Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”





                      FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

                               SECTIA MANAGEMENTUL FIRMEI

                                      

                                       

                                   LUCRARE      DE      DIPLOMA

                   TEMA “DIAGNOSTICUL SI EVALUAREA FIRMEI”

CUPRINS :

Partea I. – ANALIZA DIAGNOSTIC A  AGENTULUI ECONOMIC

I. Prezentarea generala a  S.C. 'CONFORT ' S.A. TIMISOARA

         1. Elemente de identificare

         2. Mod de constituire si obiect de activitate

         3. Functiunile firmei  

II. SINTEZA REZULTATULUI STUDIULUI

      1 Sinteza analizei diagnostic

      2 Sinteza evaluarii  

III. Starea generala a societatii

1. Diagnosticul potentialului general 

2. Dimensiunea afacerii

            3. Tendinta afacerii

4.Structura afacerii firmei   

5.Nivelul general de indatorare prin credite

6. Amplasarea afacerii 

7. Efecte ecologice generate de activitatea firmei

            8. Politica de investitii si de dividend   

            9.Sezonalitatea afacerii

IV. Diagnosticul potentialului uman

1. Diagnosticul potentialul uman

2. Asigurarea cu personal

2.1. Asigurarea cu numarul necesar de personal

2.2. Calificarea personalului

2.3. Structura personalului

2.3.1. Structura personalului pe categorii

2.3.2. Structura personalului dupa vechimea in munca

2.3.3. Structura personalului pe categorii de varsta

2.3.4. Structura personalului dupa sexe

3. Perfectionarea personalului

4. Renumerarea personalului

              5.Fluctuatia personalului

            6.Eficienta personalului

            7.Conditii de munca

            8.Comportament si disciplina

V. Diagnosticul potentialului tehnic

1. Diagnosticul potentialului tehnic

2. Asigurarea cu imobilizari corporale

2.1. Valoarea si structura imobilizarilor corporale

2.2. Starea mijloacelor fixe

3. Nivelul tehnic si tehnologic

4. Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale

VI     Diagnosticul managementului

VII.  Diagnosticul potentialului comercial

1. Diagnosticul comercial

2. Piata de aprovizionare

3. Piata de desfacere.

4. Concurenta.

5. Marketing.

 

 

 

 

VIII.  Analiza  situatiei  financiare

1. Diagnosticul situatiei financiare.

2. Situatia patrimoniului si rezultatele financiare.

3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune.

4. Analiza structurii financiare.

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

                        4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului.          

            5. Analiza echilibrului financiar.

            6. Analiza ratelor de gestiune.

            7. Analiza ratelor de rentabilitate.

            8. Analiza riscului de faliment.

Partea a II-a. –  PERSPECTIVA SITUATIEI FINANCIARE

I.Estimarea contului de profit si pierderi

1. Estimarea veniturilor

2. Estimarea  cheltuielilor 

3. Estimarea  profitului

II.Situatia previzionata a patrimoniului

1. Estimarea activului

1.1. Estimarea activelor imobilizate

1.2. Estimarea activelor circulante

2. Estimarea pasivului

2.1. Estimarea capitalurilor proprii

2.2. Estimarea datoriilor pe termen mediu si lung.

2.3. Estimarea pasivelor curente

III.Estimarea fluxului de numerar

1. Estimarea dividendelor.

2. Estimarea investitiilor.

3. Estimarea amortizarii.

4. Estimarea variatiei  necesarului de fond de rulment (NFR)

IV. Validarea fezabilitatii estimarilor financiare

Partea a III-a. – EVALUAREA SOCIETATII

I. Metode patrimoniale de evaluare

1.      Activul net contabil (ANC)

II. Metode financiare de evaluare

1. Valoarea  profitului net actualizat.

2. Valoarea actualizarii fluxului de numerar

3. Valoarea  actualizata a capacitatii de autofinantare.

III. Valoarea finala propusa

                    

    

          I .PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1 Elemente de identificare 

          Denumirea : S.C. CONFORT SA

  Adresa : TIMISOARA  STR.  BAADER NR. 11

  TELEFON : 056/134575

  Numarul din registrul comertului : J 35/709/1991

  E-mail : office@confort.dnttm.ro

2.Mod de constituire

S.C CONFORT este o societate comerciala dinamica ,specializata,in executarea lucrarilor de instalatii in constructii,avand o experienta de peste 40 de ani in domeniu.

       Societatea a fost pana in anul 1990 parte a Trustului de Antrepriza Generala Constructii Montaj Timisoara, iar, in urma desprinderii de acest trust a devenit societate independenta.

       De-a lungul intregii sale existente societatea a pus in functiune o serie de obiective atat in judetul Timis cat si in tara.

       S.C. CONFORT SA dispune de o echipa tanara, dinamica, precum si de personal cu o bogata experienta in domeniu, necesara in realizarea lucrarilor contractate.

      Vom prezenta mai jos domeniile de activitate ale societatii noastre :

  Lucrari de proiectare :

            -   instalatii gaz, incalzire, sanitare, electrice, ventilatii

  Lucrari de executie :

-        instalatii interioare de incalzire, sanitare, electrice, gaz,

-        retele termice, retele exterioare de apa si gaz

-        retele de canalizare

-        prefabricate de instalatii (firide gaz, tablouri electrice, cutii hidranti, camine vane)

-        prefabricate din beton (tuburi, garaje, placi si stalpi de gard, camine vizitare si de vane)

          S.C CONFORT SA Timisoara are atestari in urmatoarele domenii :

-        atestare  S.C DISTRIGAZ NORD S.A

-        atestare  S.C ELECTRICA S.A

-        atestare    ISCULPAT

-        atestare    ISCIR

-        autorizatie metrologica pentru instalare aparate de masura (contoare)

        S.C CONFORT S.A Timisoara foloseste in lucrarile pe care le executa                                           tehnologii noi :

-        incalzire prin pardoseala radianta

-        pardoseli din poliuretan pentru sali si terenuri de sport

-        echipamente moderne de incalzire si climatizare

                  

         3 Functiunile firmei

            Functiunile firmei sunt:

                         -functiunea de cercetare dezvoltare

                         -functiunea de productie

                         -functiunea comerciala

                         -functiunea financiar-contabila

                         -functiunea de personal

Functiunea de cercetare dezvoltare

        In conditiile progresului tehnic contemporan, una din trasaturile definitorii ale economiilor moderne este continua consolidare si proliferare a organizatiilor inovative caracterizate,la randul lor, prin intensitatea deosebita a activitatilor de cercetare dezvoltare  pe care le desfasoara si prin rezultatele apreciabile ale acestor activitati.

            Organizatiile, indiferent de profilul lor si de domeniul in care opereaza, joaca, concomitent si cu intensitati diferite, dublu rol de

efect si cauza ale schimbarilor ce se produc si care dau continut progresului tehnic.

            Activitatile de cercetare-dezvoltare, printre ale caror trasaturi definitorii creativitatea este cea primordiala, reprezinta un ansamblu prin care se operationealizeaza si se transfera in practica economia si sociala cunostiintele noi care concretizeaza progresul stiintific realizat intr-o anumita perioada.

            In masura in care aceste cunostiinte noi se dovedesc necesare si oportune in procesul dezvoltarii societatii, ele trebuie transpuse in forme adecvate pentru a fi integrate in procesul respectiv, realizandu-se, astfel, progresul tehnic, care constituie o puternica forta motrice a cresterii economice si consta in perfectionarea bazei tehnice a productiei, in perfectionarea tehnologiilor si a formelor de organizare a productiei ,precum si in innoirea sau modernizarea continua a produselor .

            Cercetarea computerizata reprezinta o investigatie sistematica cu caracter original desfasurata in institutii specializate, in institute de invatamint superior si in unitati productive.

            Conditiile indispensabile realizarii unei inovari de succes sunt:

         -existenta unei strategii clare de perspectiva privind orientarea  potentialului creativ, a eforturilor inovationale si stimularea acestora;

            -stabilirea pentru perioade limitate a unor obiective precise carora sa li se subordoneze toate eforturile inovationale;

            -disponibilitatea tuturor resurselor necesare efortului inovational;

            -cunoasterea temeinica a cererilor pietei, anticiparea cererilor viitoare;

            -armonizarea solutiilor tehnice cu cele comerciale, adoptarea unor criterii de selectie si evaluare a proiectelor de inovare,care sa asigure armonizarea necesara;

            -mentinerea contractului strans cu beneficiarii, cunoasterea indeaproape a nevoilor acestora;

            -evaluarea realista a propriului potential inovational;

            -integrarea profunde si prin forme adecvate in activitatea stiintifica si tehnica de profil la nivel national si international.   

          Obiectivul general al activitatilor de cercetare-dezvoltare este de a asigura contributia  sustinuta a acestora la realizarea obiectivelor generale ale organizatiei. Contributia activitatilor de cercetare-dezvoltare la realizarea obiectivelor generale ale organizatiei, se apreciaza prin prisma aportului economic al proiectelor de inovare; in acest scop, fiecare proiect de inovare este apreciat in functie de contributia sa la realizarea obiectivelor organizatiei, acordindu-i-se , in consecinta, un anumit grad de prioritate.

            Firma poate adopta una din urmatoarele strategii ale activitatilor de cercetare dezvoltare:

1) strategia ofensiva-este proprie organizatiei care urmareste dobandirea unei pozitii fruntase pe plan tehnic  sau comercial, intr-un domeniu, prin introducerea pe piata a noilor produse sau tehnologii inaintea altor unitati competitoare;

2) strategia defensiva este caracteristica organizatiei care urmareste mentinerea pozitiei dobindite pe plan tehnic,

     tehnologic si comercial, o asemenea strategie putand fi                                   

3) strategia imitativa consta in preluarea pe baza de licente si achizitii de know-how a realizarilor inovationale ale organizatilor cu pozitii de varf in domeniu, organizatia care o adopta urmand,cu un anumit decalaj pe cele fruntase;

4) strategia dependenta este adoptata de o organizatie de mica dimensiune care are rol de satelit sau de subordonat al unei unitati mari careia ii furnizeaza, in calitate de subcontractant, componente sau i-se efectueaza diverse servicii tehnice;

5) strategia interstitiala este cea proprie unei organizatii care, analizand punctele tari si cele slabe ale unei organizatii intens inovative, identifica slabiciunile acesteia si le exploateaza convenabil in cazul in care corespund propriilor puncte tari.

             Functiunea de Productie

            Factorii care influenteaza capacitatea de productie si utilizarea acesteia sunt urmatorii:

1.     factori care privesc marimea capacitatii:

 - diversitatea calculatoarelor, instalatiilor, sau           echipamentul tehnic al acestora

n    fondurile de investitii disponibile pentru cresterea si modernizarea volumului existent;

n    gradul de modernizare al proceselor tehnologice;

n    gradul de automatizare si mecanizare al proceselor de productie

2.  factori care privesc utilizarea acesteia:

n    regimul de lucru (numar de zile lucratoare pe an, numarul de schimburi pe zi, durata unui schimb, durata pauzelor)

n    nivelul calificarii fortei de munca

n    nivelul organizarii productiei si al muncii

n    existenta locurilor inguste in fluxul de productie

n    structura productiei planificata

n    modificarea calitatii, formelor si dimensiunilor aplicatiilor, fata de cele prescrise in documentatia tehnica;

n    nivelul intretinerii bazei tehnice

            Actiunea acestor factori determina marimea diferentei dintre capacitatea tehnica si cea de regim, respectiv rezervele de crestere a potentialului efectiv al unitatii productive. Activitatea de intretinere si reparatii cuprinde, in organizatia productiva lucrari ierarhizate din punct de vedere tehnic si economic in trei categorii: intretinere, revizie si reparatii.

            Intretinerea reprezinta un complex de operatii efectuate in sensul mentinerii in stare buna de functionare a bazei tehnice.

            Revizia reprezinta un ansamblu de lucrari efectuate in scopul verificarii modului in care obiectul reviziei s-a comportat in exploatare, constatarii nivelului uzurii principalelor organe de lucru si stabilirii opurtunitatii de efectuare a reparatiilor.

            Energia necesara desfasurarii activitatilor institutiei si consumul efectiv de energie se prezinta sub forma balantei energetice care reprezinta un sistem de indicatori corelati, ce evidentiaza resursele energetice din productia proprie, aprovizionate din tara sau din import, precum si consumul de energie sub toate formele (consumuri pentru productie) specificandu-se unitatile consumatoare, consumul pentru iluminat, alti consumatori, pierderile eventuale) pe o anumita perioada pe baza normelor de echipare a locurilor de munca.

O  atentie deosebita trebuie acordata controlului calitatii, activitate care priveste atat productia cat si produsul.

            Calitatea productiei (tehnica sau de executie) reprezinta ansamblul elementelor care caracterizeaza nivelul calitativ al activitatilor de conceptie, tehnologice, de organizare a productiei si a muncii, de fabricatie, de control tehnic al calitatii precum si al produsului. Calitatea productiei care include deci, si calitatea produsului, reflecta masura in care acesta corespunde proiectului sau specificatilor.

            Calitatea produsului (proiectata) reprezinta ansamblul proprietat tilor unei aplicat tii exprimate prin parametrii tehnico-economici, grad de utilitate, eficienta economica in exploatare, etc., a caror evaluare permite sa se aprecieze masura in care produsul raspunde cerintelor consumatorilor carora le este destinat.

            Controlul calitativ al productiei consta in:

n    determinarea calitatii materilor prime si materialelor pe furnizori si comunicarea informatiilor relevante compartimentului aprovizionare in vederea selectarii furnizorilor.

n    determinarea conformantei procesului de productie cu prevederile documentatiei tehnologice;

n    furnizarea de informatii relevante compartimentelor de cercetare-dezvoltare in vederea perfectionarii documantatiei tehnice si tehnologice;

n    verificarea permanenta a preciziei instrumentelor de masura si control;

n    aprecierea calitatii produsului,  

actiune care trebuie sa aiba drept obiective permanente:

n    asigurarea nivelului calitativ corespunzator al programelor receptionate, precum si al implementarii lor;

n    imbunatatirea calitatii produsului;

n    reducerea pierderilor datorate defectelor, abaterilor de la prevederile documentatiei;

n    reducerea costului controlului.

Functiunea   comerciala

Marketing, este alaturi de management, un alt termen englezesc cu semantica corespunzatoare in sensul ca reprezint]:

n    un concept privind organizarea si desfasurarea activitatii unei unitati economice astfel, incat aceasta sa raspunda permanent cerintelor prezente si viitoare de produse  si servicii ale consumatorilor si sa satisfaca aceste cerinte cu maximum de eficienta pentru unitatea respectiva;

n    ansamblul activitatilor enumerate, in desfasurarea carora se folosesc metode si tehnici specializate  care au ca obiect cercetarea pietei, respectiv a cererii consumatorilor, si satisfacerea in conditii cat mai bune a acestora cu produse si servicii.

Constituind punctul de plecare in dezvoltarea activitatilor comerciale ale organizatiilor economice, cercetarea pietei urmareste, in principal, identificarea si localizarea cumparatorilor potentiali ai produselor si/sau serviciilor organizatiei, evaluarea cererii potentiale, stabilirea modalitatilor de vanzare a produselor si/sau serviciilor respective.

Identificarea cumparatorilor potentiali si a felului produselor si/sau serviciilor dorite de acestia se poate face pe baza:

n    anchetarii beneficiarilor prin sondaje de opinie, chestionare difuzate direct sau transmise prin posta, panouri;

n    efectuarii cercetarii industriale si tehnice care se concentreaza asupra produselor cu vanzare lenta sau fara vanzare, evidentiind modalitatile in care aceste produse pot  fi imbunatatite (noile produse vor fi testate, de asemenea prin chestionare sau prin vanzari de proba);

n    sugestiilor facute de personalul din compartimentul de desfacere.

Principalele informatii care servesc fundamentarii deciziilor privind stabilirea canalelor de distributie a procesului privesc:

n    natura pietei (marimea acesteia, volumul mediu al vanzarilor, volumul preliminat al vanzarilor proprii, obiceiurile de consum ale cumpar]torilor, fluctuatiile sezoniere etc.);

n    natura procesului (felul acestuia - bun de echipament, produs intermediar, sau bun de consum, caracterul de noutate, pretul, serviciile post-vanzare necesare, design-ul, imaginea de marca);

n    existenta intermediarilor in lantul de distributie si pretentiile acestora (vanzarile se pot efectua de organizatie in mai multe moduri: direct pana la consumatorii finali; prin intermediari care preiau succesiv produsele, prin intermediari care percep un comision ;

n    costul si eficienta diferitelor canale de distributie.

Principalii factori pe care conducerea organizatiei trebuie sa-i ia in consideratie la fixarea pretului de vanzare sunt urmatorii:

n    reglementarile legislative (care prevad si produsele pentru care sunt valabile )

n    felul produsului (bun de echipament, produs intermediar, sau bun de consum)

n    caracterul fabricatiei produsului (standardizata sau la comand])

n    profilul organizatiei (de productie sau de distributie)

n    intensitatea concurentei in productia respectiva ( gradul de competitivitate al  institutiei)

Tinand seama de aceste repere, institutia isi poate fixa pretul propriilor produse astfel incat sa-si asigure o cota de rentabilitate, pe de o parte, suficient de ridicata pentru a obtine un profit acceptabil, iar pe de alta parte, suficient de redusa pentru a asigura un volum ridicat al vanzarilor si a concura cu succes produsele celorlalti competitori.

            Previziunile volumului vanzarilor se face pe baza analizei informatiilor statistice privind vanzarile efectuate in perioadele anterioare, tinand seama de conditiile in care s-au efectuat aceste vanzari, si a evaluarii vanzarilor curente luandu-se de asemenea, in considerare conditiile actuale ale pietei. In situatia in care conditiile anterioare si cele actuale sunt aceleasi si se mentin in continuare, previziunea se poate face cu o marja de eroare redusa.

            Aprovizionarea, indispensabila in orice organizatie economica productiva, capata, insa, o importanta apreciabil sporita in cazul in care resursele materiale au o pondere ridicata in costul productiei, cand gama articolelor de aprovizionat este foarte larga sau cand piata acestor articole sufera fluctuatii mari pe planul cerere-oferta.

            Planificarea cantitatilor de aprovizionat se face in functie de cererile celorlalte activitati ale organizatiei si, in primul rand ale celei de productie, luandu-se totodata, in considerare la stabilirea politicii de aprovizionare numeroase alte elemente ca: fluctuatiile preturilor pe piata, rata inflatiei, costul imobilizarilor , tendintele majore recente din domeniul in care opereaza organizatia, disponibilitatea materialelor pe piata, reglementarile guvernamentale.

            Termenele de achizitionare se coreleaza cu cele de lansare in fabricatie a diferitelor comenzi, stabilite de compartimentul de programare si lansare in productie tinand seama de asemenea, de frecventa aparitiilor cererilor.

            Alegerea furnizorilor se face in functie de nivelul de pret si de conditiile de livrare oferite de acestia, criterii de baza completate si cu alte considerente: necesitatea favorizarii furnizorilor locali, pentru reducerea cheltuielilor de transport si in cazurile cand este nevoie de asigurarea unor livrari urgente; necesitatea unei aprovizionari sigure, ceea ce in multe cazuri presupune achizitionarea de la mai multi furnizori; apelarea la furnizori cu reputatie consolidata, mai ales in cazul materialelor de calitate deosebita sau a          serviciilor pretentioase; respectarea principiului reciprocitatii in cazul furnizorilor care sunt concomitent si clienti ai organizatiei productive.

