8 zile.

Hormoni pt emiterea radacinilor sunt prod de plante sau sunt sintetizati

Butasirea  avantaj pe o suprafata mica se obtin un nr mare de plante se foloseste pt inmultirea portaltoilor vegetativi la prod de pomi pe radacini propii


Arbusti se inmultesc foarte fregvent prin butasi  dar si foarte multe plante dendrolocice  exista mai multe feluri de butasi funti de portiunea de planta de unde provin:

Butasi de tulpina (lignificati semi lignificati).

Butasi de radacina .

Butasi de frunze.

La speciile cu frunze cazatoare se foloseste tehnica de butasire in uscat :in octombrie

Se pot recolta si toamna

Se foloseste la inmult portaltoilor de mar si la sambuloase lungimea oscileaza de ex :exista un butasi bazal :cl mai cautat deoarece are o unflatura ce contine foarte multe auxine ce au rol imp la inradacinare  insa pt a inradacina mai bine se taie in oblic butasiul care va calusa pe o suprafata mai mare astfel fiind emise mai multe radacini

La speciile dendrologice lastari se fracmenteaza in butasi de 5 10 cm  se leaga in pachete functie de grosimea specie soi  se stratifica si se pastreaza in beciuri cu temp cuprinse 4  10 gC

Se mai pot trata  cu biostimulatori inainte de a fi pusi la inradacinare.

Substratul trebuie sa aiba aprox 25 grade  C:nisip,perlit sau turba si se tin 3-4 saptamani apoi temperatura s scade la 11 grade C.La unele specii(cele dendrologice)inradacinarea dureaza mai mult(juniperus,Abies si Picea)spre deosebire de CaMAENCIPARIS sau Taxus.Butasii recoltati de la plantele tinere inracineaza mai usor ca cei recoltati de la cele batrane.Se recolteaza butasi(de la pl lemnoase)dupa ce planta mama a trecut prin 1-2 valuri de frig.Butasii semilemnificati se  folosesc la sp de flori(azalee,camelie),la sp dendrologice imediat dupa incheierea cresterii intense a lastarilor(7-35 cm),se inlatura frunzele de la partea inferioara iar cele ramase se reduc la jumatate pentru a nu se pierde apa,apoi se tin in mediul umed iar substratul treb sa aiba(23 grade C),facanduse si un tratament hormonal al bazei butasului.Cu cat sunt mai mari cu atat inradacineaza mai greu.

Butasii verzi:

-Se recolteaza in fenofaza de crestere intensa a lastarului(cires,zmeur,mur,agris,si foarte multe sp dendrologice).

-Reclama substrat incalzit,ceata artificilala pt apa pe frunze,si temp aerului cu 2-3 grade mai putin decat a substratului.Paturile de butasire,se acopera cu tifon;daca se pune afara partea din care bate vantul se acopera;pot fi  afectati de gridina;trebuie evitati lastarii prea cruzi,aposi pt ca putrezesc usor.Lastarii lignificati inradacineaza mai greu,deci tb gasita o cale de mijloc.Cei mai buni last se recolt din cresterile laterale.

Butasii erbacei(de frunze):

-folositi la inmultirea pl ierboase

-nu necesita incalzirea substratului,nici hormoni de inrdacinare

-se foloseste limbul sau limbul si petiolul

-exista unelesp care inainte de a fi pusi la inradacinare trebuie tinuti in aer pt a se usca altfel putrezesc(cactus,begonie,sanseviera)

-la unele sp dendrologice se iau frunze cu petiol si mugur axilar(mur,lamai,camelie,rododendron)

Butasii de radacina:

-se recolteaza toamna tarziu

-Substratul:-nisip spalat de rau(cel mai des utilizat dar nu retine apa)

                  -turba+nisip pt a-i mari capac de retnere a apei(e unul din cele mai bune):1 parte turba +2 parti nisip.

                   -muschiul de padure:retine usor apa,se amesteca cu nisip 1:1

                   -apa ,dar trebuie aerista

STIMULAREA RADACINII BUTASILOR:

-se poate face prin incizii la baza butasior cu rezultate bune in toate cazurile;se poate face si o tietura laterala de indepartare a scoartei.

-alta metoda:-tratarea cu hormoni:AIA,ANA,RADISTIM

BUTASI IN USCAT:

-se folosesc pt inmultirea in camp a unor sp de arbusti fructiferi si a unor portaltoi

-pt sp samburoase butasii au 60 cm ,grosime de 8 mm masurat la jumatatea butasului

-se face primavara in biloane la 80-100 cm intre ele

-la plantare biloanele se desfac,se lasa o jumatate de bilon intact,se infig,se calca si se marunteste pamantul

-se lasa doar varful afara,restul se acopera

-se dau 5-6 prasile,irigatii

-recoltarea se face toamna cu plugul

-se sorteaza ,se leaga in pachete si se stratifica.

-in primavara urmat.se mai poate tine inca 1 an la fortificare si apoi se duc in camp

-La afin trebuie acordata mai multa atentie(radacina este mai greoaie si este nevoie de spatii protejate)

-recoltarea butasilor toamna,spre sfarsit  de Oct.

-lungime6-8 cm.Pentru confectionarea lor se fol lastari a caror diameru este de 8 mm

-butasii se recolteaza din partea bazala a bicelor,se pastreaza in nisip reavan in spatii inchise,se planteaza in Martie; fiecare butas trebuie pus in ghiveci sau puna d plastic apoi in lazi.

-substrat:turba acida cu pH:4,5-5;sau 2 parti turba si una nisip.

-se planteaza 300 butasi /m patrat:1/3 trebuie sa ramana afara;trebuie sa existe sistem de pulverizare cu apa si sist de incalzire:20-22 grade C.Se protejeaza peste iarna.

-Primavara se repica in:1/3 turba,1/3 nisip,1/3 mranita si se mai tine inca 1 an la fortat apoi se pot infiinta culturi.

-In plantatiile mama nu se dau ingrasaminte cu N foarte mult deoarece se prelungeste perioada de vegetatie.

Marcotajul:

-se bazeaza pe capacitatea sp,soiului de-a emiteradacini adventive dar neindepartati prea mult de planta mama.

-se folosesc la inmultirea pl dendrolofice si arbusti fructiferi,necesita soluri fara pietris

-dupa modul cum se face marcotajul exista mai multe feluri:

          -vertical:-portaltoi vegetativ la mar

                        -tipuri de gutui si in general la toaate tipurile

                         -portaltoi vegetativ de vig mica si medie



scoala de marcote :necesita teren usor nisipos ,aproape de o sursa de apa . plantarea se face toamna folosind marcote supradimensionate decat cele din camp 1 al pepinieri  .

distanta de plantare 25-30cm  intre plante p rand si 1,2 si 5 m intre randuri .

In primul si al 2 lea an se lasa p teren .In anul al treilea marcotele se scurteaza  la 2  -3 ochi  iar cepul ramas se acopera cu pamant 2-3 cm de pamant din acet cerc vor da lastari care vor deveni de 10 –12 cm lung .

Cand incep lignificarea la baza se face un musuroi de pamant acoperindu-se jumatate din lung sa .

Dupa 2 – 3 sapt (au peste 30cm)se face alta musuroire ca( un sant) pt a usura patrunderea apei.

Bilonul trebuie sa aiba 30 40 cm toata vara.

Se face fertilizare si irigare numai daca este nevoie  .

Fertilizarea suplimentara se face cu azot 70kg /ha .

Fertilizarea suplimentara se face in  2 transa :prima la jumatatea luni iunie si a doua la inceputul luni iulie intre cele 2 fertilizari trebuie sa se faca o irigare.

Se fac trat cu insecticide :cel putin 3 trat pe luna .

Recolt se face in a doua jumat alui octombrie .

Scuturarea bazei marcotei si taierea de la baza lastarului aproape de insertia de pe cep se face in anul 3 .

Se desfrunzesc si se claseaza , se fac pachete de 50 buc  se pun in nisip si se pastreaza afara sau in adaposturi .

Primavara se infinteaza campul 1 al pepinierei in august se altoiesc p ei .

Marcotajul orizontal

Se foloseste la speciile cu crestere viguroasa de ex la samburoase :saint –julien

Planta mama este alcatuita dintr-un cordon orizontal  .

Se pot obtine mai multi lastari decat prin marcotaj vertial.

-        lastari sunt mai mici

-        lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la cel vertical .

-        la infintare marcotele se planteaza in unchi la 45-70 grade fata de sol .

-        marcota care se apleaca se leaga de baza vecinei.se fce un bilon de 10 n15 cm se taseaza si se desface putin astfel in cat deasupra marcotei culcate sa fie  un strat de sol de 2 – 3 cm .

-        lastari verticali se ciupesc la 3-4 ochi  pt a ramifica ramane in sol 2-3 ani

Marcotaj prin aplecare     la magnolia  se ia marcota  se ingroapa in pamant iar varful  se tine in afara

Marcotaj serpuit      se ia o ramura  se introduce si se scoate din pamant intr-o forma serpuita p toata lungimea sa  se foloseste la vita de vie pt completarea golurilor

Marcotaj aerian     la ficus azalee si magnolie pe lastari se fac cateva incizii   care vor emite rad adventive  la fiecare cap se pune turba .

Inmultirea prin stoloni

Stolonul este o tulp modificata  ce creste  la subsuara unei frunze .

Metoda obisnuita de obtin  a capsunului .

Capsunul formeaza stoloni cand ziua este mai lunga de 12 14 ore de ex in luna iulie  .

Capsunul se poate virusa foarte usor :30%anual .

Plantatiile trebui inoite dupa cel mult 3  4  ani plantarea se face tpoamna 5 sept – 5 octomb  sau primavara devreme  daca plantarea se face toamna  exista riscul ca pe parcursul iernii plantele sa se descalte adica  se dezvelesc  de sistemul radicular .

Daca se planteaza primavara devreme  este nevoie de pamant asezat si se planteaza la sfarsitul mui febroarie la distante de 1.2 –1.8 m intre randuri si 50 cm intre plante pe  rand  .Inaite de plantare se fasoneaza radacinile  sew indeparteaza frunzele ramanand doar mugurele central stolonul se mocirleste  trebuie avut grija ca radacinile sa nu se curbeze.

Inmultirea prin drajoni

Drajoni sunt ramuri de radacina  ira plantarea se face in santuri la 25 cm drajon de drajon si 1.5  m  intre randuri .

La plantele erbaceeae peren precum si la altele ierboase se practica despartirea tufei .

Inmultirea  prin bulbi  sunt tulpini subterane  folositi la inmultirea unor plante precum :

Lalele ,crini ,ceapa ,usturoi, narcise etc.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Tesutul nervos
ELEMENTE DE BIOMETROLOGIE GENERALA SI SISTEMICA
Digestia si absorbtia proteinelor
Biologie animala – Notiuni introductive
APARATUL DIGESTIV - Sistemul Digestiv
Deplasarea apei in organism
Venele
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu