Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Venele

Venele



Venele

 Prin vene, sangele circula de la periferie spre inima. Peretele lor are tot trei tunici, dar mai putin distincte; endovena are celule turtite poligonale, mezovena este formata din fibre colagene, elastice si musculare netede, in proportii ce variaza cu vasul; perivena este de natura conjunctiva. Dupa structura lor, se deosebesc vene propulsoare, in media carora predomina fibrele musculare si vene receptoare la care predomina fibrele conjunctive.

            Numarul venelor este mai mare decat al arterelor; in general, o artera poate fi insotita de mai multe vene, calibrul lor depasindu-l pe cel al arterelor satelite. In unele zone se formeaza plexuri venoase. Deci, sistemul venos are o capacitate de transport mai mare decat cel arterial. Din aceasta cauza unele organe (splina, ficatul, pulmonii, etc) sunt veritabile rezervoare sangvine, capabile sa introduca sau sa scoata rapid din circulatie cantitati variabile de sange, in functie de necesitatile organismului. Multe vene prezinta valve formate din doua valvule, avand sinusurile orientate spre inima. Cele mai multe valve sunt la venele membrelor (vene deschise).


Venele micii circulatii

            Sunt reprezentate de venele pulmonare, in numar de 5 - 8, avalvulare, ce aduc sangele de la pulmoni la atriul stang.

Venele marii circulatii

            Sunt, in general, satelite sistemului arterial.

Venele capului

 

Vena cava craniala, este dispusa in mediastinul precardiac, ventral de trahee si la dreapta planului median. Cranial, ea receptioneaza venele cave craniale externe (stanga si dreapta), caudal de care se mai varsa in ea venele cervicale superficiale si cefalice. Pe dreapta sa se varsa venele: subclaviculara, toracica interna, vertebrala, costocervicala si azygos, iar pe partea stanga venele: subclaviculara, toracica interna si costocervicala.

Venele jugulare, au ca radacini venele: linguo-faciala si maxilara, care conflueaza ventral de aripa atlasului. Vena jugulara este dispusa in jgheabul jugular, unde este separata de artera carotida comuna -in treimea craniala- de catre muschiul omohioidian.

Vena linguo-faciala are ca radacini venele linguala si faciala. Faciala, are ca radacini angulara ochiului si dorsala nasului. ea este satelita arterei linguo-faciale. Faciala are ca sateliti venele: laterala a nasului, labiala, maxilara si mandibulara. Comunica cu venele profunda a fetei si bucala, dispuse la fata profunda a maseterului.

Vena profunda a fetei, (reflexa) se dirijeaza spre fosa pterigoidiana, prezentand un sinus. Dreneaza sangele din plexul venos oftalmic si mai primeste venele infraorbitara si palatina ascendenta. Prin gaura orbitara se face legatura dintre sistemul bazilar al sinusurilor durei mater, vena profunda a fetei si faciala.

Vena bucala, prezinta un sinus venos si face legatura intre venele faciala si ventrala a plexului pterigoidian. Venele profunda a fetei si bucala nu au sateliti arteriali.

Vena linguala, se uneste cu faciala in jgheabul intermandibular.

Vena maxilara, deriva din venele pterigoidiene ce aduna sangele de la muschii pterigoidieni, sinusul pietros ventral si vena bucala, prin care face legatura cu vena faciala. Are ca afluenti venele: linguala dorsala, alveolara mandibulara, temporale profunde, bucala si sublinguala. In spatele ramurii mandibulare, primeste vena temporala superficiala, care rezulta din venele transversala a fetei si auriculara rostrala, precum si venele: maseterina ventrala, auriculara caudala si occipitala.

Sistemul venos al encefalului

 

 Sangele de la encefal este colectat intr-un sistem de sinusuri si confluenti. Sinusurile sunt dilatatii venoase neregulate, iar confluientii sunt locuri de varsare a mai multor vene intruna singura. Aceste formatiuni se afla intre cutele durei mater craniene, fiind avalvulare si contribuind la egalizarea presiunii sangvine intracraniene. Exista trei sinusuri principale, trei secundare si doi confluenti. Sinusurile principale sunt: longitudinal dorsal - dispus in marginea dorsala a masei crierului; cavernos - asezat in jurul hipofizei si occipito- atloidian - dispus pe bazioccipital pana la inelul atlasului. Sinusurile secundare sunt: sinusul longitudinal ventral - in marginea ventrala a masei crierului; transvers - in grosimea cortexului cerebelos si pietros - la fata mediala a stancii temporalului. Confluentii sunt: temporal, din conductul temporal si subsfenoidal - de la fata ventrala a bazisfenoidului.



Sistemul venos al maduvei spinarii, este dat de vena spinala mediana si de sinusurile rahidiene, dispuse pe planseul canalului rahidian, ele varsa sangele in venele spinale satelite arterelor lor.

Venele membrului toracic

 

 Acestea au radacinile in cele trei sisteme venoase subcutanate ale copitei si anume: perioplo-cutidural; perioplo-solear; al furcutei; bulbilor furcutei si barelor, precum si plexul de la fata mediala a fibrocartilagiilor complementare si venele interne ale copitei care, partial se varsa in arcul terminal venos. Din reteaua perioplo-cutidurala, sangele este drenat de ramurile dorsale si laterale ale venelor coronare; de ramurile coronare ale plexului cartilaginos si de ramurile pulvinare. Primele se varsa in vena dorsala a falangei II, care se varsa in vena digitala palmara; urmatoarele se varsa direct in digitala palmara, iar ultimele in vena pulvinara. Din sistemul parieto-solear, sangele se varsa in vena marginala soleara apoi in vena digitala palmara. Reteaua carpiana dorsala da ramurile carpiene dorsale ale venelor: radiala, cefalica accesorie si interosoasa craniala. Din vena digitala palmara comuna II se deschide o vena ce trece peste extremitatea dorsala a metacarpului II si se varsa in vena cefalica accesorie. Vena cefalica, are radacina in radiala si se varsa in jugulara, fiind legata de vena brahiala prin vena mediana a cotului. Vena cefalica accesorie, deriva din venele cutanate de pe fata dorsala a metacarpului si reteaua carpiana dorsala, varsandu-se in vena cefalica. Cefalicele nu au satelit arterial. Vena epigastrica craniala, este fara satelit arterial, este la fata mediala a muschiului pectoral ascendent, se continua cu vena toracica superficiala afluent al venei toraco-dorsale.

Venele toracelui si abdomenului

 

 Vena toracica externa se varsa in vena subclaviculara. Vena azygos are radacinile in regiunea sublombara, colectand sangele de la venele sublombare III - I si majoritatea venelor intercostale. Ea este satelita aortei, canalului toracic pana la vertebrele T5 - T6, de unde se curbeaza cranio-ventral si se varsa in vena cava craniala (solipede) sau in atriul drept (rumegatoare si suine). Vena cava caudala deriva din venele iliace comune (stanga, dreapta) care conflueaza la nivelul vertebrei L5. Este asezata la dreapta aortei abdominale pana la ultima vertebra toracala, unde se curbeaza ventral, trece peste lobul hepatic drept, strabate diafragma si ajunge in cavitatea toracica intr-un mezou propriu situat intre lobii pulmonului drept diafragmatic si azygos si se varsa in atriul drept. Are ca afluenti venele: lombare, gonadice, suprarenale, renale, hepatice si frenice. Vena porta, este vena functionala a ficatului, ce colecteaza sangele de la segmentul postdiafragmatic al tubului digestiv si splina, prin trei radacini: vena mezenterica craniala, mezenterica caudala si splenica. Mezenterica caudala colecteaza sangele de la venele: colica mijlocie, colica stanga si rectala craniala. Vena mezenterica craniala, rezulta din confluenta venelor: jejunale, ileonice si ileo-colica. Cele doua vene mezenterice conflueaza caudal de pancreas apoi il strabat printr-un inel. In trunchiul comun mezenteric se varsa lienala, iar cranial de ea vena gastro-duodenala. Cranial de inelul pancreatic, in porta se mai varsa ramuri pancreatice si vena gastrica stanga.

Restul venelor toracelui si abdomenului se comporta similar satelitilor lor arteriali. Venele cordului au fost descrise impreuna cu el.

Venele membrului pelvin

 

 Originea venelor digitale plantare este similara cu a celor palmare, prin anastomoza formand arcada plantara profunda distala, in care-si au originea venele: metatarsiene plantare II si III si venele digitale plantare comune II si III. Primele, se varsa in arcada plantara profunda rezultata din vena tarsiana perforanta si ramurile profunde ale venelor plantare. Vena digitala plantara comuna II da vena digitala dorsala comuna II ce trece peste extremitatea distala a metatarsului II si se continua cu ramura craniala a venei safene mediale. Vena safena mediala (mare) este continuarea venei digitale dorsale comune II, ce primeste o anastomoza de la vena dorsala a piciorului si la nivelul muschiului semitendinos, o ramura caudala data de venele plantare. Se varsa in vena femurala. Vena safena laterala, este mai redusa ca si prima avand radacina in vena maleolara caudala laterala si se varsa in vena femurala caudala distala. Restul venelor acestui membru au aceeasi comportare ca si arterele omonime. Toate venele bazinului se varsa in vena iliaca externa.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Descrierea lipidelor membranare și caracterizarea bistratului lipidic
TRANSMITEREA INFORMATIEI EREDITARE
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN
Proteinele membranare
Venele
LIMBA (LINGUA)
Structura proteinelor
Deplasarea apei in organism


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu