Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Aplicatii ale ecuatiei conservarii energiei mecanice (ecuatia lui BERNOULLI)

Aplicatii ale ecuatiei conservarii energiei mecanice (ecuatia lui BERNOULLI)



Aplicatii ale ecuatiei conservarii energiei mecanice (ecuatia lui Bernoulli)

            1. Tubul Pitôt

         Intr-un curent de fluid se considera un obstacol, asupra caruia fluidul actioneaza cu o forta de impact. Linia de curent centrala (figura 5.12) se opreste la contactul cu obstacolul. Se scrie ecuatia lui Bernoulli (5.25) intre sectiunile 1 si 2

                                                                                                       (5.46)


si se introduc notatiile: p2 = pt (presiunea totala), p1 = ps (presiunea statica), = pd (presiunea dinamica).

         Astfel, relatia (5.46) devine

                                                                      pt = ps + pd .                                                 (5.47)

             

           Figura 5.12. Impactul unui curent           Figura 5.13. Tubul Pitôt          Figura 5.14. Sonda de presiune     Figura 5.15. Tubul Pitôt – Prandtl

                   de fluid cu un obstacol

            Tubul Pitôt este un tub deschis la un capat, dispus pe directia de miscare a fluidului cu densitatea  si conectat la un manometru diferential, care contine lichid cu densitatea m (figura 5.13). Denivelarea h a lichidului manometric va corespunde presiunii totale a curentului de fluid

                                                                                                                   (5.48)

            2. Sonda de presiune

         Sonda de presiune este un tub inchis la ambele capete, dar prevazut cu orificii laterale (figura 5.14). Intrucat viteza curentului de fluid nu are componenta pe directia orificiilor, acest tub masoara presiunea statica, sub forma denivelarii lichidului din manometru

                                                                                                                   (5.49)

            3. Tubul Pitôt – Prandtl

         Acest dispozitiv reprezinta imbinarea dintre tubul Pitôt si sonda de presiune, fiind format din doua tuburi concentrice, cel interior deschis la un capat, iar cel exterior prevazut cu orificii laterale (figura 5.15). Cele doua tuburi sunt conectate la ramurile unui manometru diferential, care indica diferenta dintre presiunea totala si cea statica, adica presiunea dinamica, sub forma denivelarii h:

                                                                                                               (5.50)

Figura 5.16. Tubul Venturi

         Din ecuatia (5.50) se poate exprima viteza fluidului

                                                                                          (5.51)

unde h* este denivelarea exprimata in metri coloana de fluid aflat in miscare. Relatia (5.51) se numeste formula lui Torricelli.

         4. Tubul Venturi

         Tubul Venturi este un debitmetru simplu, care consta dintr-o portiune cu diametru redus intercalata pe o conducta prin intermediul a doua tuburi cu sectiunea variabila (figura 5.16).

         Scriind ecuatia (5.25) intre sectiunile 1 si 2

si observand, din figura 5.16, ca

se ajunge la relatia

                                                                                                                         (5.52)

         In continuare se exprima v1 in functie de v2 folosind ecuatia continuitatii

iar expresia (5.52) devine

         Prin multiplicarea vitezei v2 cu aria A2 a suprafetei sectiunii transversale a portiunii ingustate se obtine debitul teoretic al tubului Venturi (corespunzator curgerii unui fluid perfect)

         Debitul real Q este mai mic decat cel teoretic si se obtine prin multiplicarea acestuia din urma cu un coeficient de debit

                                                                                                        (5.53)

care depinde de densitatea si vascozitatea fluidului, viteza medie si raportul diametrelor sectiunilor caracteristice ale tubului Venturi conform relatiei



                                                                                                                 (5.54)

unde Re2 reprezinta valoarea numarului Reynolds in sectiunea minima a tubului.

         5. Ejectorul

Figura 5.17. Ejectorul

         Ejectorul (figura 5.17) este un dispozitiv care transforma energia de presiune–volum a unui curent de lichid in energie cinetica. El poate fi folosit ca pompa de lichid.

         Functionarea ejectorului este urmatoarea: din rezervorul superior 1, aflat la cota h1 relativ mare, se scurge debitul de apa Q1. La trecerea acestuia prin duza aflata in sectiunea 1, viteza apei (si, implicit, energia sa cinetica) inregistreaza o crestere importanta. Cresterea energiei cinetice implica scaderea accentuata a energiei de presiune–volum a curentului de apa Q1, astfel incat presiunea din camera ejectorului este inferioara presiunii atmosferice, iar prin conducta 2 este aspirat debitul de apa Q2 din rezervorul inferior. Apa din camera este evacuata, la debitul Q3, catre rezervorul din partea dreapta a figurii 5.17.

         Ejectorul are 15 parametri: cotele hi, ariile suprafetelor sectiunilor transversale Ai, debitele Qi, vitezele medii vi si presiunile pi in cele 3 sectiuni (i = 1, 2, 3). Dintre acestia, sase parametri se aleg, pe criterii constructive, iar ceilalti noua pot fi determinati din noua ecuatii independente. Acestea sunt:

         – patru ecuatii de continuitate:

                                                                                                                           (5.55)

                                                                                                                           (5.56)

                                                                                                                           (5.57)

                                                                                                                       (5.58)                                                                            (5.56)

         – ecuatiile conservarii energiei scrise intre: SL1 si , SL2 si , SL3 si :

                                                                                                 (5.59)

                                                                                       (5.60)

                                                                                                (5.61)

unde ca linie de referinta a fost aleasa axa orizontala a dispozitivului; se face observatia ca termenii energiilor cinetice pe suprafetele libere sunt neglijabili;

         – ecuatia puterii hidraulice a ejectorului

                                                                                                (5.62)

unde puterea hidraulica este produsul dintre presiunea relativa si debit; ejectorul consuma lucrul mecanic al curentului de apa cu debitul Q1 pentru a ridica debitul Q2 si a impinge spre dreapta debitul Q3;

         – observatia

                                                                          p1 = p2 ,                                                     (5.63)

bazata pe faptul ca sectiunile 1 si 2 sunt foarte apropiate.

         6. Trompa de vid

Figura 5.18. Trompa de vid

         Trompa de vid are un principiu de functionare asemanator cu cel al ejectorului, dar se utilizeaza pentru evacuarea aerului dintr-o incinta, in scopul crearii unui vid partial. Curentul de apa care intra in camera dispozitivului printr-o duza isi mareste energia cinetica atat de mult incat presiunea corespunzatoare este inferioara celei atmosferice si, ca urmare, prin racordul lateral este aspirat aer (figura 5.18). Amestecul de apa si aer este evacuat prin tubul divergent de la partea inferioara a dispozitivului. Pe masura ce fluidul coboara prin tubul divergent, viteza lui scade iar presiunea creste, ajungand, in sectiunea finala, la valoarea presiunii atmosferice. Alegand sectiunile si la iesirea de din duza, respectiv la capatul inferior al trompei de vid, ecuatia (5.25) se particularizeaza sub forma

                                                                                               (5.64)

daca orizontala ce trece prin sectiunea a fost aleasa ca linie de referinta, iar presiunea la iesirea din dispozitiv este cea atmosferica.

         Daca se cunosc parametrii constructivi h, d1, d2 si debitul de apa Q, atunci

si din relatia (5.64) se poate calcula presiunea de vacuum creata de dispozitiv

                                                           (5.65)

sau inaltimea de vacuum corespunzatoare, exprimata sub forma unei coloane de mercur

                                                                                (5.66)








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




HIBRIDIZAREA ORBITALIOR ATOMICI AI CH4
Germinarea eterogena
INTERACTIUNEA ION-DIPOL PERMANENT
Energia, Legea I a termodinamicii si Entalpia
FORMAREA LEGATURII COVALENTE IN MOLECULA N2
Potentialul magnetic vector al firului rectiliniu, infinit lung, parcurs de curent electric
Exemple de aplicare ale teoremelor de variatie sau conservare a energiei
Legea de racire a corpurilor


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu