Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
Formarea constiintei istorice

Formarea constiintei istorice



Formarea constiintei istorice

            Constiinta istorica se naste din incercarea de a construi identitatea unui popor, a unei natiuni prin raportare la alte popoare, la alte natiuni. Cateva dimensiuni specifice acestei raportari sunt: situarea in timp si spatiu, evenimentele istorice, limba, cultura si civilizatia, mentalitatile.

            Preocuparile privitoare la felul cum romanii se inscriu in cursul istoriei incep sa se dezvolte incepand cu sec. al XVI. Acest interes se manifesta datorita contractelor pe care cei preocupati de formatia lor intelectuala incep sa aiba contacte cu alte culture si civilizatii.

            Un pas important in domeniul istoriografiei este facut de cronicarii moldoveni in mijlocul sec al XVII –lea. Textele scrise in limba romana sunt de asemenea si puncte de pornire pentru dezvoltarile ulterioare ale stilului expunerii si al argumentarii stiintifice, cat si al prozei narative.

            Primul roman care scrie despre originea romana si unitatea limbii si a poporului roman este Nicolaus Olahus, informatie ce a aparut in lucrarea sa “Hungaria” (1536) scrisa in limba Latina.


            Alte teme fundamentale abordate de cronicari si de ceilalti autori preocupati de constiinta istorica a romanilor sunt continuitatea evenimentelor istorice si institutia domniei.

            Prima intentie insa a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia lor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Scrierile cronicarilor sunt un act de mare patriotism prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman. Ei prezinta idea originii romane pure si a latinitatii limbii.

            Grigore Ureche redacteaza prima cronica in limba romana si de aceea este nevoit sa inventeze o limba scrisa, cartureasca, din care nu lipsesc accentele specifice limbii vorbite. Letopisetelul Tarii Moldovei scris de el prezinta evenimentele petrecute intre 1359 ( domniile lu Dragos Voda) si 1594 ( inscaunarea lui Aron Voda ), dar si o scurta expunere a istoriei antice care puncteaza romanitatea. Afirmand identitatea de origine si de neam a romanilor de pretutindeni, latinitatea limbii romane, Ureche incearca sa contureze profilul identitar al romanilor.

            Miron Costin scrie si el un letopiset continuand cursul evenimentelor istorice pana in 1661. Relatarea este adesea intrerupta de meditatii asupra cauzelor care determina suisurile si caderile omenesti. Spre sfarsitul vietii scrie “ De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor”, ramasa insa neterminata. In aceasta lucrare descrie istoria de la cucerirea Daciei de catre romani, cu gandul de a reconstitui epoca originilor. Miron Costin are

aplecare spre estetica, in opera sa se recunosc tipare intacte latine precum si modele ale retoricii clasice. Are o viziune europenista si universala.

            Un alt cronicar Ioan Neculce aseaza in fata letopisetului ce continua relatarea pana in 1743 ( a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat ), “O sama de cuvinte”, legende despre voievozi, boieri, tarani ascultate de la oameni batrani sau din propriai amintire. Neculce intoarce scrisul cronicaresc la oralitate si dovedeste caracter narativ. Dar nu si constiinta istorica la fel de moderna ca a cronicarilor pe care ii continua. El promoveaza autohtonismul si nationalismul.

            Stolnicul Constantin Cantacuzino este cel ce continua eforturile cronicarilor moldoveni, fiind primul care are gandul de a scrie o istorie completa  a romanilor. Opera sa “ istoria Tarii Romanesti” ramane nefinalizata. Firul evenimentelor se opreste in navalirea hunilor condusi de Atilla (434), iar pasajul final se refera la un eveniment aflat la aproape un mileniu distanta (descalecatul lui Radu Negru Voda in Tara Romaneasca). El vadeste calitati de istorie superioare cronicarilor.

            Apogeul cronicarilor este reprezentat de Dimitrie Cantemir, in cultura noastra fiind unul dintre cei  mai eruditi umanisti. Cele mai valoroase lucrari ale sale sunt despre istorie, fata de cea a cronicarilor. In timp ce acestia explicau fenomenul istoric prin vointa fortei divine, Cantemir interpreteaza istoria dand atentie cauzalitatii. “Descriptia Moldovei”, carte redactata in limba latina, ilustreaza viziunea enciclopedica a autorului: opera este alcatuita din trei parti: Geografica (discutand locul in care s-a format si statornicit poporul roman) , Politica(tratand institutia domniei, dar si mentalitatile si traditiile moldovenilor) si De statu ecelesiastico et litterario Moldovie ( cercetand aspecte precum religia, limba, scrierea etc). Cronicul vedrimei a romano-moldo-vlahilor” cuprinde perioada de la “descalecatul dacii cu romanii, adeca de la Traian Marele Imparat” (107) pana la 1274 (cand Dragos Voda revine la tron in Moldova, iar in Muntenia se inscauneaza Radu Negru Voda). Lucrarea ramane din pacate neterminata si prezinta originea comuna a tuturor romanilor. Toate lucrarile lui Cantemir. Fie ca au fost scrise in romana sau in Latina, au un stil erudite, in general retoric,” Cu toate acestea valoarea lor documentala ramane incontestabila. In cultura si literatura noastra el prefigureaza iluminismul.



            In Transilvania, in a doua jumatate a sec al  XVIII – lea, latinitatea limbii si originile romane sunt utilizate politic si devin argument de afirmare a identitatii nationale.

            Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana, a avut un rol important in stimularea studiului istoriei si al limbii romane. Invatatii scolii Ardelene, ca si cronicarii moldoveni sustin orginea comuna a tuturor

romanilor ( moldoveni, munteni si ardeleni), precum si originea pur romaneasca. Ei aduc noi argumente pentru a demonstra puritatea latina  a

romanilor si a limbii pe care o vorbeau acestia. Cele mai importante sunt: “Istoria, lucrurile si intamplarile romanilor” si “ scurta cunostinta a istoriei romanilor” de Samui Mincu,  “ Hronica romanilor si a mai multor neamuri” de Gheorghe Sincai, “istoria pentru inceputul romanilor in Dacia” de Petru Maior. Alaturi de acestia apar lucrari lingvistice, in care teza latinitatii limbii romane este sustinuta cu argumente etimologice, ortografice si gramaticale: “Elementa linguae romanicae” si “temeiurile gramaticii romanesti” de Ion Budai Deleanu “Diseratie pentru inceputul limbii romanesti” si “ dialog petnru inceputul limbei romana intre nepot si unchi” de P. Maior ( in care autorul sustine ideea ca limba romana provine, nu din Latina culta, ci din Latina populara). Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii stiintifice a limbii romane si a creat un climat favorabil literaturii. Prin I. Budai Deleanu a dat cel dintai mare poet de talie europeana. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in iluminismul European.

            Importanta cronicarilor, asa cum o percepem astazi, nu consta neaparat in valoarea stiintifica a ideilor pe care le-au pus in circulatie ( deci unele dintre ele s-au dovedit in timp fara temei stiintific, liniile de cercetare abordate de cronicari au autostiinta majora in dezvoltarea istoriografiei romanesti) , ci mai de graba impulsul pe care l-au dat formarii constiintei identitare si in contributia esentiala la instapanirea limbii nationale in cultura. Deasemenea au avut un rol important in planul realizarii artistice, in formarea constiintei retorice si literare.

            In cultura romana, evocarea solemna a originilor ( mitul fondator) a pendulat intre exaltarea daciei si cea a imperiului roman si cea a culturii latine. S-au lansat in decursul timpului ipoteze istorice mai panteziste sau mai realiste, care indreptateau o revendicare genetica mai curand din daci, sau dimpotriva din romani, sau admiteau ideea amestecului etnic. Ambele mituri puteau oferi motive de orgoliu national. La autorii din secolul al XIX lea se manifesta un current de solidaritate cu limbile si tarile “ surori”. In perioada romantica trecutul preroman trece adesea in prim-plan; se contesta ideea ca dacii au fost exterminati. Intre razboaie exista o preocupare pentru cautarea radacinilor arhaice ale spiritului European. In timpul regimului comunist accentuarea nationalismului a utilizat politic mitul dacic pentru a justifica izolarea Romaniei.

            Tema identitara este actuala, ea se manifesta in dezbateri aprinse pe tema integrarii Romaniei in U E.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




SAFTA BRANCOVEANU – CRETULESCU (6 aprilie 1686 – 7 aprilie 1747)
Romania si “Razboiul Sfant”
INCEPUTURILE FORMARII PIETEI ECONOMICE NATIONALE
CONSERVAREA-RESTAURAREA PATRIMONIULUI CUTURAL ROMANESC PANA IN SECOLUL XX
DOMNIILE LUI MATEI BASARAB (1632-1654) SI VASILE LUPU (1634-1653). IMPLINIRI CULTURALE
SMARANDA (SMARAGDA) BRANCOVEANU-BALEANU (n. 1696 – m. inainte de 10 oct. 1735)
ROMANIA DE LA OBTINEREA INDEPENDENTEI LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX
ARADUL SI MAREA UNIRE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu