Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
GENEZA STATELOR FEUDALE ROMANESTI (SEC. XIV): TARA ROMANEASCA, MOLDOVA, DOBROGEA

GENEZA STATELOR FEUDALE ROMANESTI (SEC. XIV): TARA ROMANEASCA, MOLDOVA, DOBROGEA



GENEZA  STATELOR  FEUDALE   ROMANESTI (SEC. XIV): TARA ROMANEASCA, MOLDOVA, DOBROGEA

      Evolutia spre constituirea  statelor feudale romanesti a fost accelerata, in secolele XIII – XIV, de politica Regatului Ungar de anihilare a autonomiilor romanesti din Transilvania si de tendintele sale de dominatie la sud si rasarit de Carpati. Rezultatul a fost constituirea Tarii Romanesti si Moldovei ca state independente.

      Autonomiile teritoriale ale romanitatii orientale poarta in izvoarele vremii denumirea de Valahia, Valahia Mare, Vlasca Zemlja, Terra Blacorum, Walachenland denumire care exprima caracterul lor romanic si existenta lor autonoma in cadrul  unor structuri politice plurietnice: Imperiul Bizantin, Regatul Ungar si „imperiile stepelor” (pecenegii, cumanii, tatarii). Acestora, formatiunile locale le plateau tribut in schimbul pastrarii autonomiei si structurilor lor traditionale.

      De intindere si insemnatate diferite, autonomiile romanesti erau grupari de sate si catune de pe vaile unor rauri sau din depresiuni intramontane. Aceste autonomii locale grupate in „tari” erau conduse de cnezi si juzi, cu functii judecatoresti si administrative.


„Tarile” – autonomii politice nascute din asocierea mai multor sate, depindeau de un centru de putere strain direct prin intermediul unei  capetenii militare numite voievod.

       In Faptele ungurilor  (Gesta hungarorum) sau Anonymus cronicarul regelui maghiar Bela aminteste existenta in Transilvania a voievodatelor lui  Menumorut, Glad si Gelu, acesta din urma fiind singurul caruia i se mentioneaza expres si originea romana („Gelou quidam blacus” – Gelu un oarecare roman).

     Pana in primele decenii ale secolului XIII autonomiile romanesti din Tara Oltului sau cea din Tara  Hategului si-au pastrat caracterul originar Inaintand  la sud si est de Carpati regalitatea maghiara a gasit,  in secolul XIII, alte „tari”  (terrae) romanesti ( unele dintre ele fiind mentionate de Diploma cavalerilor ioaniti din  2 iunie 1247) pe care a reusit sa le aduca temporar, si in diferite grade, sub puterea sa. De altfel, acesta diferenta de statut politic reiese si din actul amintit unde sunt mentionate cnezatele lui Ioan si Farcas dar si voievodatele lui Litovoi si Seneslau. Aceste formatiuni prestatale dispuneau  de structuri militare (apparatus bellicus), iar societatea era startificata deja fiind amintiti si „mai marii pamantului” (majores terrae).

      Destinul istoric al romanitatii orientale se va implini in nordul Dunarii prin unificarea formatiunilor prestatale existente  in jurul voievodatului lui Seneslau, de la Arges.

       Dubla evolutie a situatiei romanilor in raport cu Regatul Ungar – progresiva emancipare a celor din sud de Carpati, pierderea autonomiei inlauntrul arcului carpatic - a precipitat constituirea Tarii Romanesti ca stat independent si a inlesnit aparitia, cateva decenii mai tarziu, a celui de al doilea stat romanesc la Est de Carpati.

 Intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei

Constituirea statelor feudale romanesti s-a facut prin unificarea formatiunilor prestatale existente in cadre teritorial-politice mai ample. Acest proces s-a desfasurat  concomitent cu lupta de eliberare a celor doua tinere state de sub dominatia tatara si maghiara. Momentul decisiv al constituirii statelor, exprimat in traditia istorica prin termenii de „descalecat”si „intemeiere” a fost inlaturarea dominatiei Regatului  maghiar.

Anihilarea autonomiei Fagarasului, in 1291,  de catre  regele Andrei  al III-lea a  coincis, potrivit traditiei istorice a Tarii Romanesti cu trecerea muntilor de catre „Negru  Voda”, personaj a carei identitate  reala nu este cunoscuta si instalarea sa la Campulung, unde si-a „mutat” scaunul. Campulung a fost astfel prima resedinta a Tarii Romanesti. Aici au fost ingropati primii ei domnitori: Basarab I si Nicolae Alexandru.

„Descalecatul ”, la Campulung, a fost urmat de „Intemeierea” tarii, adica de agregarea formatiunilor politice care existau deja, cnezatele si voievodatele.Conform traditiei cronicarilor din Tara Romaneasca, procesul unificarii a pornit, din stanga Oltului,  de la Campulung, a cuprins Argesul, care avea sa devina cel de al doilea „scaun” al domniei, dupa care tara se va intinde catre Dunare si Siret  si  spre gurile Dunarii.

Teritoriile din dreapta Oltului se vor uni cu voievodatul din Campulung ca un act de „inchinare” fata de cel mai puterniuc voievod.  Nu a fost  o simpla anexare ci integrarea in Tara Romaneasca, ce se constituia acum, a unei puternice autonomii teritoriale, autonomie cvasistatala, care a caracterizat,  ca un reflex al acestei realitati istorice, statutul aparte al Olteniei. Dovada este institutia baniei  (banul fiind singurul dregator care avea dreptul  de a condamna la moarte, ca si domnul tarii).                               

Intr-un act din 1324, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou il numeste pe Basarab I „voievodul nostru transalpin”. Ulterior acesta s-a alaturat unei coalitii impotriva Ungariei, coalitie din care faceau parte si tatarii Hoardei de Aur, ca factor hegemonic, bulgarii si sarbii. Faptul a atras reactia regelui Ungariei care, in 1330, porneste o expeditie impotriva Tarii Romanesti, cu gandul de a-l schimba pe Basarab cu un dregator regal. In septembrie 1330, regele maghiar Carol Robert ocupa Severinul, vechi teritoriu de disputa intre Ungaria si Tara Romaneasca. Solia trimisa de Basarab I, care era decis sa-i plateasca tribut si sa se recunoasca vasal in continuare a fost respinsa de rege. Acesta ataca Argesul, dar nu-l gaseste  acolo pe domnul roman. Venirea iernii il determina pe Carol Robert sa se retraga in Transilvania. In tara Lovistei este infrant    intr-un loc numit Posada. Victoria lui Basarab I a consacrat independenta noului stat format la sud de Carpati, Tara Romaneasca.

Dupa moartea lui Basarab I, fiul sau, Nicolae Alexandru (1352 –1364) reia relatiile cu regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342-1382).



In 1359, Nicolae Alexandru isi asuma titlul de domn „autocrator” (de sine statator) si infiinteaza mitropolia Tarii Romanesti dependenta canonic de Patriarhia ecumenica de la Constantinopol. Scaunul mitropolitan a fost asezat la Arges, primul mitropolit fiind un grec, Iachint, adus aici de la Vicina. Prin acest act Tara Romaneasca era inzestrata cu institutiile supreme ale statului de sine statator, puterea domneasca, autocrata si puterea ecleziastica ce-i dadea legitimitatea. Aceasta era legata direct de Constantinopol, unul din cele doua centre de legitimitate spirituala ale lumii medievale (Roma si Constantinopol).

Actiunea si alegerea, fundamentala, ale lui Nicolae Alexandru au desavarsit, din punct de vedere teritorial si institutional, crearea Tarii Romanesti ca stat de sine statator.

MOLDOVA

 

Trecerea  la formarea celui de al doilea stat romaneasc de sine statator s-a facut in imprejurarile favorabile create de inlaturarea dominatiei tatare. In anul 1359, are loc o revolta a autohtonilor impotriva regelui maghiar Ludovic I de Anjou. Acesta numeste un dregator roman din Maramures, pe nume Dragos,  care ia in stapanire voievodatul de pe valea Moldovei. Dragos ii largeste teritoriul prin expansiune spre nord si est si prin inglobarea altor formatiuni aflate sub dominatia tatarilor sau a Haliciului. „Descalecatul” lui Dragos, reprezentant fidel al regelui a tinut tara in dependenta fata de Ungaria.

In 1364-1365, populatia din  Moldova se rascoala impotriva Ungariei. In fruntea poporului ajunge Bogdan, „descalecat” si el tot din Maramures insa ostil politicii de maghiarizare duse de Ludovic I. Ajutat de autohtoni, Bogdan alunga pe urmasii lui Dragos, Sas si Balc care se retrag in  Maramures unde intra in stapanirea proprietatilor lui Bogdan devenit tradator fata de regele Ungariei. Sub  noul ei domn, Bogdan, Moldova devine, la randul ei, stat independent (Valahia Mica).

Lui Bogdan i-a urmat Latcu. Acesta obtine de la  papa Urban I un scaun episcopal catolic la Siret, dependent canonic de Roma.

In vremea domnitorului Petru I Musat (1377-1392) Moldova face progrese in domeniul organizarii statale si in planul afirmarii internationale. Ca directie in politica externa, inaugurata acum, dar urmata apoi cu consecventa secole de-a randul, Moldova se apropie de Polonia. In acest sens, in 1387, Petru I  presteaza omagiu vasalic regelui Poloniei, Vladislav Iagiello. Cu acest prilej, Petru il imprumuta pe rege cu 3000 de ruble si primeste pentru ele, drept gaj, Pocutia.

Petru I muta capitala la Suceava unde creaza si o mitropolie ortodoxa.

Statul moldav ajunge la limitele sale naturale abia in timpul lui Roman I (1392- 1394) cand acesta se intituleaza domn „din munti si pana la mare”.

 Moldova isi desavarseste astfel unitatea teritoriala care s-a facut prin inglobarea formatiunilor politice din sudul tarii (de exemplu - cea a lui Costea) si inlaturarea ultimilor resturi ale dominatiei tatare.

La un sfert de secol dupa Tara Romaneasca, Moldova apare pe harta politica a Europei ca stat independent, deplin constituit teritorial si institutional.        

Bibliografie

- Aromanii: istorie, limba, destin, Bucuresti, 1996.

- S. Papacostea, Romanii in secolul al XIII-lea. Intre cruciata si Imperiul   mongol,

   Bucuresti, 1993.

- R.Popa, Tara Maramuresului in secolul al XIV-lea, ed. II, Bucuresti, 1997.

- ______ La inceputurile evului mediu romanesc: Tara Hategului, Bucuresti, 1988.

- V.Spinei, Moldova in secolele XI – XIV, Bucuresti, 1982.

- _______  Realitati etnice si politice in Moldova Meridionala in secolele X – XIII. Romani si turanici, Iasi, 1985.

- Gh. I. Bratianu, Traditia istorica despre intemeierea  statelor romanesti, Bucuresti,           1980.

* * *  Constituirea statelor feudale romanesti, Bucuresti, 1980.

- S. Papacostea, Geneza statului  in evul mediu romanesc, Cluj – Napoca, 1988.

- Fl. Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Bucuresti, 1999.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Istoria Poloniei, din 1945 pana in 1989
Batalia de la Stalingrad (1942)
Armata Romana si intrarea Romaniei in Razboiul din Rasarit
BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU
REVOLUTIA BOLSEVICA DIN RUSIA SI NASTEREA EXTREMEI STANGI
Marturii ale artistilor, elevi ai lui Brancusi: Milita Patrascu, O. Han, Irina Codreanu, I. Jalea, Romul Ladea, Mac Constantinescu; Opinia arhitectulu
Formarea constiintei istorice
Cronicile ca sursa documentara pentru istoria femeii


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu