Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV



Sistemul nervos vegetativ

Coordoneaza buna functionare a organelor interne; musculatura lor, vasele sangvine si glandele. Impreuna cu sistemul endocrin, el adapteaza organismul la conditiile mediului intern si extern, mentine functionarea normala a organelor interne, mentinand starea de echilibru relativ (homeostazia). Fiziologic si anatomo-topografic, el se sistematizeaza in ortosimpatic si parasimpatic, ambele componente fiind controlate de sistemul nervos central. Sistemul, are o componenta centrala reprezentata de centrii nervosi vegetativi din maduva si trunchiul cerebral, ce realizeaza conexiuni cu cortexul si o componenta periferica, extraneuraxiala, reprezentata de fibre si ganglioni vegetativi.

Fibrele nervoase vegetative se impart in aferente si eferente. Cele aferente, sunt inchise in nervii cerebro-spinali, iar eferentele sun individualizate putand fi preganglionare si post ganglionare; preganglionarele sunt mielinice, plecand din centrii vegetativi pana la ganglioni, iar postganglionarele sunt amielinice, au originea in ganglionii vegetativi si se distribuie prin ramurile comunicante cenusii, spre diferitele organe.

Ganglionii vegetativi, sunt dispusi diferit; unii realizeaza lanturile ganglionare paravetebrale, iar altii sunt mai indepartati de coloana vertebrala, formand ganglionii prevertebrali sau la nivelul organelor ganglionii intramurali. Toate organele au o inervatie dubla (orto- si parasimpatica); parasimpaticul este anabologen, iar ortosimpaticul catabologen. Ortosimpaticul este componenta ergotropa (mobilizatoare), iar parasimpaticul componenta trofotropa (reparatoare).


Sistemul ortosimpatic

 

 Este format din centrii vegetativi, ganglioni si fibre nervoase. Centrii, sunt legati de ganglioni prin fibre preganglionare aflate in radacinile ventrale ale nervilor spinali. Ele parasesc nervii sub forma de ramuri comunicante albe, care ajung la ganglionii paravertebrali, unde pot face sinapsa sau numai sai strabata si sa ajunga in ganglionii prevertebrali unde sa faca sinapse. Fibrele postganglionare ies din ganglioni, formeaza ramuri comunicante cenusii prin care ajung la nervul spinal, sau se dirijeaza spre un organ pe care il inerveaza. Toti ganglionii ortosimpatici, sunt legati intre ei prin conective interganglionare scurte sau lungi.

Topografic, ortosimpaticul se imparte in portiunile: cefalica, cervicala, toracala, abdominala, lombara si sacrala.

Ortosimpaticul cefalic, are originea in segmentele T1 – T6 ale maduvii spinarii. Fibrele preganglionare, traverseaza ganglionii paravertebrali in directie craniala, apoi ganglionii cervicali caudal si mijlociu, se alatura nervului vag (in jgheabul jugular) si ajung la ganglionul cervical cranial in care fac sinapsa. Ganglionul cervical cranial, este asezat sub aripa atlasului intre carotida interna si nervul vag. Fibrele postganglionare trimit filete la nervii cranieni IX, X, XI, XII si C1, apoi se ataseaza vaselor sangvine cu care merg la toate organele si formatiunile piramidei craniene, pe care le inerveaza.

Ortosimpaticul cervico toracal, este format din ganglionii cervicali mijlociu si caudal si portiunea toracala a lantului ganglionar paravertebral. Ganglionul cervical caudal sau stelat se afla sub extremitatea proximala a primei coaste, in raport cu artera si vena vertebrala, cel mai frecvent fiind unit cu cel mijlociu si cu primul ganglion paravertebral toracal formand un ganglion unic (cervico-toracic). Ramurile preganglionare, fac sinapsa in el apoi pleaca ramurile postganglionare ce formeaza nervul vertebral si nervii cardiaci, care vor participa la formarea plexurilor: cardiac, pulmonar, traheal esofagian etc. Ganglionul cervical mijlociu, este inconstant, dispus langa precedentul, emite filete anastomotice cu nervii: vag, frenic, conectivul interganglionar si nervii cardiaci.

Ortosimpaticul abdominal, are originea in segmentele T7 – T18 (la cal). Fibrele preganglionare (ramurile comunicante albe) ajumg la ganglionii paravertebrali, iar cele postganglionare de la ganglionii T7 – T15, formeaza nervul marele splachnic, care strabate diafragma si in cavitatea abdominala fac sinapsa in ganglionul semilunar. Ramurile desprinse din ganglionii  T16 – T18 (la cal) formeaza nervul mic splachnic ce se va termina in plexul reno-suprarenal. Plexul solar, se afla intre arterele celiaca si mezenterica craniala (rumegatoare) sau celiaca (cal) fiind centrat pe ganglionul semilunar. Acest ganglion poate fi unit cu cel mezenteric cranial. Ramurile postganglionare insotesc arterele viscerelor abdominale cu care ajung la ele si formeaza plexuri.