            Controlul si evidenta aprovizionarilor se realizeaza de catre conducatorul compartimentului de profil si de grupa de urmarire a aprovizionarii in cadrul acestora. Grupa urmareste livrarea de catre furnizori a materialelor la termenele si in conditiile specificate in comenzile de aprovizionare, in care scop tine evidentele comenzilor in ordinea cronologica a termenelor de livrare. Controlul cantitativ si calitativ al materialelor primite se face de catre sectorul achizitie-receptie,care intocmeste o fisa de receptie a materialelor transmisa la grupa oferte-preturi facturi.

            Functiunea  financiar-contabila

            Gestiunea contabila cuprinde un ansamblu de tehnici de inregistrare a cheltuielilor si veniturilor, reglementate prin cadrul normativ in vigoare in fiecare tara, care asigura obtinerea unor informatii indispensabile conducerii organizatiei pentru luarea decizilor privind desfasurarea activitatilor acesteia.

            Contabilitatea institutiei cuprinde contabilitatea generala si pe cea analitica, contabilitatea istorica si cea previzionala, contabilitatea materialelor si cea a valorilor.

            Instrumentele de baza in contabilitatea generala carora conducerea le acorda o deosebita atentie pentru informatiile pe care le ofera sant bilantul,care prezinta situatia contabila existenta si conturile de rezultate, care reflecta rezultatele inregistrate in perioada contabila precedenta.

            Managementul financiar al organizatiei economice are drept principale atributii identificarea disponibilitatilor banesti existente pentru organizatie, procurare resurselor financiare a organizatiei astfel incat sa se asigure prin gestiunea judicioasa a acestor resurse o structura financiara sanatoasa, echilibrata a organizatiei.

            Responsabilitatile  pe care le incumba aceste atributii sunt deosebite, intrucat de disponibilitatea resurselor financiare depinde existenta celorlalte resurse ale organizatiei- bunurile de echipament, forta de munca, resursele materiale; conditionand procurarea celorlalte resurse,existenta celor financiare trebuie asigurata anterior procurarii. In plus, resursele financiare sunt prezente in toate secventele proceselor tehnico-economice ce se desfasoara in cadrul organizatiei, imbracand succesiv forme pe care le impune desfasurarea activitatilor acestora.

            Politica financiara a organizatiei economice defineste coordonatele activitatii financiare viitoare ce constau in:

            -proportiile ce vor exista in cadrul resurselor financiare ale organizatiei intre capitalurile proprii, autofinantare si capitalurile atrase ;

            -alocarea pentru investitii a resurselor financiare disponibile;

            -planul de finantare a activitatii viitoare a organizatiei pe durata a mai multor exercitii financiare, acestea evidentiand pe durata respectiva resursele financiare si destinatiile lor.

            Functiunea  de  personal

            Conducerea activitatilor de personal are rolul principal de a asigura toate posturile din structura formala a organizatiei cu personalul potrivit, in care scop atributiile care permit indeplinirea acestui rol constau in identificarea nevoilor de forta de munca ale organizatiei, identificarea, recrutarea, selectia si incadrarea persoanelor ce corespund cel mai bine nevoilor specifice diferitelor posturi, aprecierea, retribuirea, promovarea, formarea si perfectionarea salariatilor organizatiei, precum si in alte activitati specifice cu caracter social.

            Planificarea fortei de munca cuprinde analiza conditiei actuale a fortei de munca din cadrul organizatiei, interpretarea previziunilor de dezvoltare a acesteia in termeni de cerinte viitoare de forta de munca, definirea politicilor de dezvoltare a fortei de munca existente si de recrutare a noi cadre.

            Recrutarea personalului este activitatea de identificare a persoanelor ce prezinta caracteristici corespunzatoare posturilor ramase neocupate in structura organizatiei si de atragere a acestor persoane catre organizatia respectiva.

            Personalul organizatiei variaza, din punct de vedere numeric si structural in limite, uneori mari, de la o perioada la alta, din urmatoarele cauze principale:

n   dezvoltarea organizatiei si aparitia unor noi activitati in gama celor desfasurate de acesta;

n   pierderile de salariati determinate de pensionari, transferari, desfaceri ale contractului de munca, efectuarea stagiului militar, demisii, decese;

n   schimbarile interne determinate de evolutia nevoilor organizatiei, respectiv, promovari, amplificarea sau diminuarea unor activitati, mutari dintr-un compartiment in altul.

Pentru a face fata acestor schimbari, politica de recrutare urmarita de organizatie trebuie sa asigure anticiparea aparitiei deficitelor de forta de munca si a posibilitatilor de acoperire a acestora.

            Selectia profesionala este activitatea componenta a functiunii de personal a organizatiei care consta in alegerea, potrivit anumitor criterii, a celui mai capabil candidat pentru desfasurarea unei munci profesionale corespunzatoare unui anumit post sau loc de munca.

            Integrarea psiho-socio-profesionala reprezinta procesul de asimilare a unei persoane in mediul profesional, de adaptare a acesteia la cerintele de munca si comportament ale colectivului in cadrul caruia lucreaza de armonizare a personalitatii sale cu cea a grupului.

            Aprecierea personalului reprezinta evaluarea obiectiva globala a activitatii si comportamentului fiecarui salariat efectuata de seful acestuia pe baza unor criterii care privesc rezultatele obtinute in munca, nivelul pregatirii profesionale, preocuparea pentru imbogatirea cunostintelor, grija pentru patrimoniul organizatiei, calitatile personale, comportarea la locul de munca, in familie si civica, respectarea legilor, pastrarea secretului profesional.

            Promovarea personalului reprezinta procesul de trecere a salariatilor organizatiei in functii superioare.

            Salarizarea personalului reprezinta activitatea care are drept obiect stabilirea drepturilor banesti ale salariatilor convenite la incheierea contractului individual de munca, potrivit prevederilor cadrului legislativ si efectuarea platilor sumelor cuvenite.

            Pregatirea profesionala este activitatea desfasurata in scopul insusirii de cunostinte teoretice si deprinderi practice de un anumit gen si nivel in masura sa asigure indeplinirea calificata de catre lucratori a sarcinilor ce le revin in exercitarea in procesul muncii a unei profesiuni sau meserii.

            Formarea profesionala este activitatea cu caracter preponderent informativ desfasurata in institutii de invatamant sau in organizatii in vederea largirii si actualizarii cunostintelor, dezvoltarii aptitudinilor si modelarii atitudinilor necesare cadrelor de conducere si de specialisti in vederea cresterii nivelului calitativ al activitatilor profesionale, potrivit cerintelor crescande generate de progresul stiintific si tehnic si de introducerea acestuia in activitatea practica.

                                                                                                                                                            CONCLUZII    FINALE

In concluzie, situatia pe ansamblul firmei este buna, mai ales in ceea ce priveste utilizarea fortei de munca, productivitatea si profitabilitatea muncii crescand de la an la an.

            De asemenea motivarea foarte buna a angajatilor prin acordarea unei salarizari corespunzatoare.

            In plus, imbunatatirea mijloacelor tehnologice face ca timpul de lucru sa fie utilizat cat mai eficient.

                                    Ca propuneri ar fi pentru evitarea in viitor a unor astfel de situatii sa se incaseze clientii in perioada prevazuta de contract. Totusi, firma dispune de capacitate de autofinantare (CAF) pentru diferite investitii.

            In viitor firma are asigurata o piata stabila datorita relatiilor traditionale cu clientii si , in plus, are potentialul sa se extinda in anii urmatori datorita aparitiei  a tot mai multor firme  cu capital roman sau strain.

II SINTEZA REZULTATULUI STUDIULUI

     1    Sinteza analizei diagnostic

           

. Potentialul general al firmei are un nivel satisfacator. Afacerea in termeni reali se afla in relansare. Indicatorii de eficienta economica  prezinta un nivel satisfacator si prezinta o tendinta generala de apreciere.

2.  Potentialul uman al firmei este satisfacator, iar eficienta utilizarii acestuia este satisfacatoare si prezinta o revenire semnificativa pentru ultimul an nalizat.

3. Potentialul tehnic si tehnologic al firmei il consideram satisfacator, deoarece la ora actuala dispune de un nivel acceptabil sub aspectul starii mijloacelor fixe aflate in exploatare cat si sub aspectul modului de structurare a acestora utilizate eficient in activitatea de exploatare.

4. Potentialul comercial al firmei este acceptabil in situatia de recesiune actuala, deoarece detine o pozitie semnificativa pe piata de desfacere unde activeaza,

5. Potentialul financiar al societatii comerciale este destul de bun datorita sporirii profitabilitatii, fiind caracterizata printr-un nivel acceptabil de eficienta al gestiunii resurselor financiare, prezenta rentabilitatii in termeni reali,  si dispunand de o stabilitate si autonomie financiara in crestere, cu impact favorabil asupra lichiditatii si solvabilitatii acesteia

6. Mentionam ca din punct de vedere juridic societatea comerciala nu prezinta probleme deosebite.

.

            PUNCTE FORTE

Privind diagnosticul starii generale

  1. Tendinta afaceri este de relansare
  2. Autonomia si stabilitatea financiara sunt ridicate
  3. Nu exista restrictii in asigurarea cu utilitati si forta de munca
  4. Poluarea se in cadreaza in limite normale
  5. Tendinta de apreciere a indicatorilor de eficienta

Privind diagnosticul potentialului uman

  1. Existenta unui deficit relativ de personal
  2. Structura personalului pe sexe este adecvata corespunzator obiectului de activitate
  3. Firma efectueaza cursuri de calificare si perfectionare
  4. Indicatorii de eficienta inregistreaza nivele satisfacatoare
  5. Structura personalului dupa vechimea in munca este echilibrata
  6. Structura personalului pe categorii este satisfacatoare
  7. Structura personalului pe grupe de varsta este relativ echilibrata

Privind diagnosticul potentialului tehnic

13.  Valoarea si structura imobilizarilor imobilizarilor sunt corespunzatoare specificului domeniului de activitate in care firma isi desfasoara activitatea .

14.  Exista mijloace fixe ce pot fi valorificate prin vanzarea pe piata in vederea asigurarii resurselor financiare de modernizare a firmei.

15.  Nivelul indicatorilor de eficienta a utilizarii imobilizarilor s-a imbunatatit in anul 2000 fata de anul1998.

Privind diagnosticul potentialului comercial

  1. Aprovizionarea se face in cea mai mare parte din productia interna, mai ales regionala.
  2. Majoritatea furnizorilor sunt regionali, firma aflandu-se in relatii contractuale cu ei.
  3. Volumul afacerilor se afla in relansare.
  4. Portofoliul de activitati se extinde.
  5. Pozitia firmei pe piata este semnificativa.
Privind diagnosticul potentialului financiar
  1. Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de revenire sensibila.
  2. Gradul ridicat de stabilitate si autonomie financiara.

23.  Inexistenta indatorarii pe termen mediu si lung.

  1. Imbunatatirea rotatiei activelor imobilizate.

25.Ratele de rentabilitate prezinta nivele bune, si o tendinta de revenire spectaculoasa

26 .Nivelul ratelor de lichiditate curenta si imediata este satisfacator.

27.Solvabilitatea patrimoniala este mare.

           

PUNCTE SLABE

Privind diagnosticul starii generale

Raportul nefavorabil intre nivelul creditului client si nivelul cerditului furnizor

Privind diagnosticul potentialului uman

  1. 1 Personalul are un nivel de caficare mediu

Privind diagnosticul potentialului tehnic

2.   Se constata o pondere importanta a imobilizarilor productive, care sunt generatoare de cheltuieli ( amortizari,impozite si taxe ).

3.   Nivelul tehnologic al mijloacelor fixe este relativ ramas in urma in comparatie cu firmele performante din domeniu

Privind diagnosticul potentialului financiar

  1. Structura activului se depreciaza.
  2. Rotatia in general a activelor circulante se depreciaza.
  3. Raportul nefavorabil dintre durata medie de incasare a clientilor si durata medie de achitare a furnizorilor.

     7.    Trezorerie negativa si in scadere,datorita cresterii duratei de incasare a creantelor

Privind diagnosticul comercial

  1. Majoritatea furnizorilor de materiale consumabile si utilitati sunt monopoluri.
  2. Pozitia firmei pe piata este amenintata de recesiune .

     10    Activitatea de marketing este slaba.

2. SINTEZA EVALUARII SOCIETATII

            S.C. '[none1] [none2] [none3] FIRMA'  S.A. a fost evaluata atat prin metode patrimoniale cat si prin metode de randament iar rezultatele obtinute sunt prezentate in  tabelul urmator:

           

                             

VALORI REZULTATE DIN EVALUARE

Nr. crt.

 METODA  UTILIZATA

U.M.

Valori

A.

METODE PATRIMONIALE

I.

Metoda activului net contabil

mii lei

8.407.703

B.

METODE DE RANDAMENT

II.

Metoda actualizarii profitului net

mii lei

25.655.375

III.

Metoda actualizarii cash-flow-ului

mii lei

16.484.091

IV.

Metoda actualizarii capacitatii de autofinantare

lei/actiune

12.000

            Pentru stabilirea valorii de piata propunem valoarea medie ponderata intre activul net contabil corectat (ANC) si valoarea de cash-flow intrucat:

-       activul net corectat reflecta valoarea patrimoniala actualizata;

-       valoarea de cash-flow masoara fluxurile financiare reale care se degaja in urma activitatii de exploatare si comercializare.

  

   

                                    A.DIAGNOSTICUL MEDIULUI INTERN

             

    

III.             STAREA GENERALA AFIRMEI

1.  Diagnisticul starii generale a unitatii ¹

Potentialul general al SC CONFORT SA are un nivel satisfacator . Afacerea se afla in termeni reali in relansare ,indicatorii de eficienta prezentand o crestere semnificativa in ultima perioada analizata.

Concluzii partiale

1 Dimensiunea afacerii

Firma are o dimensiune mijlocie care ii asigura o flexibilitate mai ridicata in comparatie cu firmele mari

2. Tendinta afacerii

Tendinta afacerii este de relansare in ultima perioada analizata

3.  Gradul de indatorare al firmei

Firma analizata are un nivel redus de indatorare datorita faptului ca nu a contractat imprumuturi pe termen mediu si lung.

4.Relatiile firmei cu furnizorii si clientii

Exista un decalaj nefavorabil intre durata de incasare al creantelor si durata de plata a furnizorilorcu consecinte nefavorabnile asupra trezoreriei .

5. Amplasarea afacerii

Nu exista restrictii privind accesul la utlitati sau in asigurarea cu personal

    6.Efecte ecologice

Poluarea se afla in limite normale ,neexistand nici o sanctiune in acest sens

7. Eficienta generala a firmei

in ultima perioada analizata se observa un nivel ridicat al indicatorilor de eficienta

PUNCTE FORTE

1    Tendinta afaceri este de relansare

Autonomia si stabilitatea financiara sunt ridicate


¹  = Gheorghe Bailesteanu“Diagnostic ,risc si eficienta in afaceri” Ed.Mirton,Timisoara1997          Gheorghe         Bailesteanu “Diagnosticul si evaluarea firmei”, Ed.Mirton ,Timisoara 1996

2.   Nu exista restrictii in asigurarea cu utilitati si forta de munca

3.   Poluarea se in cadreaza in limite normale

4.   Tendinta de apreciere a indicatorilor de eficienta

PUNCTE SLABE :

1.     Raportul nefavorabil intre nivelul creditului client si nivelul cerditului furnizor

2. Dimensiunea afacerii

          Aprecierea dimensiunii afacerii trebuie facuta in functie de ramura si domeniul in care isi desfasoara activitatea.

Criteriile folosite in aprecierea marimii unei intreprinderi sunt :

cifra de afaceri,capitalul social,numar de salariati

        raportandu-ne la societatea analizata ,domeniul in care firma isi desfasoara activitatea necesitand un capital social mai mare decat la alte domenii,firma se incadreza in categoria intreprinderilor mijlocii.

3. Tendinta afacerii

           Permite diagnosticianului sa aprecieze daca intreprinderea este in dezvoltare ,in recesiune,sau mentinere.

          Aceasta informatie este importanta pentru ca :

-o intreprindere in recesiune inseamna ca se confrunta cu probleme mari in desfacere,are aparat de productie invechit,are greutati financiare

-o intreprindere in dezvoltare inseamna ca a “ trecut examenul economiei de piata “ 

          Aprecierea tendintei afacerii se poate face folosind cifra de afaceri :

 Cifra de afaceri totala reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale,efectuate de intreprindere intr-o situatie determinata

Cifra de afaceri medie reprezinta cifra de afaceri pe unitatea de produs

Cifra de afaceri marginala

          Pentru a apreciere cat mai reala a situatiei firmei, cifra de afaceri trebuie corelata cu nivelul inflatiei,ce denatureaza rezultatul,in conditiile unei inflatii galopante cum este cazul Romaniei.

Nr.crt

Indicatori

UM

                                    Perioada 

              1997             1998      1999          2000                       

1

Cifra de afaceri in preturi curente

Mii lei

            10558        14753         10857

                   

2

Indicele mediu de crestere a preturilor

%

               1                  1,57          2,19

3

Cifra de afaceri in preturi constante

Mii lei

               10558          9397         4958

4

Dinamica cifrei de afaceri

-cu baza fixa

-cu baza in lant

%

%

                            

             100%           89%             47%

               100%          89%             53%

5

Ritmul anual de crestere in preturi constante

%

                                   

               0%                   -11%        -53%       

4. Structura afacerii

 

Structura afacerii poate fi privita din mai multe puncte de vedere dintre care :

 - structura afacerii pe clienti

 -structura afacerii pe zone geografice

       4.1. Structura afacerii pe clienti

Exprima intr-o forma sintetica eficienta activitatii comerciale

Clientii firmei sunt in proportie de 98 % persoane juridice si in proportie de 2% persoane fizice

 4.2 Structura afacerii pe zone geografice

Exprima aria in care actioneaza firma analizata, piata avuta in vedere

Se analizeaza structura afacerii in anul 1999

Zona geografica

Volumul desfacerilor

Pondere

Timis

    8903

   82%

Arad, Caras – Severin ,Brasov

   1854               

   18%

Total

   10857

   100%

    Din datele de mai sus se observa faptul ca firma are o pondere semnificativa in Timisoara.

   5. Nivelul general de indatorare prin credite

    Infuzia de capital de 4,2 miliarde ,in anul 2000 a condus la achitarea datoriilor restante ,marirea lichiditatilor societatii si crearea de noi locuri de munca.

  6. Amplasarea afacerii

Firma este amplasata in orasul Timisoara avand acces la energie electrica,canalizare,energie termica.

Fenomenele naturale (cutremure,inundatii) nu afecteaza decat in conditii deosebite deci zona nu este predispusa la calamitati.

Populatia orasului este in general stabila societatea nu se confrunta cu lipsa de personal sau cu lipsa de beneficiari.

 7. Impactul ecologic generat de activitatea firmei

      Poluare generata de firma Confort se incadreza in limite normale ,neexistand   situatii deosebite in acest sens.

 8. Politica de investitii si divident

Pana in anul 2000 cand actionarul majoritar a fost PAS profitul era folosit prioritar pentru achitarea ratelor si dobanzilor datorate FPP si FPS.

      In prezent actionarul majoritar este S.C. IZOMETAL S.A. ssi profitul este folosit prioritar pentru investitii apoi PAS  ( achitare rate si dobanzi FPS ) , nu se platesc dividende .

  9. Sezonalitatea afacerii

     

       De regula in perioada decembrie – febroarie activitatea se diminua datorita temperaturilor scazute improprii lucrarilor de terasamente , zugraveli . In prezent datorita noilor investitii pentru productia de PVC si prestatiilor in instalatii electrice interioare portofoliul de comenzi a cescut si nu mai exista activitate sezoniera .

     10. Eficienta economica generala.

EFICIENTA ECONOMICA GENERALA

                                Anii                       

Nr.

Crt

SPECIFICATIE

U.M.

 

1998

1999

  2000

Simbol

I

 

1

Cifra de afaceri in preturi curente

mil lei

14754

10857

217510

Ca

2

Indicele de crestere a preturilor

-

1

1,54

2,01

Ip

3

Cifra de afaceri in preturi comparabile

mil.lei

14754

7050

10820

Car

4

Numar mediu de salariati

persoane

209

116

98

Ns

5

Imobilizari corporale la valoarea ramasa

mil. lei

3245

2558

3380

Ic

6

Stocuri

mil. lei

1333

1522

3053

St

7

Rezultatul exploatarii

mil.lei

1340

-3105

7270

Re

II

 

8

Cifra de afaceri in preturi curente

-

1

0,73

2

ICa

9

Cifra de afaceri in preturi comparabile

-

1

0,47

1,53

ICar

10

Numar mediu de salariati

-

1

0,55

0,84

INs

11

Imobilizari corporale la valoarea ramasa

-

1

0,78

0,32

IIc

12

Stocuri

-

1

1,14

2

ISt

13

Rezultatul exploatarii

-

1

-

-

IRe

III

 

14

Productivitatea muncii

Mil lei/pers

70,59

93,59

221,93

W=Ca / Ns

15

Productiv. muncii in preturi compar.

Mil.lei/pers

70,59

60,77

110,4

W=Car/Ns

16

Randamentul imobilizarilor corporale

-

4,55

4,24

6,43

Rmf=Ca/Ic

17

Imobilizari corporale la 1000 lei Ca

Lei/1000 lei

219,7

235,6

155,4

1000*Ic/Ca

18

Rotatia stocurilor

-

32,5

50,5

50,5

Rot=Ca/St

19

Durata rotatiei stocurilor

11

7,1

7,1

DzSt=T(St/Ca)

20

Stocuri la 1000 lei Ca

Lei/1000 lei

31

19

19

1000*St/Ca

21

Rentabilitate comerciala

%

9,08

-28,60

33,43

RreRe/Ca

IV

 

22

Productivitatea muncii  (comparabil)

-

1

0,86

2,37

IWrL

23

Randamentul imobilizarilor corporale

-

1

0,93

1,81

IRmfL

24

Rotatia stocurilor

-

1

IrotL

25

Rentabilitatea comerciala

-

1

-

-

IRreL

 

 I  = BAZELE DE CALCUL

II  = DINAMICA BAZEI DE CALCUL PRIN INDICI CU BAZA IN LANT

III =  INDICI DE EFICIENTA ECONOMICA

IV = DINAMICA INDICILOR DE EFICIENTA CU BAZA IN LANT

  Concluzii :

1. Cifra de afaceri in preturi comparabile are o evolutie ciclica ,scade in anul 1999 fata de anul 1998 si apoi are loc o revenire la nivelul anului 2000,pe care o consideram favorabila pentru societate.

2.Numarul de salariati scade pe intreaga perioada analizata ,deoarece s-a incercat sa se adapteze numarul de salariati la necesitatile reale ale firmei.

3.Productivitatea muncii  dupa o scadere a nivelului acestui indicator a avut loc o crestere la nivelul anului 2000,ceea ce arata ca situatia se imbunatateste,la nivelul firmei analizate.

4.Randamentul imobilizarilor  are loc o scadere a nivelului randamentului in anul 1999 fata de nivelul indicatorului in anul 1998 ,insa la nivelul anului 2000 are loc o crestere a randamentului ,situatie pe care o consideram pozitiva pentru activitatea firmei.

5. Durata de rotatie a stocurilor are o tendinta de crestere pentru perioada analizata

II.               Diagnosticul potentialului uman ²

Obiectul diagnosticului potentialului uman consta in aprecierea starii acestui potential prin numarul,structura,comportamentul si calificarea personalului.

CONCLUZIA FINALA :

Din punct de vedere al nivelului si gradului de utilizare a potentialului uman , SC CONFORT SA  este satifacator asigurata cu personal (excedent relativ,calificare si structura acceptabila ), iar eficienta utilizarii acestuia este satisfacatoare avand o crestere substantiala in ultimul an analizat

CONCLUZI PARTIALE :

2 Asigurarea cu personal

   2.1Din pespectiva asigurarii cantitative de personal in functie de volumul de activitate real firma prezinta un deficit relativ de personal.

1.1   Din perspectiva asigurarii calitative (calificarea personalului) starea firmei este satisfacatoare ,predominand muncitorii calificati in concordanta cu obiectul de activitate al firmei analizate ,firma crescand nivelul de calificare prin organizarea de cursuri de calificare specifice activitatii firmei.

1.2   Din perspectiva asigurarii in corelatie cu specificul activitatii, ( structura ), starea firmei este satisfacatoare ,deoarece :

-        ponderea personalului TESA si indirect productiv este scazuta in totalul personalului

-        structura pe vechime in munca este echilibrata

-        structura pe grupe de varsta este echilibrata

-        structura personalului pe sexe este adecvata domeniului de activitate al firme

2 Renumerarea personalului pe ansamblul firmei desi a crescut in valori nominale acesta s-a redus in valori reale , urmand o crestere in anul 2000 a nivelului salariului

real .    

PUNCTE TARI

1       Existenta unui deficit relativ de personal

2       Structura personalului pe sexe este adecvata corespunzator obiectului de activitate

3       Firma efectueaza cursuri de calificare si perfectionare

Indicatorii de eficienta inregistreaza nivele satisfacatoare

4      

5       Structura personalului dupa vechimea in munca este echilibrata

6       Structura personalului pe categorii este satisfacatoare

7       Structura personalului pe grupe de varsta este relativ echilibrata


 ²   =  Nicolae Taran “Managementul resurselor umane “

                   Gheorghe Bailesteanu“Diagnosticul si evaluarea firmei” Ed. Mirton Timisoara 1996

PUNCTE SLABE

1 Personalul are un nivel de caficare mediu

   2 Asigurarea cu personal

          2.1Asigurarea cu personal – urmareste concordanta dintre numarul de personal existent si cel necesar pentru executarea sarcinilor .In perioadele de iarna societatea avea un excedent de personal ca urmare a conditiilor nefavorabile de munca , insa din anul 2000 acesta s-a redus considerabil.

       

  2.2 Calificarea personalului

Nivelul studiilor

Numarul

pondere

Studii superioare

23 + 6

21%

Studii medii

12

9%

Calificati

88

63%

Necalificati

11

7%

Total

140

100%

        Din  datele privind structura pe nivele de pregatire rezuulta ca societatea are o structura adecvata ,predominand muncitorii calificati (63%), si personalul cu studii superioare (personalul TESA si de conducere ), o pondere mica avand-o muncitorii necalificati ( utilizati in special pentru efectuarea de lucrari de amenajare si pregatire.

    2.3 Structura personalului

       2.3.1 Structura personalului pe categorii de personal :

post

numar

pondere

coducere

4

3%

Ingineri

7

5%

Subingineri

8

6,5%

Tehnicieni

4

3%

Maistrii

3

2,5%

Economisti

4

3%

Contabili

4

3%

Gestionari

1

1%

Instalatori sanitari

8

7%

Instalatori incalzire

16

13%

Zidari

12

10%

Lacatusi

14

11,5%

Tinicchigii

7

5%

Electricieni

8

6,5%

Drumari – canalisti

8

6,5%

Soferi

3

2,5%

Mecanici

11

9%

total

122

100%

Structura personalului pe categorii este adecvata obiectului de activitate al firmei ,firma prezentand o structura in functie de lucrarile si serviciile prestate

 

 2.3.2  Structura personalului dupa vechimea in munca

Vechime in munca (ani)

Procente

0-5

5%

5-10

30%

10-25

45%

peste 25

25%

Total

100%

Structura personalului dupa vechimea in munca este satifacatoare , 45% din salariati avand intre 10- 25 de ani vechime ,ponderea personalului cu vechime peste 25 de ani este inca destul de ridicata ,ceea ce corespunde unei structuri ce imbina experienta  salariatilor in varsta cu initiativa celor tineri.

2.2.3 Structura personalului pe sexe

Sexul

Numar

Pondere

Feminin

22

16%

Masculin

112

80%

Colaboratori (barbati)

6

4%

Total

140

100%

          Avand in vedere specificul activitatii desfasurate de firma structura personaluli pe sexe este adecvata (majoritari fiind barbatii – specific ramurii constructiilor ).

3 Perfectionarea personalului

  Se preconizeaza organizarea de cursuri de calificare in meseriile noi :

 ● prelucrare PVC si termopan

 ● instalatii gaz

  4 Renumerarea personalului

4.1 Structura personalului pe categorii de salarizare

Incadrarea

Clasa

Muncitori necalificati

1-3

2Muncitori calificati

3-13

Sefi depozit

3-8

Functionar administrativ

3-8

Tehnicieni – contabili

5-13

Maistri

5-14

Subingineri

5-15

Ingineri,economisti,juristi

6-16

Sef compartiment

7-16

Sef sectie si sef serviciu

10-19

Inginer sef

20-31

Director economic

31-38

Director general

38-40

4.2 Alte forme de venit ale angajatilor

Aceste venituri sunt primele acordate , cadourile de sarbatori precum si biletele de tratament si odihna

5. Fluctuatia personalului

              5.1 Intrari de personal

Intrarile sunt mai mici decat iesirile acestera situandu-se la nivelul a 23 de salariati

   5.2 Iesirile de personal

Iesirile de personal sunt reduse au fost ridicate datorita adaptarii necesarului de personal la necesitatile firmei.

               5.3 Fluctuatia personalului

Fluctuatia personalului este redusa datorandu-se si situatiei economice (somaj ridicat ) precum si conditiilor bune de salarizare si munca oferite de societatea analizata.,

 

                6.  Eficienta utilizarii personalului

Nr.Crt.

SPECIFICATIE

UM

1998

1999

2000

Simbol

I

BAZE DE CALCUL

pers

1

Numarul mediu de salariati

mil.lei

209

116

98

Np

2

Cifra de afaceri

mil.lei

14754

10857

21750

Ca

3

Cheltuieli de personal- total

mil.lei

5040

4853

6106

Chp

4

Valoarea adaugata

mil.lei

6624

2276

13807

Va

5

Cheltuieli de exploatare

mil.lei

13810

13883

21062

Che

6

Profit din  exploatare

mil.lei

1340

-3105

7270

Re

7

Rezultatul net

mil.lei

178

-2434

799

Rn

8

Mijloace fixe la valoarea ramasa

mil.lei

1460

1155

1976

Mf

II

DINAMICA PRIN INDICI DU BAZA IN LANT

9

Numarul mediu de salariati

1

0,65

0,85

Inp

10

Cifra de afaceri

1

0,73

2

ICa

11

Cheltuieli de personal –toatal

1

0,96

1,25

IChp

12

Valoarea adaugata

1

0,34

6,66

IVa

13

Cheltuieli de exploatare

1

1

1,51

IChe

14

Profit din exploatare exploatare

1

-

-

IRe

15

Rezultatul net

1

-

-

IRn

16

Mijloace fixe la valoarea ramasa

1

0,79

1,71

Imf

III

INDICATORI

17

Ch. Medii de personal pe salariat

24,11

41,83

62,3

Chp/Np

218

Productivitatea muncii

70,59

93,59

221,93

W=Ca/Np

19

Grad de inzestrare tehnica

6,9

9,95

20,16

T=Mf/Np

220

Cheltuieli de personal la1000 lei Ca

0,34

0,44

0,20

Chp/Ca

21

Cheltuieli de personal in exploatare

0,36

0,35

0,20

Chp/Che

22

Cheltuieli de personal la 1000 Va

76

213

44

Chp/Va

23

Valoarea adaugata pe persoana

31,6

19,12

140,88

Va/Np

224

Profitul expoatarii la 1000 lei ch. Cu personalul

0,26

-

-

Re/Chp

25

Profit net la 1000 lei ch. Cu personalul

0,03

-

-

Rn/Chp

IV

DINAMICA PRIN INDICII CU BAZA IN LANT

Icb1

26

Ch. Medii de personal pe salariat

-

1

1,73

1,48

Icb1

27

Productivitatea muncii

-

1

1,32

2,37

Icb1

28

Grad de inzestrare tehnica

-

1

1,44

2,02

Icb1

29

Cheltuieli de personal la1000 lei Ca

-

1

1,29

0,45

Icb1

30

Cheltuieli de personal in exploatare

-

1

0,97

0,57

Icb1

31

Cheltuieli de personal la 1000 Va

-

1

2,8

0,2

Icb1

32

Valoarea adaugata pe persoana

-

1

0,6

7,36

Icb1

33

Profitul expoatarii la 1000 lei ch. Cu personalul

-

1

-

-

Icb1

34

Profitul net la 1000 lei ch. Cu personalul

-

1

-

-

Icb1

CONCLUZII :

1.     Numarul mediu de salariati a scazut pe intrega perioada analizata deoarece s-a incercat o corelare a numarului de personal cu activitatea firmei.

2.     Cheltuielile de personal totale au o evolutie ciclica scaderea nivelului acestora din anul 1999 fiind urmata de cresterea nivelului acestora in anul 2000.

3.     Cheltuielile medii pe salariat au crescut de la 24,11 mil lei pe salariat in anul 1998 la 41,83 mil pe salariat in anul 1999, si la 62,3 mil pe salariat in anul 2000.

4.     Productivitatea muncii are valori crescatoare , nivelul din anul 2000 (respectiv 221,93 mil cifra de afaceri pe salariat ) demonstreaza ca productivitatea muncii s-a imbunatatit simtitor in special datorita masurilor luate de conducere in vederea asigurarii unei structuri optime a personalului.

5.     Cheltuielile de personal la 1000 lei cifra de afaceri – nivelul indicatorulu are valori ciclice creste in anul 1999 de la 340lei /100lei Ca la 440lei /1000leiCa si scade in anul 2000 la valoarea de 200lei/1000leiCa,ceea ce demonstreaza o eficientizare a activitatii legate de personal

6.     Ponderea cheltuielilor de personal in cheltuielile de exploatare – are loc scaderea ponderii cheltuielilor de personal ,nivelul din anul 2000 avand o valoare mult mai mica decat cea aferenta anilor anteriori ,ceea ce consideram a fi o situatie favorabila prin prisma acestui indicator.

7.     Cheltuielile de personal la 1000 lei valoare adaugata – are o evolutie ciclica , in anul 2000 a avut loc o crestee fata de anii precedenti (in anul 2000 valoarea indicatorului este de 140,88 lei cheltuieli cu personalul la 1000 lei valoare adaugata ,iar in anul 1999 de 19,19 si respectiv 71,6 in anul 1999).

8.     Pe perioada analizata eficienta personalului a crescut ,atat in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor cu personalul in cifra de afaceri , cat si in ceilalti indicatori de rezultate prezentati anterior (valoarea adaugata ,profit din exploatare,),nivelul de inzestrare tehnica a muncii a crescut pe perioada analizata .

7 Conditii de munca

 

     Conditiile de munca sunt specifice constructiilor :

     ● de santier pentru muncitorii necalificati pentru executarea lucrarilor de terasamente si organizare de santier

     ● bune la atelierul de intretinere de la sediu  si atelier de constructii metalice

     ● deosebit de bune – in sectia de tamplarie PVC (sectie nou creeata cu aer conditionat )

     ● birouri pentru personalul tehnico- administrativ (cu doua persoane ) ,dotate cu calculatoare pentru fiecare angajat TESA in proportie de 80 %  

8  Comportament si disciplina

      in cadrul societati nu au existat cazuri deosebite comportamentul incadrandu-se in limite bune ,insa au existat si cazuri in care a fost desfacut contractul colectiv de munca pe motive disciplinare .

    IV.Diagnosticul potentialului tehnic

     CONCLUZIA FINALA

Potentialul tehnic si tehnologic al firmei CONFORT S .A. il consideram satisfacator , deoarece la ora actuala dispune de un nivel acceptabil atat sub aspectul mijloacelor fixe in expoatare cat si al modului in care sunt structurate

CONCLUZII PARTIALE :

1.Asigurarea cu mijloace fixe.

a) Se poate concluziona cat atat valoarea cat si structura imobilizarilor sunt acceptabile specificului activitatii

b) Pe ansamblul mijloacelor fixe , se manifesta un grad mediu de uzura acceptabil, un grad redus de reanoire ,si un grad mediu de reducere prin iesiri destul de mic.

c) Nivelul tehnic si tehnologic al societatiii CONFORT S.A este depasit in comparatie cu firmele din tarile dezvoltate , insa in comparatie cu firmele romanesti este la un nivel putin mai ridicat .

2.Eficienta imobilizarilor corporale .

       Anul 2000 a fost un an de relansare a activitatii firmei , eficienta imobilizarilor corporale a crescut ( fata de anul 1998 cand eficienta imobilizarilor corporale a scazut fata de nivelul aferent anului 1997 ).Acest lucru a avut un efect favorabil asupra profitabilitatii firmei , firma inregistrand profit in anul 2000 fata de anul 1999 cand societatea analizata  avut pierderi.

PUNCTE FORTE:

1.Valoarea si structura imobilizarilor imobilizarilor sunt corespunzatoare specificului domeniului de activitate in care firma isi desfasoara activitatea .

2.Exista mijloace fixe ce pot fi valorificate prin vanzarea pe piata in vederea asigurarii resurselor financiare de modernizare a firmei.

3.Nivelul indicatorilor de eficienta a utilizarii imobilizarilor s-a imbunatatit in anul 2000 fata de anul1998.

PUNCTE SLABE:

1.Se constata o pondere importanta a imobilizarilor productive, care sunt generatoare de cheltuieli ( amortizari,impozite si taxe ).

2.Nivelul tehnologic al mijloacelor fixe este relativ ramas in urma in comparatie cu firmele performante din domeniu

Nr.crt.

SPECIFICATIE

UM

                       ANII

 

1998

1999

2000

 

A           

 

Terenuri

1506696

1403166

1403166

Mijloace fixe

1461114

1155384

1976859

-Constructii

182338

434463

541980

-Echipamente tehnologice

549682

393665

763835

-Mijloace de transport

716630

236635

421335

-Alte imobilizari corporale

120464

90621

249709

Imobilizari corporale in curs

275147

1009947

IMOBILIZARI CORPORALE

3242957

2558550

3380025

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

3379075

2587550

4389872

DINAMICA CU BAZA IN LANT A IMOBILZARILOR

Terenuri

1

0,93

1

Mijloace fixe

1

0,79

1,71

-Constructii

1

2,38

1,24

-Echipamente tehnologice

1

0,71

1,94

-Mijloace de transport

1

0,31

1,78

Imobilizari corporale in curs

1

IMOBILIZARI CORPORALE

1

0,78

1,32

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

1

0,76

1,69

STRUCTURA IMOBILIZARILOR

Terenuri

0,56

0,54

0,41

Mijloace fixe

0,44

0,46

0,59

-Constructii

0,12

0,37

0,27

-Echipamente tehnologice

0,37

0,34

0,38

-Mijloace de transport

0,49

0,20

0,21

Imobilizari corporale in curs

0,02

0,14

IMOBILIZARI CORPORALE

0,95

1,00

0,76

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

         Concluzii :

1.Valoarea imobilizarilor s-a redus in anul 1999 semnificativ, fata de anul 1998, aceasta reducere fiind datorata scaderii valorii atat a terenurilor cat si a valorii mijloacelor fixe.

a. Mijloacele fixe au inregistrat o diminuare a valorii lor in anul 1998 fata de anul 997 ,aceasta fiind datorata scaderii valorii echipamentelor tehnologice ,si a mijloacelor de transport cresterea nivelului valorii constructiilor neputand compensa scaderea celor din urma.

b. In anul 2000 are loc o crestere a nivelului atat a activelor imobilizate ,cat si a imobilizarilor corporale.Valoarea terenurilor a ramas neschimbata ,cresterea fiind exclusiva pe seama cresterii valorii mijloacelor fixe ,iar in cadrul acestora cea mai mare cresterea avut-o echipamentele tehnologice,aceasta datorandu-se infiintarii sectiei de prelucrare PVC care este echipat cu echipamente moderne.

c. Valoarea imobilizarilor in curs au avut o crestere semnificativa in anul 200 fata de anii 1998 si 1999 , aceasta datorandu-se cresterii valorii productiei ceea ce in cazul constructiilor este o situatie normala daca este datorata cresterii valorii productiei.

2.In ceea ce priveste structura imobilizarilor aceasta se schimba prin scaderea ponderii terenurilor in total imobilizari corporale si cresterea ponderii valorii mijloacelor fixe cu efecte benefice pentru activitatea societatii analizate. Cresterea valorii mijloacelor fixe s-a realizat pe seama cresterii ponderii constructiilor si echipamentele tehnologice, si scaderea ponderii mijloacelor de transport.

2.2 Starea mijloacelor fixe

         

                        

      NIVELUL MEDIU DE UZURA AL MIJLOACELOR FIXE

            Perioada de analiza

Nr.crt.

SPECIFICATIE

UM

1998

1999

2000

1

Grad mediu de uzura

%

13

20

12

         STAREA GENERALA SI PE GRUPE A MIJLOACELOR FIXE

Nr.crt.

SPECIFICATIE

                    Grad mediu de uzura

Reinoire

Reducere           Crestere             

Uzura

1

Constructii

20%

0%

120%

10

2

Echipamente tehnologice

20%

0%

120%

15

3

Mijloace de transport

2%

10%

52%

10

4

Alte mijloace fixe

3%

2%

115%

12

5

TOTAL MIJLOACE FIXE

7%

0,5

103%

12

         Concluzii:

1.Starea mijloacelor fixe se incadreaza in limite normale in ceea ce priveste nivelul mediu de uzura , societatea a facut investitii importante mai ales in echipamente tehnologice ,ceea ce a dus la scadere gradului de uzura aferent mijloacelor fixe .

2.Avand in vedere ca societatea a fost inainte societate de stat nivelul de uzura al unor mijloace fixe este destul de ridicat ,insa societatea face eforturi pentru a reduce acest nivel de uzura prin investitile efectuate si se urmareste utilizarea capacitatilor disponibile  nivel maxim.

                4.   Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale

1. Randamentul imobilizarilor corporale a avut o evolutie ciclica scaderea din anul 1998 a fost compensata de cresterea din anul 2000 luand valoarea de 6,43 lei cifra de afaceri la 1  leu imoibilizare.

 2. Imobilizarile corporale la 1000 lei cifra de afaceri releva aceleeasi tendinte ca si indicatorul randamentul imobilizarilor corporale acesta scazand in anul 2000 fata de ceilalti ani si atingand valoarea de 155 lei aferenti obtinerii a 1000 lei cifra de afaceri.

3.Gradul de inzestrare tehnica a crescut in special datorita investitiilor cat si a scaderii numarului de personal  ( acesta a fost redimensionat in functie de necesitatile reale ale firmei analizate ).

4. Productia exercitiului la 1000 lei cifra de afaceri ,a avut o evolutie ciclica , scaderea din anul 1998 fiind compensata de cresterea din anul 2000 ( ajungand la valoarea de 7130 lei productie la 1000 lei imobilizari corporale ).

5. Valoarea adaugata  la 1000 lei imobilizari corporale releva aceleeasi tendinte ca si productia exercitiului nivelul acestui indicator fiind cel mai ridicat in anul 2000 si atingand valoarea de 4089,4 lei valoare adaugata la 1000 lei imobilizari corporale.

              Perioada de analiza

Nr

crt

           Specificatie

UM

1998

1999

2000

Simbol

1

BAZE DE CALCUL

1

Cifra de afaceri

Mil.lei

14754

10857

21750

Ca

2

Numarul mediu de salariati

Persoane

209

116

98

Ns

3

Imobilizari corporale la valoarea neta

Mil.lei

3242

2558

3380

Ic

4

Productia exercitiului

Mil.lei

14990

10834

24011

Qec

5

Valoarea adaugata

Mil.lei

6624

2276

13807

Va

6

Excedent brut de expoatare

Mil.lei

1508

-2825

7340

Ebe

7

Rezultatul exploatarii

Mil.lei

1340

-3105

7270

Re

8

Capacitatea de utofinantare

Mil.lei

347

-2144

7674

Caf

II

DINAMICA INDICATORILOR

 CU BAZA IN LANT

9

Cifra de afaceri

       -

1

0,73

2

Icb1

10

Numarul mediu de salariati

       - 

1

0,55

0,84

Icb1

11

Imobilizari corporale la vs

valoarea neta

       -

1

0,78

1,32

Icb1

12

Productia exercitiului

       -

1

0,72

2,21

Icb1

13

Valoarea adaugata

       -

1

0,34

6,06

Icb1

14

Excedent brut de exploatare

       -

1

        -

       -

Icb1

15

Rezultatul expoatarii

       -

1

        -

       -

Icb1

16

Capacitatea de
autofinantare

       -

1

        -

       -

Icb1

III

INDICATORI DE

EFICIENTA

17

Randamentul imobilizarilor corporale

4,55

4,24

6,43

Rmf=Ca/Ic

18

Imobilizari corporale

La 1000 lei CA

Lei/1000lei

219,7

235,6

155,4

1000*Ic/Ca

19

Grad de inzestrare tehnica

Lei/1000 lei

15,51

22,05

34,48

Git=Ic/Pers

20

Productia exercitiului la

1000 lei Ic

Lei/1000 lei

4623

4235,3

7103

1000*Qex/Ic

21

Valoare adaugata

La 1000 lei Ic

Lei/1000 lei

2043

889,75

4084,9

1000*Va/Ic

22

EBE la 1000 lei Ic

Lei/1000 lei

465,1

      -

2171,59

1000*Ebe/Ic

23

Profitul exploatarii

La 1000 lei Ic

Lei/1000 lei

413,3

      -

2150,8

1000*Re/Ic

24

Potentialul de reanoire

Lei/1000 lei

0,1

      -

2,27

Caf/Ic

IV

Dinamica indicatorilor de eficienta

     

25

Randamentul imobilizarilor corporale

      -

1

0,93

1,51

      Icb1

26

Imobilizari corporale

La 1000 lei CA

      -

1

1,07

0,65

      Icb1

27

Grad de inzestrare tehnica

      -

1

1,42

1,56

      Icb1

28

Productia exercitiului la

1000 lei Ic

      -

1

0,91

1,67

      Icb1

28

Valoare adaugata

La 1000 lei Ic

      -

1

0,43

4,59

      Icb1

30

EBE la 1000 lei Ic

      -

1

0

0

      Icb1

31

Profitul exploatarii

La 1000 lei Ic

      -

1

0

0

      Icb1

32

Potentialul de reanoire

      -

1

0

0

      Icb1

Capitolul V         Diagnosticul managementului

I.  Managementul

Profesionalismul echipei de conducere constituie cheia succesului intr-o economie de piata unde trebuie sa decizi repede si eficace,sa sti sa-ti asumi riscul sa poti antrena ceilalti factori ai firmei.

        In cazul Romaniei,se apreciaza si pe buna dreptate ,ca insa nu s-au cristalizat structurile manageriale capabile sa-si asume responsabilitatile ce decurg ,firesc,din cresterea autonomiei firmei.

        Pentru aprecierea managementului consideram ca evaluatorul trebuie sa urmareasca cel putin urmatoarele probleme :

1. Personalitatea si pregatirea mangementului   - este data de cunostintele profesionale ,insusiri psihologice si comportamentale (atitudini,aptitudini) .

Dupa Reddin exista urmatoarele tipuri de comportamente :

-   conducatorul evaziv  -  are manifestatii de dezertare evitand pe cat posibil deciziile;

- conducatorul birocratic  - manifesta preocupare pentru respectarea regulilor ,a indicatiilor ierarhice.De obicei nu are pareri proprii ,sau nu indrazneste sa le prezinte sau sa le utilizeze;

- conducatorul conciliant,delasator sau negativ  - se caracterizeaza prin lipsa de interes pentru munca ,pentru eficacitate ,pentru conditiile colaboratorilor;

- conducatorul autocrat  este orientat indeosebi in realizarea obiectivelor imediate;

- conducatorul autocrat- binevoitor sub aspectul profesional munceste cu sarg,obtine rezultate bune ,insa nu reuseste sa antreneze echipa;

- conducatorul altruist  pentru care elementul predominant al actului de conducere il reprezinta relatiile umane,doreste relatii amicale ,chiar daca aceste influenteaza negativ activitatea ;

- conducatorul creator se preocupa in special pentru creearea unei atmosfere propice muncii echipei;

- conducatorul eficient   realizatorul   -  este cel care intruneste in cea mai mare masura competenta muncii de manager;

2.Coeziunea muncii de conducere  amplifica sau dimpotriva diminueaza potentialul managementului fiind bine cunoscut faptul ca principalele strategii se discuta in echipa

3. Atitudinea fata de privatizare  mai ales in aceasta perioada poate constituiii un semnal pentru competenta managementului .Acolo unde exista profesionalism si putere de intelegere ,necesitatea privatizarii nu este pusa la indoiala ,in scimb un management incompetent incearca sa prezinte deformat preivatizarea si sa o amane pe cat posibil.In mod practic aceasta atitudine este evidentiata de stadiul lucrarilor si demersurilor efectuate pentru declansarea procesului de privitizare adecvata dimensiunilor si specificului firmei;

4.Relatiile cu sindicatul evidentiaza abilitatea managementului de a gestiona afacerile fara sa intre in conflict si sa lezeze interesele salariatilor;

5. Rezultatele obtinute de intreprindere  releva in mod sintetic efeicienta managementului ;

        In ceea ce priveste echipa manageriala aceasta este preocupata mai ales pentru realizarea conditiilor propice realizari activitatilor si cresterii prosperitatii firmei,societatea imbunatatind conditiile de munca al salariatilor urmand ca in viitorul

apropiat sa se realizeze investitii majore in cresterea conditiilor de munca ale angajatilor.

                    B. ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

                             CAPITOLUL VI      Diagnosticul financiar

         

              Diagnosticul financiar ³ are ca scop sa aprecieze starea financiara a intreprinderii, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic. Concluziile care se desprind din analiza situatiei financiare a firmei rezulta pe baza punctelor de detaliu al studiului. 

            CONCLUZIE  FINALA:

Urmarind analiza situatiei financiare in detaliu se poate trage concluzia ca societatea comerciala se gaseste intr-o situatie destul de buna datorita sporirii profitabilitatii, fiind caracterizata printr-un nivel acceptabil de eficienta al gestiunii resurselor financiare, prezenta rentabilitatii in termeni reali, dispunand de o stabilitate si autonomie financiara in crestere, cu impact favorabil asupra lichiditatii si solvabilitatii acesteia.

Starea medie a potentialului financiar o consideram ca fiind satisfacatoare, perspectivele de dezvoltare ale firmei din acest punct de vedere fiind reale..

A. CONCLUZII PARTIALE:

1. Aprecierea rezultatelor activitatii pe baza soldurilor intermediare de gestiune.

In general soldurile intermediare de gestiune reflecta o tendinta generala de revenire a activitatii in termeni reali, pentru   anul curent. Modul de formare a rezultatelor activitatii pe trepte este satisfacator. Consideram acest aspect ca fiind pozitiv.

2. Aprecierea structurii financiare a patrimoniului pe resurse si alocari.

Ratele de structura ale activului arata o structura acceptabila a resurselor imobilizate si o structura putin satisfacatoare a resurselor temporare. Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului care reflecta modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, conchidem ca firma are o structura satisfacatoare cu un grad bun de stabilitate si autonomie financiara, cu mentiunea ca aceasta situatie prezinta o tendinta de apreciere la finele perioadei de analiza.

3. Aprecierea echilibrului financiar pe termene dintre resurse si alocari.

Din perspectiva echilibrului financiar, firma are o situatie nesatisfacatoare, trezoreria fiind negativa ,aproape pe intreaga perioada analizata.

4. Aprecierea gestiunii resurselor financiare.

In general, ratele de gestiune indica o eficienta relativ normala a utilizarii activelor si a resurselor financiare, manifestand insa o tendinta de apreciere la nivelul  anului curent fata de finele anului precedent.


         ³    =  Ioan Mihai si colaboratorii ”Analiza economico –financiara”Ed.Mirton Timisoara ;1999

                  Lorant Eros Stark “Analiza sitatiei financiare- studii de caz“ Ed. Marineasa Timisoara ;1999

                    M.Dalota si S.Dalota “ Analiza si evaluarea firmei “Ed- Orizonturi universitare Timisoara ,2000

5. Aprecierea profitabilitatii activitatii si rentabilitatii capitalurilor.

Profitabilitatea activitatii si rentabilitatea capitalurilor a revenit spectaculos pentru finele perioadei analizate. La nivelul  anului curent, situatia se apreciaza, nivelul indicatorilor atingand cote bune de eficienta.

6. Aprecierea riscului de faliment.

Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen scurt, firma se afla intr-o situatie buna. Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen mediu si lung, firma se afla intr-o situatie buna. Riscul de faliment al societatii analizate este aproape inexistent.

PUNCTE TARI

1.     Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de revenire sensibila;

2.     Gradul ridicat de stabilitate si autonomie financiara;

3.     Inexistenta indatorarii pe termen mediu si lung;

4.     Imbunatatirea rotatiei activelor imobilizate;

5.     Ratele de rentabilitate prezinta nivele bune, si o tendinta de revenire spectaculoasa;

6.     Nivelul ratelor de lichiditate curenta si imediata este satisfacator;

7.     Solvabilitatea patrimoniala este mare;

PUNCTE SLABE

1.     Structura activului se depreciaza;

2.     Rotatia in general a activelor circulante se depreciaza;

3.     Raportul nefavorabil dintre durata medie de incasare a clientilor si durata medie de achitare a furnizorilor;

4.    Trezorerie negativa si in scadere,datorita cresterii duratei de incasare a clienti

DATELE FINANCIAR-CONTABILE NECESARE ANALIZEI

1. CONTUL DE REZULTATE

mil lei

              ELEMENTE

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

 Venituri din vanzarea marfurilor

182

160

334

3522

 Productia vanduta

10377

14594

10523

18228

 CIFRA DE AFACERI

10559

14754

10857

21750

 Venituri din productia stocata

116

121

-169

5144

 Venituri din productia imobilizata

152

275

80

639

 PRODUCTIA  EXERCITIULUI

10645

14990

10434

24011

 Venituri din subventii de exploatare

 Alte venituri din exploatare

0

9

165

 Venituri din provizioane privind exploatarea

 TOTAL VENITURI  EXPLOATARE

10827

15150

10777

27698

 Cheltuieli privind marfurile

65

81

214

2891

 Total cheltuieli materiale

4388

6341

5063

8234

 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

1002

2103

3215

2601

 Impozite, taxe si varsaminte asimilate

80

76

248

381

 Total cheltuieli cu personalul

3024

5040

4853

6086

 Alte cheltuieli de exploatare

 Cheltuieli cu amortizari si provizioane

127

168

289

235

 TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

8687

13810

13882

20428

 REZULTATUL DIN  EXPLOATARE

2140

1340

-3105

7270

 Participatii, imobilizari financiare si creante

 Venituri din titluri de plasament

 Venituri din diferente de curs valutar

7

3

18

 Venituri din dobanzi

30

13

20

40

 Alte venituri financiare

0

2

 Venituri din provizioane

78

 TOTAL VENITURI FINANCIARE

37

94

40

40

 Pierderi din creante legate de participatii

 Cheltuile din titluri de plasament cedate

 Cheltuieli din diferente de curs valutar

37

81

4

 Cheltuieli privind dobanzile

590

742

1029

 Alte cheltuieli financiare

2

1

 Cheltuieli cu amortizari si provizioane

78

 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE

706

823

1034

0

 REZULTATUL FINANCIAR

-669

-729

-994

40

 REZULTATUL CURENT

1472

611

-4099

7310

 TOTAL VENITURI EXCEPTIONALE

31

537

3520

129

 TOTAL  CHELTUIELI EXCEPTIONALE

241

639

1854

 REZULTATUL EXCEPTIONAL

-210

-102

1666

129

 VENITURI TOTALE

10895

15781

14337

27867

 CHELTUIELI TOTALE

9634

15272

16770

20428

 REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI

1261

509

-2433

7439

 IMPOZIT PE PROFIT

540

330

 REZULTATUL  NET AL EXERTCITIULUI

721

179

-2433

7439

2. SITUATIA PATRIMONIULUI

                        A C T I V

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

 TOTAL IMOBILIZARI NECORORALE 

49

 TOTAL IMOBILIZARI CORORALE 

3041

3350

2558

5177

 Terenuri

1681

1507

1403

1403

 Mijloace fixe

1360

1068

1155

2754

 Imobilizari corporale in curs

775

1020

 TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE

6

28

 TOTAL  ACTIVE  IMOBILIZATE

3047

3378

2558

5226

 TOTAL STOCURI

1396

1333

1522

3053

 Materii prime, materiale consumabile

1057

950

1362

2777

 Productie in curs de executie

 Produse finite

273

357

160

276

 Marfuri

 Alte stocuri

66

26

 TOTAL CREANTE

1914

2782

3010

7148

 Creante din exploatare din care:

1504

2002

1183

7148

  -Clienti si conturi asimilate

1431

2002

1183

7148

 Creante din afara exploatarii

410

780

1827

 TOTAL DISPONIBILATI SI PLASAMENTE

36

497

354

1114

 Titluri de plasament

 Disponibilitati in caserie si conturi bancare

8

483

15

1059

 Alte valori lichide

28

14

339

55

 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

3346

4612

4886

11315

 TOTAL ACTIV

6393

7990

7444

16541

mil lei

                            P A S I V

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

 TOTAL  CAPITALURI  PROPRII

6393

3059

4269

13316

 Capital Social

2618

2618

2618

6818

 Rezerve

96

121

121

121

 Rezultatul exercitiului

721

179

-2434

1244

 Fonduri

276

2

319

1

Alte elemente de capitaluri proprii

2682

139

3645

5132

 DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

0

0

0

0

 Credite bancare pe termen mediu si lung

 Alte imprumuturi pe termen mediu si lung

 TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT

0

4931

3175

3225

 Datorii din exploatare din care:

3131

1813

4053

    -Furnizori si conturi asimilate

1346

1813

4053

 Datorii din afara exploatarii din care:

1800

1362

    -Datorii financiare pe termen scurt

1802

1362

3225

 T O T A L   P A S I V

6393

7990

7444

16541

3. ALTE DATE FINANCIARE NECESARE

mil.lei

INDICATORI

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

Capital permanent

6393

3059

4269

13316

Capital investit

6393

4861

5631

16541

Datorii totale

0

4931

3175

3225

Datorii financiare totale

0

1802

1362

3225

Cheltuieli fixe de exploatare

Cheltuieli variabile de exploatare

Profit reinvestit

Investitii totale

Rata rambursarii creditului pe termen mediu

Dobanda aferenta creditului pe termen mediu

1 Analiza soldurilor intermediare de gestiune

 ANALIZA  SITUATIEI FINANCIARE  PREVIZIONATE