Ortosimpaticul lombar, este format din 6 ganglioni paravertebrali a caror fibre post ganglionare fac sinapsa in ganglionul mezenteric caudal, satelit arterei mica mezenterica. Fibrele postganglionare urmaresc ramurile arterei cu care se distribuie colonului descendent, rectului si anusului, testiculului, ovarului (pe arterele omonime), formand plexurile spermatic si ovarian.

Ortosimpaticul sacral, format dintr-un lant de ganglioni egali cu numarul vertebrelor sacrale de la fiecare specie. Fibrele postganglionare formeaza plexurile pelvine si hipogastrice ce inerveaza organele pelvine, penisul, vulva, clitorisul etc.



Sistemul parasimpatic

 Este mai slab individualizat, deoarece fibrele sale in majoritatea cazurilor sunt integrate in unii nervi periferici sau in plexurile vegetative viscerale. Totusi, in componenta sa exista elemente intranevraxiale si extranevraxiale.

            Componenta intranevraxiala este impartita intr-un grup parasimpatic cefalic si unul pelvin, intre ele existand o slaba componenta toraco-lombara, ce coordoneaza reflexele cutanate. De la cei doi centrii pornesc fibre preganglionare ce fac sinapsa in ganglionii parasimpatici (dispusi extranevraxial), impreuna cu care si cu fibrele postganglionare formeaza componenta extranevraxiala a parasimpaticului.

Parasimpaticul cranial, este reprezentat de nucleii parasimpatici din mezencefal (nucleul pupilar) dispus lateral de nucleul oculomotor si nucleii din rombencefal (lacrimo-salivar si cardio-pneumo-enteric). Fibrele plecate din acesti nuclei fac sinapsa cu ganglionii parasimpatici cefalici (ciliar, pterigo-palatin, otic si lingual) din care pleaca fibre postganglionare, la organele capului, regiunii cervicale, cavitatii toracale si abdominale pana la colonul descendent.

Nucleul pupilar este sub apeductul Sylvius, lateral de al oculomotorului. Fibrele eferente se alatura oculo-motorului, pana la ganglionul ciliar din interiorul tecii oculare situat pe originea nervului micul trochlear desprins din oculo-motor. Ramurile postganglionare formeaza nervii ciliari ce ajung la corpul ciliar, iris (fibrele circulare) si cornee pe care le inerveaza.

Nucleul lacrimo-salivar, are trei grupari neuronale: lacrimal, salivar rostral si caudal, dispuse intre nucleul de origine al facialului si ambiguu. Fibrele plecate din nucleii lacrimal si salivar rostral se ataseaza intermedio-facialului si o parte din ele, prin intermediul nervului marele pietros superficial si a nervului vidian ajung la ganglionul pterigo-palatin, iar o alta parte, prin nervul coarda timpanului, apoi nervul lingual, ajung la ganglionul lingual. Fibrele postganglionare inerveaza mucoasa nazala, valul palatin, glandele lacrimare mandibulare si sublinguale. Fibrele din nucleul salivar caudal, merg pe nervul gloso-faringian si prin nervul timpanic si micul prietos profund, ajung la ganglionul otic situat la originea nervului bucal. Fibrele postganglionare inerveaza glandele parotida si molare si mucoasa faringiana etc.

Nucleul cardio-pneumo-enteric (dorsal al vagului) dispus la nivelul aripii cenusii si a bulbului. Fibrele preganglionare intra in componenta vagului pana in cavitatea abdominala. Pe traiect, inerveaza, organele cervicale, toracale si abdominale pana la colonul descendent.

Parasimpaticul pelvin, are originea in segmentele S2 – S4 ale maduvei. Fibrele preganglionare ies din maduva prin radacinile dorsale, apoi trec in ramurile ventrale ale nervilor sacrali II, III si uneori IV, dupa care se individualizeaza si formeaza nervul erector precum si ramurile ce participa la plexurile pelvine din care se desprind filete postaganglionare pentru colonul descendent si organele din cavitatea pelvina.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Transformarea genetica
Structura spermatozoidului
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
DINTII (DENTES)
Arterele
Biologie animala – Notiuni introductive
ELEMENTE DE BIOMETROLOGIE GENERALA SI SISTEMICA
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu