Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » marketing
Proiect la marketingul serviciilor - analiza serviciilor de transport din romania

Proiect la marketingul serviciilor - analiza serviciilor de transport din romania



UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING

 

PROIECT LA MARKETINGUL SERVICIILOR


   

ANALIZA SERVICIILOR DE TRANSPORT DIN ROMANIA

1) Contabilizarea si sintetizarea informatiilor

 

 

Ziarul

Data

Actori pers. juridice

Actori pers. fizice

Tip de articol

Atitudinea jurnalistului

Servicii asociate

Jurnalul National

10.03.2007

Sistemul feroviar din Romania

Gh.Dobre(Ministrul Transporturilor)

Informativ

Neutra

-

27.03.2007

Primaria Capitalei; Ministerul Transporturilor; Camera Nationala a Taximetristilor

Gh. Dobre; Adriean Videanu (primarul capitalei); Taximetristii

Stire

Neutra

Taxele platite de operatorii de taxi.

Ziarul Financiar

12.03.2007

Eurolines; Atlassib; Double T; Ministerul Transporturilor; Asociatia Carausilor Particulari din Romania; Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania.

Michael Anastasiu (general manager Eurolines Romania); Ilie Carabulea

( director general Atlassib); Ion

Basagan ( director general Double T).

Informativ

Neutra

Asigurare

14.03.2007

Administratia Nationala a Drumurilor;

Miron Mitrea

Stire

Negativa

-

17.03.2007

MLPTL;

Mihai Necolaiciuc (diretor general CFR); Miron Mitrea

Stire

Neutra

-

18.03.2007

CFR Marfa; SNCFR; Unifertrans; Societatea de Administrare a Activelor Feroviare; Asociatia Transportatorilor Feroviari Privati din Romania.

Constantin Pestrea (director general Unifertrans); Vasile Tulbure(director general CFR Marfa); George Buruiana (director general Servtrans Invest S.A. Bucuresti); Horia Dediu(director general Grupul Feroviar Roman).

Informativ

Neutra

Utilizarea sistemului informatic al CFR, a spatiilor din gara sau a altor servicii auxiliare; Cazare.

24.03.2007

Italstrada; Contransimex; CCCF; Banca Europeana de Investitii; Trapec S.A. Romania; BCEOM – Franta;

Reprezentantii MLTPL.

Informativ

Neutra

Modernizarea drumurilor.

31.03.2007

Carpat Air;

-

Stire

Neutra

-

Evenimentul Zilei

25.03.2007

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; CNAPMC; Consal Trade; S.C. Iridex Group Import-Export SRL.

Constantin Chicheanu; Hristu Chicheanu; Operatorii din Portul Constanta; Miron Mitrea.

Informativ

Negativa

-

29.03.2007

Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea circulatiei; Primaria Capitalei.

Razvan Murgeanu; Gh.Udriste(director executiv Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea circulatiei);

taximetristii; pietonii; Bogdan J.

Descriptiv

Negativa

Semnalizarea drumului.

Cotidianul

24.03.2007

CFR.

Traian Basescu; Anca Boagiu; Miron Mitrea; Dobre; Novac.

Descriptiv

Negativa

Servicii de proasta calitate.

30.03.2007

Hyder Consulting; Ministerul Transporturilor; Compania Nationala de Autostrazi.

Vasile Soporan (deputat PSD); Oficiali din Ministerul Transporturilor;

Informativ

Neutra

-

Romania Libera

11.03.2007

Administatia Strazilor.

Consilierii generali; Gh. Udriste (director executiv Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea circulatiei).

Informativ

Neutra

Intretinerea si gestionarea postgarantie a strazilor reabilitate; Asigurare pt. riscurile datorate drumurilor rele.

18.03.2007

Consiliul Judetean Constanta; Ministerul Transporturilor.

Nicusor Constantinescu

 ( Presedinte Consiliul Judetean Constanta); Radu Mazare (primarul mun. Constanta)

Informativ

Neutra

-

28.03.2007

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

Laszlo Borbely.

Informativ

Neutra

-

29.03.2007

Ministerul Transporturilor; Banca Europeana de Investitii; Banca Europeana pt. Reconstructie si Dezvoltare.

Emil Boc

( Presedinte PD)

Informativ

Neutra

-



Banii nostri

14.03.2007

Primaria Capitalei

-

Stire

Negativa

-

15.03.2007

Metrorex

-

Stire

Neutra

-

25.03.2007

Ministerul Transporturilor

-

Stire

Neutra

-

25.03.2007

Blue Air

-

Articole

Negativa

Rezervari

28.03.2007

Tarom

-

Cover Story

Negativa

-

30.03.2007

CFR Calatori

-

Stire

Neutra

-

Ziua

24.03.2007

ANAT

Presedintele Comisiei de Transporturi ANAT

Stire

Neutra

-

Curentul

14.03.2007

APMC

Directorul administratiei portuare APMC

Stire

Neutra

-

31.03.2007

ANT Constanta

-

Stire

Negativa

-

 

 

 

 

 

2) Analiza materialelor citite (pe ziare) - asemanari si deosebiri

 

 

    Materialele citite contin informatii referitoare la domeniul transporturilor, din perioada 10.03.2007 – 31.03.2007.

    Articolele avute in vedere pentru realizarea acestui proiect contin atat informatii despre firmele care se ocupa cu transportul intern si international al persoanelor, precum si informatii despre starea drumurilor publice si proiectele aprobate in vederea reabilitarii acestora. In continuare, vom realiza o analiza mai detaliata pe fiecare ziar in parte:

Jurnalul National

    In perioada 10.03.2007 – 31.03.2007 am gasit in acest ziar doar doua articole referitoare la transporturi. Unul dintre ele este informativ iar celalalt este de tip stire. In ambele articole atitudinea jurnalistului este neutra, el doar transmite informatiile pe care le-a obtinut. Primul articol ne informeaza asupra starii de faliment in care se gaseste Sistemul Feroviar din Romania, stare datorata devansarii veniturilor de catre datorii. In cel de-al doilea articol, primarul general al capitalei, Adriean Videanu, anunta modificarea legii taximetriei de catre Guvern.

Ziarul Financiar

    Tot pentru aceeasi perioada, in Ziarul Financiar, am gasit sase articole care se refera la transporturi. Unul dintre ele contine informatii referitoare la reabilitarea unei anumite portiuni de drum national, altul se refera la reparatiile pe care le va suferi gara Drobeta, se mentioneaza si despre situatia CFR Marfa intr-unul din ele, iar celelalte doua contin informatii despre companii care ofera servicii de transport persoane: atat companii aeriene cat si terestre. Trei dintre cele sase articole au un caracter informativ ( de exemplu cel despre companiile Eurolines, Atlassib si Double T, care printre altele, ne ofera informatii asupra incasarilor realizate, a profitului net si al numarului de persoane transportate) iar celelalte trei reprezinta stiri. Doar intr-un singur articol se observa o atitudine negativa a jurnalistului, restul avand parte de o atitudine neutra.

Evenimentul zilei

    In acest ziar, in perioada 10.03.2007 – 31.03.2007 am gasit doar doua articole care ne intereseaza. Ambele reflecta o atitudine negativa a jurnalistului, primul fiind de tip informativ iar al doilea de tip descriptiv.  In cel descriptiv se prezinta situatia unei sosele din capitala – soseaua Viilor mai exact – pe care, desi este inchisa oficial din cauza gropilor mari si a pericolului pe care il pot provoca acestea (referitor la stricarea masinilor cat si la producerea de accidente), masinile circula bara la bara in fiecare zi.

Cotidianul

    Si in acest ziar ca si in Evenimentul Zilei, am gasit doar doua articole care trateaza subiectul transporturilor. Primul dintre ele este descriptiv, mai precis reda situatia calatoriilor cu trenurile din Romania, care , pe langa faptul ca sunt scumpe mai sunt si lungi si se realizeaza in conditii mizerabile. De aici porneste si atitudinea negativa a jurnalistului. Cel de-al doilea articol  este de tip informativ iar atitudinea jurnalistului, care reiese din lecturarea lui, este una neutra. Articolul ofera informatii referitoare la pretul estimativ al construirii autostrazii Brasov – Bors.

Romania Libera

 

    Toate cele patru articole gasite ofera informatii despre reabilitarea unor drumuri, construirea catorva si intretinerea altora. Toate aceste articole sunt informative iar atitudinea jurnalistului este neutra.

Banii nostri

   Banii nostri este un ziar saptamanal despre finante si afaceri. Din  materialele citite se observa ca actorii sunt persoane juridice : Primaria Capitalei, Metrorex, Ministerul Transporturilor, Blue Air, Tarom si CFR Calatori, articolul poate fi stire, articol, Cover story. Atitudinea jurnalistului este negativa sau neutra.

    In articolul din data de 14.03.2007, jurnalistul prezinta situatia politica cu privire la Pasajul Basarab dintre Traian Basescu si membrii PSD. Actorii sunt persoane juridice : Primaria Capitalei. Tipul de articol este stire, iar situatia jurnalistului este negativa.

    In articolul din data de 15.03.2007,  Metrorex, in colaborare cu Banca Europeana de Investitii, deruleaza un proiect in valoare de 231 milioane de euro, destinat modernizarii metroului din Bucuresti. Actorii sunt persoane juridice : Metrorex. Tipul de articol este stire, iar situatia jurnalistului este neutra.

    In articolul din data de 25.03.2007 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va construi un pod peste Dunare, printr-o investitie de 318 milioane de euro.

Actorii sunt persoane juridice : Ministerul Transporturilor, tipul de articol este stire, iar atitudinea jurnalistului este neutra. Tot in acelasi ziar ne este prezentat un alt articol. Aici este vorba despre cursa aeriana low-cost si implicatiile pe care le-ar avea in Romania odata cu lansarea acestei curse la noi in tara. Actorii sunt persoane juridice : Compania Blue Air. Atitudinea jurnalistului este negativa.

     In articolul din data de 28.03.2007, jurnalistul ne prezinta  infruntarea transatlantica dintre cei doi mari producatori Airbus si Boeing care isi disputa suprematia pe piata avioanelor comerciale si are influente in politica externa romaneasca. Actorii sunt persoane juridice : Tarom, tipul de articol este cover story, iar atitudinea jurnalistului este negativa.

    In articolul din data de 30.03.2007, Ministerul Transporturilor a inaugurat primele vagoane modificate, iar acestea vor intra in componenta unor trenuri de calatori care circula atat pe rute interne, cat ai pe cele internationale. Actorii sunt persoane juridice : CFR Calatori, tipul de articol este stire, iar atitudinea jurnalistului este neutra.                                      

                                                                                                                                                                                                                                          

                                                                                                                                                                                                                                          

Ziua

    Ziua este un ziar care apare zilnic.

    In articolul din data de 24.03.2007, Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) face cunoscute cateva dintre conditiile pe care cetatenii Romaniei trebuie sa le indeplineasca pentru a circula liber in Europa. Aceste precizari sunt facute de ANAT avand in vedere multiplele probleme aparute in ultima vreme in legatura cu libera circulatie a cetatenilor romani in Europa. Din materialul citit rezulta  ca actorii sunt persoane fizice (Presedintele Comisiei de Transporturi ANAT), articolul este stire, iar atitidinea jurnalistului este neutra.

Curentul

    Curentul este un ziar care apare zilnic. Din materialele citie rezulta ca actorii sunt persoane juridice (APMC, ANT Constanta), articolele sunt stiri, iar atitudinea jurnalistului este negativa sau neutra.

    In articolul din data de 14.03.2007, jurnalistul ne prezinta un articol cu titlul : „Portul de agrement din Mamaia provoaca valuri in Alianta”. In acest articol, Laurentiu Mironescu, a respins proiectul de constructie a pasarelei, deoarece 'nu are o linie de finantare corecta si nu are ce cauta in responsabilitatea APMC, iar proiectul trebuie finantat de catre primarie, de catre autoritatile locale sau de catre oricine altcineva interesat sa faca acest obiectiv'. Actorii sunt persoane fizice : Directorul administratiei portuare APMC, tipul de articol este stire, iar atitudinea jurnalistului este neutra.

    In articolul din data de 31.03.2007, jurnalistul ne prezinta un articol cu titlul: „Monopolul pilotajului in Portul Constanta, in 'regia' lui Joita Tanase”. Actorii sunt persoane juridice ( ANT Constanta). Tipul de articol este stire, atitudinea jurnalistului este negativa.

In ziarele Libertatea si Bursa nu am gasit articole in domeniul transportului.

3) Strategii de promovare in presa scrisa

 

 

     In functie de cifra de afaceri, primele doua companii de transport din articolele citite sunt CARPAT AIR si BLUE AIR-companii aeriene, iar ultimele doua sunt EUROLINES si ATLASSIB.

    Si aceste companii ca si altele mai mici sau mai mari isi stabilesc niste obiective strategice, dintre care, cele mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: informarea clientilor, convingerea acestora sa achizitioneze serviciul, reamintirea, repozitionarea serviciului fata de concurenti si promovarea imaginii. Aceste obiective sunt comune dar fiecare companie trebuie sa isi realizeze si o serie de obiective specifice, care depind de client.

    Primele doua companii, Carpat Air si Blue Air, sunt companii aeriene. Clientii acestora sunt persoane fizice sau juridice care apeleaza la serviciile oferite de aceste companii pentru a efectua calatorii de afaceri sau doar pentru a merge in vacanta. Din moment ce aleg aceasta modalitate de a calatori, ne putem da seama ca au venituri peste medie. Promovarea acestor companii ar trebui sa se faca, dupa parerea noastra, in presa scrisa destinata doar acestor persoane: ziare economice si de afaceri, precum si reviste cu oferte turistice.  Promovarea se va face diferit pentru fiecare categorie de utilizatori ai serviciilor respective. Pentru oamenii de afaceri se vor prezenta succint si clar ofertele companiei, termenii in care dispun de reduceri de pret la bilete iar asistenta asigurata va fi una de specialitate. Increderea acestora trebuie castigata prin garantarea ajungerii la destinatia dorita in timpul cel mai util lor, pentru ca s-ar putea ca, din cauza unor intarzieri sa piarda o afacere importanta. Spre deosebire de ofertele prezentate celor care apeleaza la serviciile companiilor aeriene pentru a merge in vacanta, pentru afaceristi nu este asa de importanta prezentarea unor anumite servicii care intra in pretul biletului, si anume ce mancare si bauturi se vor servi. Pe acestia i-ar interesa mai mult sa stie daca au acces la internet sau pot folosi telefonul in timpul zborului. Pentru cei care merg in vacanta, companiile ar trebui sa se gandeasca la o modalitate diferita de promovare de cea anterioara. In oferta lor ar trebui sa inclua toate serviciile oferite de la intrarea pe aeroport si pana la ajungerea la destinatie, inclusiv mancarea si bauturile servite pe timpul zborurilor cat si conditiile de calatorie ale copiilor si ale persoanelor cu necesitati speciale. Trebuie specificat clar pretul biletului (care trebuie sa fie si cel adevarat, nu cum face compania Blue Air care ofera zboruri incepand de la 19E care de fapt se transforma dupa adaugarea altor taxe in preturi cuprinse intre 200E – 600E). Alaturi de oferta de zbor, se mai poate adauga si o prezentare scurta a locurilor pe care le pot vizita pasagerii daca aleg una din destinatiile companiei. Pentru a avea un succes cat mai ridicat este necesar ca, clientul sa simta ca a primit cel mai bun serviciu pentru pretul pe care l-a platit.



    In cazul companiilor de transport persoane cu autocarul, lucrurile sunt cat se poate de asemanatoare doar ca privite de la o alta scara. Nici cei care calatoresc cu autocarul nu trebuie neglijati, chiar daca acestia sunt mai numerosi si orice li s-ar oferi ar accepta din lipsa de bani. Promovarea acestor companii in presa scrisa ar trebui sa aiba la baza anunturi simple, clare si care sa includa tot ce ofera acestea, de la destinatii si preturile lor pana la serviciile asociate oferite si preturile lor daca este cazul.

ANEXE

Jurnalul National

 10 .03.2007

Transporturi - Sistemul feroviar, in faliment

Sistemul feroviar din Romania este in faliment, companiile din domeniu au datorii de zeci de mii de miliarde de lei, iar in aceste conditii nu pot fi sustinute financiar solicitarile sindicatelor, a declarat ieri Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor. 'Compania de infrastructura, de exemplu, are un venit anual de 16.000 miliarde de lei si datorii de 19.900 miliarde de lei, din care 4.300 miliarde de lei stopaj la sursa, 10.000 miliarde de lei la bugetul de stat si 4.000 miliarde de lei la furnizori', a spus Dobre. El a afirmat ca s-a ajuns in aceasta situatie dupa ce, in perioada 2002-2004, compania a detasat 6.000 de salariati la cateva filiale si a achitat angajatilor salariile nete, fara plata impozitelor aferente.

   27.03.2007

 

Videanu - Legea taximetriei va fi modificata de Guvern

Legea taximetriei va fi modificata printr-o initiativa a Guvernului, a anuntat candidatul Aliantei PNL-PD la Primaria Capitalei, Adriean Videanu, dupa o intalnire cu taximetristii.

'Am discutat cu ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, despre Legea taximetriei. Aceasta va fi initiativa Guvernului, nu a unei persoane anume, iar Primaria Capitalei va fi implicata direct in negocierile pe marginea proiectului', a spus acesta, argumentand ca transportul local este in responsabilitatea Primariei. Totodata, a spus Videanu, taxele pe care operatorii de taxi le platesc vor face obiectul negocierii cu Ministerul Transporturilor.

STRUCTURA SPECIALA. Candidatul aliantei majoritare in Consiliul Muncipal a promis crearea unei structuri speciale in cadrul Primariei Capitalei care sa stabileasca impreuna cu taximetristii numarul optim de licente ce s-ar putea acorda, astfel incat atribuirea acestora sa nu mai fie stabilita arbitrar si sa reduca astfel si interesul pentru mita al functionarilor. Camera Nationala a Taximetristilor a cerut recent Parlamentului modificarea Legii 38/2003 a taximetriei, in sensul simplificarii procedurilor de autorizare, precum si al permanentizarii dreptului de folosinta a autorizatiei de transport. 

 

Ziarul Financiar

31.03.2007

Carpat Air ajunge si la Stuttgart

 

Societatea de transporturi romano-elevetiana Carpat Air a inaugurat, joi, pe Aeroportul International Sibiu, linia aviatica Sibiu-Stuttgart. Carpat Air, cu sediul central la Timisoara, va asigura de trei ori pe saptamana transportul pe ruta Romania - Germania, pasagerii fiind preluati din Cluj, Chisinau, Oradea si Sibiu si transbordati la Timisoara, de unde vor pleca la Stuttgart. Distanta dintre Romania si Germania va fi parcursa intr-o ora si 40 de minute de la decolarea din Timisoara. Carpat Air si-a inceput activitatea in Romania in anul 1999, cu zborurile pe ruta Cluj-Treviso-Cluj, urmate de cele pe ruta Cluj-Budapesta-Cluj.

24.03.2007

Contracte la sosele pentru Italstrada, Contransimex si CCCF

Adrian Mirsanu

 

Firma italiana Italstrada si doua companii romanesti, Contransimex si CCCF, vor executa lucrarile de refacare a unor sosele din sud-vestul tarii in valoare totala de 38 mil. euro.

Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a semnat, saptamana trecuta, trei contracte pentru executia lucrarilor de reabilitare a unui tronson de 79,5 kilometri situat pe DN 66, intre localitatile Petrosani -Simeria, a caror valoare totala este de 38,6 milioane euro.

Cele trei contracte prevad inceperea lucrarilor in primavara acestui an, finantarea lucrarilor urmand sa fie asigurata dintr-un credit extern de la Banca Europeana de Investitii si de catre guvernul Romaniei din surse interne, afirma reprezentantii Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Proiectantul desemnat pentru proiectul de reabilitare al infrastructurii rutiere intre Petrosani si Simeria este firma Trapec S.A (Romania), iar consultant - firma BCEOM (Franta).

Primul contract, in valoare de 13,6 milioane euro, vizeaza reabilitarea tronsonului Petrosani-Baru, cu o lungime de 23 de kilometri. Lucrarile, care vor fi realizate de catre compania italiana Italstrade, vor incepe in luna aprilie si vor fi finalizate la sfsrsitul anului 2005.

Al doilea contract semnat de catre AND presupune modernizarea portiunii cuprinse intre Baru si Hateg, avand o lungime de 25,9 kilometri. Valoarea proiectului este in acest caz de 12,1 milioane euro, iar lucrarile vor fi executate de firmele Proodeftiki (Grecia) si Contransimex Bucuresti. Reabilitarea va incepe in trimestrul doi al acestui an, lucrarile avand o durata programata de circa doi ani.

Compania CCCF, una dintre cele mai mari companii de constructii romanesti, va moderniza sectorul dintre Hateg si Simeria, in lungime de 30,6 kilometri. Contractul, in valoare de 12,9 milioane de euro, va fi executat incepand cu trimestrul al doilea din acest an, avand o durata de circa 36 luni.

Lucrarile sunt prevazute in programul national de reabilitare a drumurilor nationale.

Programul de reabilitare a infrastructurii rutiere precum si constructia de autostrazi necesita un efort investitional mare din partea autoritatilor de resort. In ultima vreme, oficialii MLPTL au contractat mai multe credite pentru asigurarea unei parti a finantarii, anul trecut fiind in discutie chiar lansarea unei emisiuni de eurobonduri de catre AND, de circa 200-250 milioane euro, destinate tocmai acoperirii acestui 'gol' de finantare al proiectelor. Reprezentantii MLPTL au anuntat insa la inceputul acestui an ca renunta momentan la ideea iesirii AND pe pietele internationale de capital, fiind cautate solutii de finantare mai avantajoase.

Afacerea din domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene si navale din Romania va aduce 'in joc' peste 20 miliarde dolari in urmatorii 13 ani, afirma specialisti de pe piata constructiilor. Oficialii MLPTL au confirmat anul trecut ca este nevoie de circa 22 miliarde dolari pentru derularea proiectelor de infrastructura pe termen lung.

In acest context, reprezentantii MLPTL au incheiat anul trecut primele acorduri de parteneriat public-privat pe proiecte de infrastructura, prin care investitorii privati impart riscurile aferente proiectelor cu autoritatile contractante.

17.03.2007

Gara Drobeta va inghiti 7,5 mil. dolari

 

Gara din Drobeta Turnu Severin va fi modernizata in cadrul unui proiect cu valoare de 7,5 milioane de euro, durata lucrarilor fiind de aproximativ doi an, informeaza Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL). Modernizarea garii din Drobeta face parte din programul MLPTL de aducere la nivel de eurostatie a tuturor garilor resedinta de judet. Acest program beneficiaza de garantii guvernamentale in valoare de 60 de milioane de euro, prima etapa incluzand 20 de statii. 'Gara din Drobeta Turnu Severin are o importanta ridicata pentru traficul de calatori si marfa, fiind situata pe ramura sudica a Coridorului IV Transeuropean de trafic feroviar. Noul proiect urmareste fluidizarea traficului de calatori din zona, oferirea de servicii la nivel european persoanelor aflate in tranzit si locuitorilor din vecinatatea acesteia, dar si fluidizarea traficului auto din perimetrul statiei', a declarat Mihai Necolaiciuc, director general al Companie Nationale de Cai Ferate CFR  Ministrul de resort, Miron Mitrea, si directorul general al CFR au analizat, sambata, la Drobeta Turnu Severin, planurile noii gari din localitate precum si stadiul lucrarilor de etanseizare a tunelului Bahna, situat in apropierea orasului.

14.03.2007

AND vrea sa repare 1.000 de kilometri de drumuri

Iulian Bortos

 

Administratia Nationala a Drumurilor (AND) va efectua, in acest an, lucrari de reabilitare la aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri nationale, a declarat, ieri, Miron Mitrea, ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Conform unui raport intocmit de catre AND, in acest an sunt necesare lucrari de intretinere la peste doua milioane de metri patrati de drumuri nationale, din cauza conditiilor meteo dificile din perioada noiembrie 2002 - martie 2003.[leadend]

'AND a cheltuit, de la inceputul anului 2003, sume de peste cinci ori mai mari decat in anii anteriori pentru a asigura buna desfasurare a traficului pe drumurile nationale', spune MLPTL.

Potrivit raportului AND, cele mai afectate au fost drumurile nationale la care nu s-au executat lucrari de modernizare si reabilitare primara.

'In urma analizarii acestui raport am decis sa inceapa, in regim de maxima urgenta, lucrarile de reparatie si intretinere la varianta de ocolire a orasului Ploiesti Vest, precum si reabilitarea unui tronson din cadrul autostrazii Bucuresti-Pitesti, pe portiunea unde au aparut gropi', a spus Mitrea.

Oficialul MLPTL a solicitat, de asemenea, conducerii AND sa demareze lucrarile la portiunea liniei de centura a Bucurestiului, cuprinsa intre DN1 si DN1A Buftea - Otopeni (o portiune de cinci kilometri), precum si plombarea si asfaltarea tuturor suprafetelor afectate in aceasta iarna.

12.03.2007

Ei chiar sunt platiti ca sa intre in Europa

Stelian Negrea

 

Cu ce alegi sa pleci pana la Frankfurt sau Paris daca avionul ti se pare prea scump, trenul nu prea confortabil pentru ca trebuie sa schimbi in prea multe gari, iar cu automobilul propriu nu te incumeti la un drum asa de lung? Raspuns corect: autocarul. Pleaca regulat catre diferite destinatii din Europa, ai asigurare, conditiile sunt occidentale, pretul biletului este mai ieftin chiar si decut trenul si intr-o zi esti la Roma.

Eurolines, Double T si Atlassib sunt cei trei mari actori care domina piata transportului international de persoane: aproape 500.000 de calatori trecuti peste granitele tarii. In jurul lor misuna o serie de alte firme mai mici, care laolalta nu reusesc sa depaseasca 10% din totalul persoanelor transportate in strainatate, desi nu putini sunt aceia care sustin ca 'pirateria' din domeniu atinge pragul alarmant de 60%. Anul trecut a fost unul destul de bun pentru firmele din domeniu, mai ales datorita faptului ca s-a dat 'liber' la vize pentru tarile spatiului Schengen. Numai ca finalul fericit refuza sa se arate: legislatia care reglementeaza aceasta activitate este, daca nu neclara si ambigua, cum spun unii patroni, cel putin foarte vaga, motiv pentru care transportul international de persoane se zbate intr-un vid legislativ flancat de doua acte normative: unul care a fost abrogat, dar care e considerat corect de catre firme, si altul agreat de autoritati, dar despre care firmele de profil sustin ca nu le reprezinta interesele.[leadend]

Asteptata de ani de zile, decizia de anul trecut a europenilor de a ne lasa in ograda lor fara sa ne mai ceara vize a dus la o crestere de circa 15-20% a pasagerilor transportati peste hotare de firmele romanesti de specialitate. 'Intr-adevar, am avut o crestere semnificativa in primele luni ale anului trecut datorata faptului ca s-a dat liber la vize, insa ea s-a temperat spre sfarsitul anului', spune Michael Anastasiu, general manager al Eurolines Romania, o firma ce are plecari zilnice spre Germania si saptamanale catre alte 12 tari europene.

Un studiu comandat de Eurolines Romania releva faptul ca pe traseul Bucuresti-Frankfurt, de exemplu, 65% din pasageri pleaca in strainatate sa-si viziteze prietenii, 15% merg in interes de afaceri, doar 10% pentru turism, iar restul pleaca la munca sau la studii, procentele fiind diferite in functie de destinatie. Michael Anastasiu afirma ca peste 70% din veniturile diviziei sale de transport international provin din cursele regulate, restul provenind din turism si de la cursele ocazionale, cum ar fi transportarea delegatiei care l-a insotit pe presedintele SUA, George W. Bush, in vizita efectuata la Bucuresti anul trecut.

Anastasiu spune ca a inceput prin 1995 cu un singur autocar si a ajuns sa aiba acum 26 de autocare proprii. Eurolines Romania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 245 miliarde de lei, un profit net de 12,5 miliarde de lei si a transportat 215.000 persoane.

Seful Eurolines Romania a intrat acum sase ani intr-una dintre cele mai importante organizatii europene a transportatorilor de persoane pe linii regulate de autocar: Eurolines, care  reuneste firme de transport de linie din fiecare tara europeana. Organizatia isi propune sa creeze cea mai mare retea internationala de servicii de linie regulata cu autocarul, similara cu cea a cailor ferate. Anul trecut, Eurolines reunea firme din 26 de tari europene cu un parc de 400 de autocare.

Alianta intre Eurolines si Atlassib

Dupa cinci ani in care s-au 'razboit'  pentru unele rute, Eurolines si Atlassib au decis sa colaboreze, mai exact sa puna bazele unei aliante de genul celor care se fac intre marile companii aeriene. 'Aceasta alianta presupune ca ne acceptam biletele reciproc, pentru ca ne este mult mai usor, atat noua, cat si calatorilor. Nu este vorba de o situatie de monopol, ci de o intelegere comerciala. Concurenta este invitata sa participe', spune Anastasiu.

Compania Atlassib a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 269 miliarde de lei si un profit de 8,7 miliarde de lei, la un numar de 227.000 de calatori transportati. 'Cheltuielile mari au fost realizate odata cu reinnoirea parcului auto, atat pentru transportul intern, cat si pentru cel international. Strategia de dezvoltare a societatii s-a axat cu precadere pe expansiunea agentiilor vanzatoare, astfel incat la ora actuala avem, impreuna cu agentiile comisionare, peste 280 de agentii', spune Ilie Carabulea, directorul general al Atlassib. Firma opereaza cu 57 de autocare 13 linii internationale si are peste 500 de angajati.

Batalia pentru rutele internationale este acerba, acestea fiind atribuite la nivelul unor comisii bilaterale formate din reprezentanti ai partii romane si cei ai tarii de destinatie. Rutele se acorda pe o perioada de cinci ani, ceea ce permite conturarea unui plan de afaceri pe termen lung, avand in vedere ca investitiile sunt uriase: numai un autocar costa peste 250.000 de euro. Pentru un traseu se dau de regula doua licente, de la a treia in sus fiind nevoie de justificari solide astfel incat sa nu fie afectate interesele financiare ale primilor. Anastasiu explica: 'Exista dreptul primului venit, cel care a riscat, cel care a investit bani'.

Legislatia, inamicul nr. 1

Numai ca patronii de firme se lovesc la ei acasa de lipsa unei legislatii coerente care sa reglementeze activitatea de transport international de persoane. 'Au existat niste norme emise de Ministerul Transporturilor acum patru ani, insa ele au fost abrogate in 2001 printr-un ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Noi credem insa ca tot acele norme respective sunt in vigoare, pentru ca sunt cu mult mai explicite decat acest ordin', sustine Michael Anastasiu, care este si presedintele Asociatiei Carausilor Particulari din Romania.

Ion Basgan, directorul general al firmei Double T, impartaseste acelasi punct de vedere, motivand ca actualul act normativ asimileaza transportul intern cu cel international, 'ceea ce este o mare greseala'. In plus, dupa el, actualele reglementari incurajeaza birocratia si nepasarea functionarilor de stat: 'De doi ani si jumatate am depus actele pentru o cursa externa pe care eu am vrut sa o pun pe picioare si acum au intrat cinci firme inaintea noastra'.

Pe piata, Double T este al treilea transportator pe linii regulate externe, cu un parc propriu de 17 autocare care opereaza noua rute. Compania, cu 96 de angajati, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 60 de miliarde de lei si un profit brut de 14 miliarde de lei, transportand 40.000 de persoane. Peste 90% din veniturile firmei provin din incasari realizate pe traseele regulate si numai 6-7% din cursele ocazionale.

Basgan afirma ca va investi in Double T banii pe care ii va obtine din vanzarea pachetului de 8% din actiuni pe care il detine la Banca Romaneasca, institutie care se afla in negocieri avansate pentru vanzarea intregului pachet de actiuni, cel mai probabil catre Banca Nationala a Greciei.

'Ordinul 1842/2001 al MLPTL iti cere sa ai un parc de rezerva, ceea ce intra in contradictie flagranta cu normele internationale care precizeaza ca, daca ai ramas undeva in pana, partenerul tau pe linia respectiva intervine si te ajuta preluand calatorii. Daca ar fi sa aplici actul romanesc, ar trebui sa ai un autocar care pur si simplu sa stea pe dreapta, iar daca ai avea o problema, sa zicem in Spania, calatorii ar trebui sa astepte mai bine de doua zile pana vor fi preluati de autocarul care vine din tara', sustine Basgan.

Punctul sau de vedere coincide cu cel al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, ai caror reprezentanti spun ca autocarele in stationare nu aduc venituri pentru societatea careia ii apartin, insa inregistreaza nenumarate cheltuieli si, in plus, nici o firma dotata cu autocare moderne nu-si poate permite sa le tina neutilizate doar pentru interventii, care sunt foarte rare, la peste 1.000-2.000 de km, unde o interventie dureaza, este neeficienta si neeconomica.

Si problemele pentru operatori nu se opresc aici. 'Ar trebui sa fie trecut in caietul de sarcini al unui traseu posibilitatea de a trece prin doua-trei puncte de frontiera, pentru ca daca unul este blocat, sa te duci imediat la celalalt. Ar trebui sa fie eliminata obligativitatea plecarilor din autogara si multe altele', spune Anastasiu.

Evenimentul Zilei

29.03.2007

Soseaua Viilor, drumul-fantoma

 

Felicia Traistariu

Marti, 29 Martie 2007

Sa circuli cu masina pe soseaua Viilor echivaleaza cu un cosmar. Gropile sint una linga alta, asfaltul este din loc in loc decupat, soferii injura, claxoneaza, iar pietonii isi blesteama zilele incercind sa traverseze. Desi primarul interimar Razvan Murgeanu a spus in urma cu doua saptamini ca lucrarile de reabilitare vor incepe cel tirziu ieri, acest lucru nu s-a intimplat. Soferii care se incumeta sa mearga pe Viilor o fac insa doar  pe riscul lor deoarece, oficial, aceasta este inchisa circulatiei.

Ieri, pe o ploaie mocaneasca, cei care au intrat pe soseaua Viilor cu masinile au facut o mare greseala. In primul rind, dupa cum ne-a spus Gheorghe Udriste, directorul executiv al Directiei Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din cadrul Primariei Capitalei, “strada este inchisa traficului auto”. La asta se adauga insa si starea deplorabila a asfaltului. “Pe acolo poate circula doar tramvaiul! Sa fiu clar inteles: strada se afla intr-un program de reabilitare, lucrarea a fost contractata anul trecut si are termen de finalizare anul acesta, in iunie. Sint semne de circulatie care indica restrictia de a se circula. Cine o face n-are decit sa-si strice masina!”, a avertizat Udriste.

“Poate vine Vanghelie si-o face el”

Cu toate acestea, pe soseaua Viilor masinile circulau ieri bara la bara, soferii incercind sa faca tot felul de manevre pentru a iesi cit mai repede din zona. Taximetristii erau cei mai nemultumiti de starea drumului. “Au inceput-o anul trecut si au lasat-o neterminata. Nu se poate circula, nu intra masinile Nu-i vorba ca, pina la urma, noi intram, da’ in ce conditii? Sintem nevoiti sa refuzam clientii. Pina la Panait Istrate strada e buna, dar de acolo pina spre Filaret e dezastru. Nu se poate asa ceva intr-o capitala care se vrea europeana. Stiu si eu, poate vine Vanghelie si-o face el”, ne-a spus un taximetrist.

Si trecatorii sint nemultumiti, spun ei, de tergiversarea lucrarilor. “Cit le ia, dom’le, sa faca strada asta? Nu se mai termina odata? Nici nu mai tin minte de cind lucreaza aici. Macar de-ar iesi bine”, ne-a spus un pensionar. De altfel, virstnicii pareau a fi cei mai afectati de gropile de pe strada. Traversarea era ieri, pe ploaie, o adevarata aventura. “Nu apuc sa trec, pentru ca se si face rosu la loc. Insa nici in balti nu pot sa calc. Asa ca astept verdele de doua ori”, a spus o femeie. Tinerii, mai vioi, sareau peste balti, treceau peste noroaie si gropi si nu mai comentau, fiind mereu in viteza.

La semafor, masinile stateau ordonate bara la bara, soferii chiar bucurindu-se ca au reusit sa ajunga pina la culoarea rosie. “Pina aici, am mers din groapa in groapa. Nu mai vin, ca imi rup masina. Prefer sa ocolesc tot Bucurestiul decit sa merg din sant in sant. Doar soferii profesionisti pot face fata la asa cratere”, ne-a spus Bogdan J. (23 de ani), care avea “bulina galbena” in geam.

Pe linga noroi, gropi si balti, cei care merg pe strada Viilor trebuie sa suporte si mirosurile de la gunoaiele aruncate mormane. Spre exemplu, ieri, in lipsa unor marcaje adecvate, pe marginea strazii, o gramada de gunoi “avertiza” soferii si pietonii ca urmeaza o groapa.

O prioritate pe hirtie

Razvan Murgeanu, primarul interimar al Capitalei, ne-a spus ca artera Viilor este in continuare o prioritate, asa cum era, de fapt, si acum doua saptamini. “Da. Stiu. Asa am spus. Insa n-am apucat. Nu am reusit sa mobilizez oamenii. Ma lamuresc zilele astea si vad ce este de facut. Sunati-ma miine. Oricum, este vorba despre o prioritate. Saptamina asta categoric incepem asfaltarea pe Viilor. Iar covoare asfaltice vom incepe sa turnam la inceputul lui aprilie, daca vremea tine cu noi”, ne-a declarat Murgeanu.

 

 

25.03.2007

Omul lui Mitrea' a jecmanit Portul Constanta

 

Leila Florescu

Vineri, 25 Martie 2007

Constantin Chicheanu a cistigat licitatii in care “se lupta” cu firmele fratelui sau. Paguba produsa este de milioane de euro

In luna ianuarie a acestui an, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a decis schimbarea conducerii Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta (CNAPMC) si a comandat un audit intern la mai multe directii din aceasta institutie. Rezultatele actiunii de control au scos la iveala “ingineriile” fostului director, care a incheiat contracte paguboase pentru companie. Din cauza acestor aranjamente, Administratia Portului Constanta va avea in urmatorii trei ani pierderi de cel putin patru milioane de euro.

Concret, pe vremea fostei guvernari, din ordinul Ministerului Transporturilor,  vechea conducere a CNAPMC “a externalizat” servicii portuare de mare importanta. Incredintarea serviciilor unor firme din afara companiei  a dus insa la cresterea scandaloasa a tarifelor. In mod firesc, aceasta a provocat nemultumirea sutelor de agenti economici si a armatorilor care activeaza in Portul Constanta.

Licitatii aranjate

Omul care a beneficiat de “externalizare” se numeste Constantin Chicheanu. Acesta a obtinut preluarea serviciilor portuare in urma unor licitatii dubioase. Auditorii au descoperit ca, la licitatii, societatile lui Constantin Chicheanu “se luptau” cu cele ale fratelui sau, Hristu, care la un moment dinainte stabilit se retrageau din “competitie”. In felul acesta, firma Consal Trade a lui Constantin Chicheanu a obtinut monopol pe activitatea PSI din port pina in anul 2019, cu un tarif de 7,5 ori mai mare decit cel perceput inainte.

O alta firma, SC Iridex Group Import-Export SRL, care apartine aceluiasi Chicheanu a obtinut monopolul colectarii gunoiului (la un tarif de aproape 5 ori mai mare decit inainte) si monopolul colectarii deseurilor industriale (la un pret de 17 ori mai mare decit era inainte de “externalizare”).

Operatorii din Portul Constanta spun despre Chicheanu ca nu si-ar fi putut adjudeca serviciile daca nu ar fi beneficiat de sprijinul consistent al lui Miron Mitrea, fostul ministru al transportuilor.

Explozia preturilor pentru serviciile portuare

Serviciul Pret inainte  Pret dupa

 de externalizare externalizare

PSI 240 $/luna 1802 $/luna

Colectarea gunoiului 7 $/mc 33 $/mc

Colectarea deseurilor industriale 5 $/mc 84,5 $/mc

Chicheanu: “Daca ma ataca ies la lupta”

Constantin Chicheanu este economist si conduce mai multe firme in Constanta si Bucuresti. “Sint om de afaceri, dar fara politic nu faci treaba in Romania. Asa ca puteti scrie ca de-a lungul activitatii mele am fost si cu  Constantinescu, si cu Iliescu sau omul lui Mitrea, asa cum pot fi si omul lui Basescu”.

Chicheanu sustine ca toate afacerile lui sint la vedere. “Pentru contractele mele din port m-am luptat pentru ca sint incheiate pe termen lung si nu ma grabesc sa obtin imediat profit”. Omul de afaceri sustine ca nu a majorat cu nici un cent tarifele in portul Constanta si avertizeaza ca daca noua conducere a CNAPMC sau Ministerului Transporturilor incearca sa modifice contractele cistigate de el va face scandal.

“Le voi trimite pe cap sutele de muncitori pe care i-am preluat si carora acum le dau 10 milioane de lei salariu pe luna. Daca ma ataca, ies la lupta, le demonstrez ce bani am bagat pina acum in investitiile din port si le cer sa-mi dea zeci de milioane de euro. Daca  Banias (actualul director al CNAPMG - n.r.) sau cineva de la Transporturi cred ca vor cistiga in fata mea, se insala”. (F.P.)

 

Cotidianul

30.03.2007

Deputatul PSD Vasile Soporan spune ca, in urma unui raport de audit facut de compania englezeasca Hyder Consulting Ltd. asupra autostrazii Brasov-Bors, pretul de 2,2 miliarde de dolari este corect. Oficiali din Ministerul Transporturilor afirma ca pretul este mai mare.

„Raportul de audit, efectuat de compania Hyder Consulting Ltd. asupra proiectului autostrazii Brasov-Bors si incheiat inca din luna noiembrie a anului trecut, a fost in permanenta in posesia Ministerului Transporturilor si nu acopera toate aspectele financiare ale construirii autostrazii“, ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor. „Pretul de 2,2 miliarde de dolari este unul corect in cazul in care pe parcursul constructiei autostrazii nu intervin alte cheltuieli nepravazute“, a mai spus sursa citata. Pretul autostrazii ar putea fi aruncat in aer daca, spre exemplu, pe locul constructiei s-ar putea descoperi unele situri arheologice. „Ar trebui ocolite, ar stagna masinile, personalul, iar pretul va fi platit de stat“, a precizat reprezentantul ministerului. Un alt aspect financiar, neluat in calcul de compania englezeasca de audit, il reprezinta pretul terenurilor. „Terenurile nu sint luate in calcul de firma de audit. Acestea sint cumparate in urma unor negocieri, se poate plati o suma pentru un teren si o alta suma, de cine stie cite ori mai mare, pentru un teren similar“, a specificat sursa. Potrivit acesteia, pretul autostrazii o sa sara peste cele 2,2 miliarde de dolari preconizate, ajungind la trei miliarde de dolari, asta in cazul in care nu se descopera situri arheologice.

Exista guri care spun ca raportul este corect

„In acest moment, contractele de constructie de autostrazi si modernizarea de drumuri nationale sint oprite, Romania riscind sa nu-si poata indeplini angajamentele asumate in cadrul Capitolului Transporturi. Am aflat ca o companie de consultanta, Hyder Consulting Ltd., pe baza unui grant oferit de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, a facut un raport care concluzioneaza ca pretul obtinut de autoritatile romane pentru constructia autostrazii este unul corect“, a spus Vasile Soporan. „Ziarul clujeanului“ a incercat sa obtina documentul intocmit de firma Hyder Consulting Ltd., insa reprezentantii Finantelor si Transporturilor, precum si cei de la Compania Nationala de Autostrazi si-au pasat raspunderea, astfel ca nu s-a putut afla unde este acest raport.

Romania Libera

29.03.2007

Ministerul Transporturilor aloca 140 milioane euro pentru drumul Cluj-Dej  Marti 29 Martie 2007

Ministerul Transporturilor va aloca suma de 140 de milioane de euro pentru modernizarea drumului dintre orasele Cluj-Napoca si Dej, a anuntat presedintele PD, Emil Boc, cel care ocupa si functia de primar al municipiului resedinta de judet. El a spus ca doreste sa transfere in zona mai multe proiecte de infrastructura pentru ca aceasta regiune a fost neglijata mai mult timp de catre autoritatile centrale.

Modernizarea drumului dintre cele doua localitati va urma modelul de la drumul dintre Cluj-Napoca si Huedin. Astfel, largimea acestui tronson va fi marita de la sapte la 12 metri si vor fi adaugate benzi suplimentare de circulatie. El va constitui una dintre cele mai importante artere rutiere din nordul Transilvaniei.

Emil Boc a adaugat ca spera ca lucrarile la acest drum sa inceapa in aceasta toamna. De asemenea, Ministerul Transporturilor va finanta realizarea unei parti a centurii de ocolire a municipiului resedinta de judet. Primarul a mai spus ca oficialii acestui minister vor alege intre sectoarele Feleacu-Apahida ori Feleacu-Savadisla. El a completat ca spera sa atraga in acest proiect co-finantarea unor banci europene cum ar fi, de pilda, Banca Europeana de Investitii ori Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Recent, autoritatile europene si-au manifestat, insa, scepticismul in legatura cu posibilitatea finantarii unor proiecte legate de infrastructura rutiera in Transilvania in conditiile in care se deruleaza proiectul autostrazii Bors-Brasov, ale carui lucrari au fost incredintate fara licitatie companiei americane 'Bechtel' de catre fostul Guvern PSD.

Un articol de Claudiu Padurean

28.03.2007

Normalizarea vietii la sate costa peste un miliard de dolari

Banii de la buget, doar pentru reabilitarea a 66 km de drum comunal  Luni 28 Martie 2007

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va continua programul de pietruire a drumurilor comunale si vizeaza extinderea acestuia pentru a se putea efectua lucrari de asfaltare in mediul rural. Reprezentantii ministerului urmeaza sa propuna in acest scop modificarea prevederilor Hotararii de Guvern nr. 577 din 1997. Totodata, ministerul va analiza si situatia nou-infiintatelor orase, care nu dispun de infrastructura adecvata si nu pot accede la fonduri europene.

Drumuri de Ev Mediu si bani foarte putini

Laszlo Borbely, ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, s-a plans de lipsa acuta de fonduri destinata reabilitarii si pietruirii drumurilor comunale: 'Sunt bani foarte putini alocati pentru astfel de lucrari. Creditul total aprobat pentru pietruirea drumurilor comunale este de 50 milioane de dolari. La ora actuala, mai sunt de realizat lucrari in valoare de 25 milioane dolari, bani care vor putea acoperi cheltuielile de pietruire si reabilitare a 441 de kilometri de drumuri comunale. Pentru reabilitarea drumurilor comunale, de la bugetul de stat au fost alocate 141,5 miliarde de lei, suma care acopera cheltuielile doar pentru 66 de kilometri'.

In prezent, finantarea lucrarilor de pietruire a drumurilor comunale este asigurata dintr-un credit extern aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 226 din 2003. Banii proveniti din acest program sunt utilizati pentru pietruire, reabilitare, dar si pentru constructia sau reconstructia unor podete, realizarea de rigole si sisteme pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale sau provenite din topirea zapezii. In cadrul mai multor localitati rurale s-a avut in vedere crearea unor cai de comunicare si circulatie civilizate necesare integrarii in anumite circuite turistice de interes national si international.

31.000 kilometri de drumuri comunale

In Romania, 90% din suprafata tarii este ocupata de circa 13 mii de sate, grupate in 2,7 mii de comune. Populatia rurala a tarii este de circa 10 milioane de locuitori, reprezentand mai bine de 45% din populatia totala. Diferite studii au evidentiat ca in mediul rural traiesc peste 60% din totalul persoanelor din Romania aflate sub pragul saraciei, mortalitatea infantila avand un grad ridicat. In cadrul celor 13 mii de sate romanesti, totalul de drumuri comunale insumeaza circa 31 mii kilometri, din aceste cateva mii de kilometri fiind din pamant batatorit. Programul demarat in urma cu aproape un deceniu, de normalizare a vietii la sate, prin reabilitarea drumurilor comunale si realizarea de retele de alimentare cu apa si pentru care au fost utilizate credite externe garantate de stat in valoare de peste 330 milioane dolari SUA este apreciat de reprezentantii Uniunii Europene ca fiind singurul program social de amploare in beneficiul locuitorilor de la sate. Insa, pentru realizarea intregului program de normalizare a vietii la sate, la nivel national, suma necesara depaseste un miliard de dolari SUA.



Un articol de Romulus Cristea

18.03.2007

Zero lei, zero bani

Drumurile judetene, abandonate  Vineri 18 Martie 2007

Iarna grea ce s-a abatut asupra localitatilor judetului a contribuit, in mare masura, la degradarea drumurilor comunale, judetene si nationale. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, a declarat ca pentru anul in curs ar fi necesare, pentru repararea infrastructutii, 1400 miliarde de lei. Presedintele CJC a sustinut ca la solicitarea ce a fost inaintata conducerii ministerului s-a raspuns printr-un refuz. Ministerul Transporturilor considera ca alocarea fondurilor pentru repararea drumurilor din judet 'este inoportuna'. La randul sa, primarul municipiului Constanta, Radu Mazare, a declarat ca sistarea finantarii lucrarilor pentru repararea drumurilor afecteaza finalizarea reparatiilor pe podul din zona IPMC. Totusi, peste doua saptamani, in municipiul Constanta se va relua actiunea de asfaltare a strazilor din oras. In opinia primarului municipiului Constanta si a presedintelui CJC, prefectul judetului ar trebui sa fie cel care sa sustina alocarea fondurilor necesare repararii drumurilor din orasul resedinta de judet si a celor ce fac legatura intre localitati.

11.03.2007

Bucurestenii vor fi despagubiti pentru masinile stricate pe strazile reabilitate  Vineri 11 Martie 2007

Consilierii generali au aprobat ieri caietul de sarcini si contractul-cadru pentru incredintarea prin licitatie a gestionarii si intretinerii postgarantie a strazilor reabilitate aflate in administrarea Primariei Capitalei. Firma care se va ocupa de intretinerea strazilor va fi obligata sa incheie o asigurare pentru riscurile ce pot aparea in cazul soferilor care-si strica masinile pe drumurile respective din cauza starii proaste a acestora. Contractul incheiat intre Administratia Strazilor si firma desemnata prin licitatie va fi valabil 5 ani, cu posibilitate de prelungire. Firma respectiva va fi obligata sa supravegheze permanent reteaua stradala si sa identifice toate punctele in care traficul este stanjenit sau intrerupt de deteriorarile tehnice la suprafata, capacele lipsa, avariile retelelor etc. Constructorul va remedia problemele si va sesiza detinatorii de retele sa-si puna la punct avariile si lucrarile pe cheltuiala lor. In cazul in care firma nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin contract, aceasta va plati penalitati de 0,15% pe zi din valoarea prestatiei neefectuate. 'Intre anii 2000 si 2004 au fost reabilitate 120 de strazi in Bucuresti in marea lor majoritate artere importante. Deoarece programul de reabilitare a strazilor este de lunga durata si costa foarte mult, sunt necesare masuri eficiente pentru mentinerea strazilor reabilitate in perioada de dupa anul 2000 la un nivel tehnic corespunzator. Fara luarea acestor masuri, in conditiile traficului intens si greu din Capitala, va fi necesara o noua reabilitare a unor strazi inaintea finalizarii acestui program pe intreaga retea', se arata in raportul de specialitate intocmit de Gheorghe Udriste, directorul Directiei Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din Primaria Capitalei.

Un articol de Cristina Boiangiu

BANII NOSTRI

Controversa Pasajului Basarab

Categorie: Pro si Contra
   Data: 2007-03-14

Istoria unui conflict

Sintetic, acest conflict a decurs astfel. In 1999, CGMB a aprobat, fara probleme, proiectele pentru care primarul general de atunci, Traian Basescu, urma sa negocieze doua credite cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana de Investitii (BEI). Era vorba despre 300 de milioane de euro capatate de Primaria Capitalei cu urmatoarele scopuri: parcare subterana la Gara de Nord; pasaj suprateran la gara Basarab; reabilitarea centrului istoric si modernizarea punctelor termice ale RADET. Atunci, in 1999, proiectele au fost aprobate si de consilierii PSD si de premierul de atunci, Adrian Nastase, invitat la Primarie pentru a lua cunostinta de ele.

Consiliul pune talpa

Din motive obscure, in momentul in care banii ar fi trebuit sa intre in conturile primariei, partidul care era atunci la putere incepe sa se opuna. Folosindu-si parghiile din guvern si parlament, PSD-ul voteaza o lege care-l obliga pe primarul general sa mai ceara o data aprobarea CGMB. Cu toate ca nevoile bucurestenilor ramasesera aceleasi, consilierii PSD, majoritari in consiliu, refuza sa mai aprobe creditele. Ei au motivat atunci ca 'nu s-au gandit prea bine cand au aprobat proiectele initiale', desi li se repeta ca destinatia banilor nu mai poate fi schimbata. Salvatore Candido, reprezentantul BERD la Bucuresti, avertizeaza public ca municipalitatea va pierde banii.

Consilierii PSD raman pe pozitii. Din cauza acestor controverse proiectul nici nu a trait, nici nu a murit. De dragul victoriei mediatice, combatantii au ignorat rostul lor in consiliu si opozitia la proiect a devenit scop in sine. S-a ajuns chiar la micsorarea atributiunilor Primarului General, in beneficiul celor de sectoare, in mod evident pentru a i se reduce posibilitatea de a interveni direct in realizarea proiectului. In acest fel, si astazi, pasajul Basarab ramane o himera. Din doua, una: ori este un proiect benefic si atunci trebuie realizat, ori nu se potriveste realitatii bucurestene de astazi si trebuie abandonat. Traian Basescu, cat a fost primar general a incercat pe toate caile sa induplece opozitia PSD-ul, pentru a obtine acordul. Nici apelul la interventia presedintelui Ion Iliescu nu a dus la o rezolvare, oricare ar fi fost ea.

        

 

Metroul se modernizeaza, cu ajutorul BEI

Categorie: Stiri
 Data: 2007-03-15

Metrorex, in colaborare cu Banca Europeana de Investitii, deruleaza un proiect in valoare de 231 milioane de euro, destinat modernizarii metroului din Bucuresti.

Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, din cele 231 de milioane euro necesare, 115 milioane de euro sunt imprumutate de BEI, restul de 116 milioane euro fiind asigurate din fonduri guvernamentale.

Proiectul are doua componente: prima, pentru finalizarea lucrarilor de conservare a infrastructurii existente pe tronsonul Nicolae Grigorescu - Linia de Centura si a doua, dedicata modernizarii, prin achizitia de material rulant pe Magistralele 1 si 3 (Republica - Eroilor - Gara de Nord - Dristor I, cu ramificatie Eroilor - Industriilor), precum si compatibilizarii instalatiilor fixe cu noile trenuri.

Metrorex a propus inlocuirea componentei de modernizare a materialului rulant existent cu achizitionarea unor rame noi de metrou. 

Lucrarile pe tronsonul Nicolae Grigorescu - Linia de Centura sunt realizate in proportie de 60 la suta.
Pentru componenta a doua, in luna decembrie 2004, Metrorex a incheiat, in urma unei licitatii internationale, un contract cu firma canadiana Bombardier, privind achizitia si punerea in functiune a 20 de trenuri noi de metrou - in total 120 de vagoane.

Primul tren de metrou va fi livrat spre sfarsitul anului 2005.

A doua subcomponenta vizeaza compatibilizarea instalatiilor fixe pe Magistralele 1 si 3 pentru circulatia noilor trenuri de metrou.  Metrorex va realiza, in aceasta primavara, compatibilizarea instalatiilor Magistralei 2 cu noile trenuri care circula pe aceasta linie.

Metrorex va asigura, in colaborare cu RATB, circulatia calatorilor la suprafata, prin intermediul unor autobuze care vor respecta traseul metroului.

     Ministerul Transporturilor va construi un pod peste Dunare de 318 milioane de euro

Categorie: Stiri
  Data: 2007-03-25

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va construi un pod peste Dunare, printr-o investitie de 318 milioane de euro.

Proiectul se va desfasura in parteneriat public-privat si va avea o lungime de 2,54 de kilometri, in zona Braila.

China Road & Bridge Corporation a depus oferta finala a conditiilor de realizare a proiectului in luna decembrie a anului trecut, iar pe langa aceasta companie s-au mai aratat interesate de acest proiect si consortiile JV Ashtrom - Roichman si Brailacros, dar care nu au depus insa o oferta finala.

Comisia de negociere a conditiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat a fost numita prin ordin al MTCT din data de 14 septembrie 2004.
     
MTCT a desemnat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) pentru a face selectia consultantului juridic international pentru acordarea asistentei de specialitate comisiei de negociere a contractului de parteneriat public-privat.

Tarifele planeaza

Categorie: Articole
 Data: 2007-03-25

Pentru aceeasi destinatie de zbor, bilete la preturi diferite, unele infime, iar altele de-a dreptul astronomice. Cum sa obtii cel mai bun pret la un tichet? Respecta 'Sunday Rule' sau gaseste o oferta speciala gen low-cost.

Publicitate mincinoasa sau nu, ofertele companiilor aeriene ii fac pe romani sa viseze ca pot ajunge in X metropola europeana cu 19 E. Sau cu 240. La prima vedere - sau citire de promo - pretul pare bun. Din pacate, lucrurile stau altfel. Adesea tarifele nu includ taxele de aeroport si tot adesea, cand vrei sa-ti rezervi bilete la pretul minim de 19 euro, ti se spune ca 'numarul biletelor promotionale s-a terminat, fiind limitat'.

Raspunsul acesta l-am primit incercand sa obtinem un bilet de avion de la compania Blue Air, unul dintre noii operatori low-cost de pe piata. Recent a inaugurat trei noi destinatii, Istanbul (la inceputul acestui an), Roma si Duesseldorf (de la 1 martie). Zborurile 'de la 19 E' sunt prezentate ca fiind 'noua oferta' a companiei. Accesand site-ul transportatorului, am simulat o rezervare de bilet insa, surpriza. Minunatele tarife ajung de la suma promisa la 212 E de persoana pentru un zbor dus-intors Bucuresti Baneasa - Roma Ciampino. La fel, si pentru destinatia Duesseldorf: 224 E. Cele doua tarife includ si taxele de aeroport.

Tarife minime. Exista 'dar'

E drept, nimeni nu contesta ca acestea nu sunt cu mult mai mici decat cele practicate de alti operatori darcand promiti zboruri de la 19 E te astepti sa si gasesti bilete la un pret minim.
Intreband telefonic unde sunt tichetele ieftine, unul dintre operatorii Blue Air raspunde sec ca numarul acestora este limitat refuzand sa spuna daca exista la un zbor, pe o anume ruta, vreun bilet la 19 E. Curios sa aflu cum poate fi totusi obtinut un astfel de tichet, operatorul - imperturbabil - raspunde: 'Pentru Duesseldorf ar mai fi bilete Promo pentru lunile septembrie-octombrie 2005.'
Pe romaneste, vorba aceea auzita la aglomeratie in mijloacele de transport in comun: 'Daca nu-ti convine, ia-ti masina mica' se aplica si cand e vorba de zboruri. Ce daca vrei sa ajungi la Duesseldorf in aprilie? Ori iti cumperi bilet acum cu 224 E, ori astepti pana la toamna, sa zbori cu bani putini.

Vanator de promotii

Nici pentru alte destinatii nu difera situatia.
Vezi oferta Lyon, tot de la 19 E. Daca simulezi rezervarea biletului, ajungi pe aeroportul francez St Exupery, cu 193 E.

Dialog intre reporter si operator

'Cu 19 E gasesc bilete?'; 'In acest moment nu'; 'Bun, si cand as putea gasi? Pentru iulie credeti ca?'; 'Nu stiu sa va spun'; 'Totusi, cum aflu? Va accesez zilnic site-ul si vanez ofertele speciale?'; 'Ar fi o solutie.'

Cu alte cuvinte, te transformi in vanator de oferte. Daca soldurile functioneaza perfect in alte domenii de ce nu ar functiona si in transporturile aeriene?

Refuzul vanatorii

Da. Nu te obliga nimeni sa zbori cu o companie low-cost. Poti alege sa-ti cumperi bilet pentru destinatia dezirabila de la orice agentie sau reprezentanta. Ori sa ti-l rezervi pe Internet, accesand site-urile specializate. Si aici s-ar putea sa ai surprize. Un bilet dus-intors Bucuresti-Viena te costa 632 E de persoana (cu taxele de aeroport incluse) daca nu prinzi un week-end in capitala franceza si 299 E, daca petreci o noapte de sambata in efervescentul Paris. Daca nici asta nu te convinge si vrei sa cheltui mai putin pentru a ajunge la X destinatie nu-ti ramane decat masina personala ori trenul (e cu mult mai ieftin) ori o cursa charter inclusa in pretul unui pachet de servicii turistice gen LastMinute.

Conceptul Low cost: cine si cu cat zboara

O data cu aparitia curselor low-cost, se vor dezvolta si la noi calatoriile business. Vo raparea pasagerii care pleaca dimineata in Italia si se intorc seara sau a doua zi, fara a face un mare efort financiar.

Potrivit raportului ECTAA pe 2003, in Europa, acest tip de zboruri se fac in mod obisnuit intre insulele britanice (aproximativ 22% din curse), intre aceste insule si tarile din Europa continentala (58% din curse), iar 30% din curse zboara din nordul catre sudul Europei. Conform rezultatelor Virgin Express (o alta companie low-cost), peste 25% din pasageri pleaca dimineata si se intorc seara.

Vor prinde acest tip de zboruri si in Romania? Ramane de vazut. Deocamdata romanii apreciaza ofertele promovate agresiv gen zboruri catre Barcelona, Lyon, Istanbul, Dusseldorf, Milano si Roma de la 19 euro.

Scurt istoric

Ideea de cursa aeriana low-cost a aparut cu 15 ani in urma, de la o companie americana: SouthWest Airlines.

In Europa, din 1995, primele companii low-cost Ryanair (Irlanda) si Virgin Express (Belgia) au inceput sa ofere 50.000 locuri de zbor/saptamanal. In 2000, cinci companii (Ryanair, Virgin Express, Easyjet, Go si Buzz) ofera 550.000 locuri/saptamanal. In 2003, cele 12 companii existente ofera 1,5 milioane locuri/saptamana.
Pretul scazut al zborului presupune din start eliminarea comisionului agentiei de distributie a biletelor (care este, pentru majoritatea companiilor aeriene, peste 30-35%), deoarece locul in avion este cumparat prin Internet. Agentiile de turism care distribuie bilete de acest tip nu primesc comision. Companiile aeriene low-cost folosesc un singur tip de avion, pentru a reduce costurile de intretinere si de imbunatatire. Se fac multe zboruri, se folosesc o singura baza si o singura echipa. In acest fel, costurile sunt reduse la minimum, si compania are profit.

Dupa 11 septembrie 2001, companiile aeriene low-cost au ramas printre singurele profitabile. De altfel, ultimii doi ani au reprezentat un chin financiar pentru companiile aeriene 'full-service' si o perioada de maxima dezvoltare pentru companiile low-cost.

Dovada? Doar in Europa, in acest moment functioneaza 50 de companii aeriene low-cost.
Jucatorii de pe piata low-cost din Romania

- Volare Romania: a fost, a vazut, a plecat. A fost declarata insolvabila si i-a fost suspendata licenta de zbor. A inregistrat 50.000 de pasageri in Romania.
- Blue Air: o companie cu capital integral romanesc, a inceput sa opereze zboruri din decembrie 2004. Are doua aeronave, iar estimarile pentru acest an indica un traffic de 160.000 de pasageri.
- Eurowings: si-a manifestat interesul pentru piata romaneasca.
- MyAir: reprezentata in Romania de compania World Travel a lui Nicolae Demetriade.

Servicii minime oferite

- clientul nu primeste un bilet, ci doar un cod pe care il prezinta la aeroport;
- nu primeste un loc, ci ocupa primul loc liber pe care il gaseste;
- nu se servesc mancare, bauturi sau ziare dar se pot cumpara;
- pasagerul isi va lua doar doua bagaje, cu greutate maxima de 15 kilograme (fiecare kilogram in plus costa 6 - 7 euro); - copiii neinsotiti nu au voie la bord;
- se zboara fara escale;
- sunt folosite aeroporturile secundare;
- personal minim la bord;
- nu se garanteaza ca pasagerul va prinde o 'legatura' aeriana de pe alt aeroport.

SFAT
Regula de sambata


Una dintre cele mai mici restrictii de pret este cerinta ca sejurul dumneavoastra sa include macar o sambata petrecuta la destinatie. De exemplu, pentru un tur de la Bucuresti Otopeni la Paris un pasager care zboara de marti pana joi plateste 632 E (pret cu taxele de aeroport) iar un pasager al carui sejur include o duminica plateste mai putin, doar 299 E (cu taxele de aeroport incluse).

Cumparare in avans

Cele mai ieftine tarife cer de obicei plata inainte cu 7, 14 sau 21 de zile inainte de plecare.
Trebuie sa retineti ca locurile pentru cele mai mici preturi sunt limitate. Cu cat va planuiti mai din timp calatoria, cu atat va cresc sansele sa obtineti un pret bun.

Dus-intors, aceeasi linie aeriana

Este importanta rezervarea ambelor drumuri la aceeasi linie aeriana.
Daca alegeti linii diferite, se poate ca preturile sa nu fie afisate sau sa fie mai mari decat pretul pe care l-ati obtine daca ati rezerva la aceeasi linie aeriana.

Cum sa obtineti cel mai avantajos billet

- In perioada 15 ianuarie - 31 martie a fiecarui an, beneficiati de cele mai ieftine bilete.
- Costul biletului se reduce considerabil daca se aplica regula 'Sunday rule', adica petreceti o sambata noapte la destinatie.
- Fixati data de plecare si pe cea de intoarcere. Un bilet cu data fixa de intoarcere este mai ieftin cu aproximativ 50% decat unul cu data libera (open). Exista bilete valabile 14 zile, o luna, trei luni, sase luni, un an. Cu cat valabilitatea biletului este mai mare, cu atat este mai scump.
- Cele mai multe companii aeriene au un sistem de recompensare a persoanelor care apeleaza cat mai des la serviciile lor. Daca sunteti client fidel si zburati cu aceeasi companie puteti primi chiar si bilete de avion gratuite in urma contabilizarii milelor zburate.
- Accesati zilnic site-urile de profil ale diferitilor transportatori aerieni pentru a afla de ofertele speciale.

Romania, intre Airbus si Boeing

Categorie: Cover Story
Data: 2007-03-28

Infruntarea transatlantica dintre cei doi mari producatori care isi disputa suprematia pe piata avioanelor comerciale are influente in politica externa romaneasca

Un istoric al cumparaturilor romanesti de avioane comerciale arata ca acest tip de achizitii a avut, de-a lungul ultimelor decenii si indiferent de putere, legatura directa cu interese de politica externa: acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate, invitatia de aderare la NATO sau accelerarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.

Iata cel mai recent exemplu despre cum se pot masura 'succese' de politica externa in contracte pentru avioane comerciale. In ultimele luni ale lui 2004 Parlamentul Romaniei consfintea, printr-o ordonanta transformata in lege, extinderea flotei TAROM. Companiei aviatice i se aprobau primii bani pentru cumpararea a patru aeronave de la concernul european Airbus. Avioanele vor fi achizitionate in 2006-2007, prin imprumuturi a caror valoare totala se apropie de 230 de milioane dolari si pe care statul le va garanta suta la suta. Ceea ce a aprobat Parlamentul este plata avansului de 10,2 milioane dolari, suma care va fi imprumutata tot cu garantii de stat. Conform legii, aceasta va fi restituita din banii TAROM, dar si din bani publici care urmeaza sa fie prevazuti in bugetul Ministerului Transporturilor. Surse bancare afirma ca imprumuturile pentru cele patru avioane sunt o afacere la care bancile se vor ingramadi. Fiind garantate de stat, bancherii nu-si asuma, practic, nici un risc, putand castiga in schimb bani frumosi din dobanzi si comisioane.


Airbus sau Boeing

Cand pe piata mondiala sunt doi mari producatori de aeronave comerciale, companiile aeriene nu prea au, de fapt, de ales. De cealalta parte, vanzatorii Airbus si Boeing dau batalii aprige ca sa castige cat mai multi clienti. Iar Airbus a reusit sa invinga, in ultima vreme, suprematia. Cand vor sa cumpere un avion, firmele aviatice se uita in primul rand la costuri: cat platesc pe aeronava, dar si cat costa folosirea si intretinerea ei. Daca acestea sunt scumpe, biletele de calatorie vor costa mai mult. Primele informatii utile sunt cele din fisa tehnica a avionului: cati pasageri poate transporta, cat de departe poate ajunge sau cat combustibil consuma. Aviatorii mai tin cont de un lucru foarte important: cat cantareste aeronava la decolare. Un avion mai greu consuma mai mult carburant si se platesc taxe mai mari pentru el. Ideal pentru o companie este sa poata duce cat mai multi pasageri si bagaje cu avioane cat mai usoare si mai ieftin de intretinut.

Dilema axelor

Atunci cand companiile aeriene sunt ale statului, e lesne de presupus ca decizia de cumparare nu ia in considerare doar criteriile economice. Pina la urma, cei care decid nu sunt managerii liniilor aeriene, ci politicienii aflati la putere. Desi presupun cheltuieli din bani publici, astfel de contracte sunt deasupra licitatiilor si, mai degraba, fac obiectul unor negocieri politice de culise. Un exemplu recent vine din 'Financial Times' (FT): 'Marea Britanie, Franta si Germania fac presiuni politice asupra Poloniei sa cumpere aeronave Airbus pentru compania aeriana de stat poloneza (LOT)', scria prestigiosul ziar financiar in paginile europene ale editiei din 23 februarie. FT relata despre existenta unei scrisori imperative a 'Celor trei mari' - cum ii numeste ziarul pe premierii britanic, francez si german - in care i se cerea guvernului polonez sa cumpere de la concernul european Airbus tocmai pentru a-si dovedi atasamentul fata de Uniunea Europeana. Dar daca va imaginati ca americanii stau cu mainile-n san, va inselati. Si domnul G.W. Bush stie sa scrie, drept pentru care premierul Marek Belka a aflat ca si Boeing ar vrea sa vanda niste avioane. Polonezii au deci si ei de rezolvat o 'dilema a axelor': dau aceeasi suma de zloti in euro (383 de milioane) pe ruta Londra-Paris-Berlin sau in dolari (500 de milioane) cu destinatia Washington? Premierul polonez pare hotarat: 'Alegerea va avea sigur repercusiuni politice dar LOT nu-si poate permite sa aleaga cea mai proasta si scumpa oferta', a spus Belka citat de FT.

Alegerea noastra

In Romania, fostul guvern a ales deja pirueta in Europa in locul spagatului catre America. Si, chiar daca, intre timp, Washington-ul a devenit, explicit, un capat al axei de politica externa a Bucurestiului, e greu de spus daca recent consfintita 'prietenie speciala' romano-americana va aduce comenzi pentru Boeing in detrimentul celor pentru Airbus. Eventual dupa semnarea, si ratificarea tratatului de aderare la UE. Politic vorbind, argumentele pro-europene atarna mai greu. Dar economic? Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, companiile aeriene au trecut prin momente grele si au inceput sa se uite cu lupa la costuri. Cind piata sufera din lipsa de clienti, alegerea unor avioane convenabile poate face diferenta dintre pierdere si profit. 'Daca piata nu permite scumpirea biletelor, atunci transportatorul se vede obligat sa mentina tarifele scazute, si asta se vede in rezultatele financiare negative ale companiei', explica pilotul Gheorghe Racaru, fost director al TAROM.

Provocarea

Datele financiare arata ca TAROM merge de cativa ani in pierdere. A intrat in restructurare si asteapta privatizarea. A renuntat la unele rute, vrea sa vanda doua Airbus-uri mai vechi si asteapta anul 2006 sa faca profit. Extinderea flotei e, deci, o provocare. A facut TAROM cea mai buna alegere cumparand cele patru aeronave A 318? In industria aviatica se stie ca, pentru acelasi tip de trasee, aducerea unor avioane de la un alt producator inseamna modificarea unor cheltuieli. 'Companiile aeriene de nivelul TAROM obisnuiesc sa aiba maximum doua tipuri de aeronave si daca se poate din aceeasi familie (n.r. - ori familia Airbus 320, ori Boeing 737), tocmai ca sa profite de similitudinile in operare si intretinere. De exemplu, aceiasi piloti pot zbura pe Boeing seria 300, mai veche si pe seria 700, mai noua, iar 60-70% din piesele de schimb pot sa fie comune', explica Racaru. TAROM are deja noua avioane Boeing. Ce impact va avea extinderea flotei cu cele patru aeronave de la Airbus? 'Schimbarea de pe un fabricant pe altul presupune cheltuieli suplimentare considerabile. Cand ai un tip de avion e bine sa mergi pe acelasi producator', spune pilotul Nicolae Brutaru, alt fost director Tarom, acum manager la o companie aeriana low-cost.

Explicatii sumare

Cum a justificat TAROM oportunitatea alegerii?. 'Operarea pe rutele europene si apropierea capacitatii acestor avioane cu potentialul pietei face ca aceasta achizitie sa se incadreze in strategia de restructurare a TAROM', se arata intr-un comunicat al companiei. La vremea aprobarii avansului, TAROM si Ministerul Transporturilor, condus atunci de Miron Mitrea, au evitat sa explice de ce nu s-a facut licitatie si de ce Bucurestiul a renuntat la patru avioane Boeing din cele opt comandate in 1995. Un raspuns vine de la Boeing. 'In 1995, TAROM si Boeing au semnat un contract ferm pentru opt avioane Boeing 737-700. In 2001, Boeing a livrat doua dintre acestea. In acelasi an, Lufthansa Consulting - angajata de guvern ca sfatuitor pentru privatizare - a ajuns la concluzia ca evolutia traficului TAROM nu cere mai mult de doua avioane in plus fata de cele (doua) deja livrate. TAROM a cerut revizuirea contractului. Din cele sase avioane ramase, a mai cumparat doar doua, pe care Boeing le-a livrat in 2003', explica Samantha Solomon, responsabil media la Boeing.


Avioanele si politica

Intre avioane si politica externa a Romaniei ultimelor decenii exista o legatura stransa.
Catastifele marilor producatori mondiali si istoria recenta ne ajuta sa intelegem.

1974 Primele avioane facute de capitalisti ajungeau la Bucuresti. Compania americana Boeing era prima care reusea sa strapunga Cortina de Fier.
1975 Romania lui Ceausescu primea de la Statele Unite clauza natiunii celei mai favorizate.
1988 Ceausescu renunta la clauza; aflase probabil ca, oricum, americanii tocmai se pregateau sa o retraga.
1993 18 octombrie Boeing trimitea spre Bucuresti primele doua aeronave dintr-un contract mai mare.
1994 Pe 21 octombrie, la Washington, Congresul american reacorda Romaniei statutul natiunii celei mai favorizate. Pentru inceput, clauza avea sa fie reinnoita anual, dar, pentru moment, lobby-istii isi facusera treaba. La TAROM, IL-urile si Antonov-urile sovietice se pensionasera. Tratatul de la Varsovia devenise istorie. Cu inima franta, Ion Iliescu trebuia sa accepte. Noul orizont era NATO.
1995 Romania semneaza Parteneriatul pentru Pace.
1993 La TAROM ajung inca trei avioane Boeing.
1994 Anul unui nou contract: alte opt avioane americane. Lobby-istii se pun din nou pe treaba.
1995 In Congres, presedintele Clinton pregateste terenul pentru permanentizarea clauzei. Se aproba in vara lui 1996. Lui Iliescu si PDSR-ului nu i-a mai folosit insa. Intrasera in picaj. La alegeri, aeronava Romania a decis sa schimbe echipajul. Urmeaza patru ani de coalitie si facturi ce trebuie achitate.
1997 Vine Clinton, ne bate pe umar si pleaca. Mai treceti pe la NATO!
1998 Pleaca primii bani: 89 milioane dolari pentru doua avioane. Statul garanteaza. Mai ramaneau de platit sase.
1998-2000 Batem si la usa Europei. E perioada in care UE pregateste inceperea negocierilor de aderare. TAROM mai cumpara niste avioane de la un producator italo-franco-britanic. Sapte aparate ATR.
2002 Mai trimitem niste bani in America: 96,5 milioane - alte doua avioane. De la Boeing. Statul garantase iar. Mai ramaneau de platit patru.
2002 Summit-ul de la Praga. Vine invitatia: poftiti de intrati in NATO! Asadar, gata cu America.
2003 Sa ne intoarcem spre Europa. Si acolo se fac avioane. La Airbus. Cu care se semneaza un memorandum.
2004 La Paris se parafeaza contractul pentru patru avioane A318. In noiembrie Parlamentul aproba avansul. In decembrie Europa accepta inchiderea negocierilor de aderare cu Romania.

'E un succes pentru ambele companii, o modalitate de a asigura modernizarea infrastructurii aeriene a Romaniei si apropierea aviatiei romane de standardele UE.'
Adrian Nastase, fost prim-ministru

'Schimbarea de pe un fabricant pe altul presupune cheltuieli suplimentare considerabile. Cind ai un tip de avion e bine sa mergi pe acelasi producator.'
Nicolae Brutaru, fost director Tarom

Noua milioane de euro - modernizarea a 30 de vagoane compartimentate si de dormit ale CFR Calatori.

Categorie: Stiri
Data: 2007-03-30

Ministerul transporturilor a inaugurat primele vagoane modificate marti, iar acestea vor intra in componenta unor trenuri de calatori care circula atat pe rute interne, cat ai pe cele internationale.

Creditele necesare modernizarii, aproape 300.000 euro pentru un vagon, au fost obtinute de la institutii financiare internationale, precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau Banca Europeana de Investitii.

Conducerea Ministerulul Transporturilor a anuntat ca vor fi modernizate alte 200 de asemenea vagoane in urmatorii ani, sumele necesare urmand sa fie obtinute din credite extermne.

Ministrul Transporturilor, Gheorghe dobre a anuntat ca minsterul va scoate la licitatie alti 3.000 de km de cale ferata interoperabila pentru transportatorii privati.

Investitii cu scumpiri

Si daca tot se fac investitii la CFR Calatori, biletele s-ar putea scumpi de la 1 aprilie, odata cu majorarile de tarife la utilitati. Astfel, din aprilie vom avea toate sansele sa ne plimbam cu trenul cu aproape 6 procente mai mult, majorare ce nu va depasi cuantumul necesar pentru a acoperi inflatia.

 
 
ZIUA

Carausii dau vina pe transportatorii pirati si pe nivelul de trai

EVENIMENT - Marti, 15 martie 2007

Asociatia Carausilor Particulari din Romania - majoritatea companiilor de transport international licentiate pentru a face linie regulata (Atlassib, Eurolines, Amad, Eurotime, Mayer, Kessler etc) a facut ieri o serie de precizari referitoare la scandalul ivit in legatura cu romanii care calatoresc spre Spania. 'O buna parte din presa romaneasca, din autoritati si din opinia publica incearca in mod eronat sa gaseasca in transportatori principalul vinovat pentru migratia ilegala spre Spania, nefacand diferentierea absolut necesara intre transportatorii acreditati si seriosi si piratii aparuti in ultimii ani ca ciupercile dupa ploaie. In loc sa se analizeze cauzele fenomenului si sa se gaseasca solutii de rezolvare, se arunca vina in curtea transportatorilor rutieri, ceea ce duce la distrugerea activitatii si a imaginii acestora. Nu transportatorii sunt de vina pentru nivelul de trai scazut din Romania si dorinta romanilor de a supravietui, plecand in strainatate. Nu transportatorii sunt de vina pentru ca prin masuri ineficiente, cum ar fi cea legata de suma de 500 de euro necesara la vama romana sau voucere de hotel, a inflorit camataria si pirateria in transporturi. Nu transportatorii romani sunt vinovati pentru coruptia existenta la diferitele granite din Europa si pentru lipsa unui control eficient al transportatorilor ilegali', se arata intr-un comunicat al ACPR.

Conducerea asociatiei spune ca firmele care au avut autocare respinse din vama spaniola erau perfect legale din punct de vedere al transportului, lucru certificat de toate autoritatile implicate, iar persoanele din autocare au respectat legislatia romana si a spatiului Schengen, lucru confirmat de autoritatile germane.

Cetatenii romani care merg spre Spania sunt rugati sa se intereseze si sa aiba actele in regula. De asemenea sunt rugati sa nu apeleze decat la firme licentiate. 'Nici o firma licentiata nu imprumuta bani pentru trecerea frontierelor si nu faciliteaza in nici un fel trecerea ilegala prin granite. Daca pasagerii au totul in regula nu trebuie sa plateasca nici direct si nici prin soferi sume de bani suplimentare in autocare si/sau la granite', se arata in finalul comunicatului.

Conditii minime pentru a circula in Europa

SOCIAL - Joi, 24 martie 2007

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) face cunoscute cateva dintre conditiile pe care cetatenii Romaniei trebuie sa le indeplineasca pentru a circula liber in Europa. Aceste precizari sunt facute de ANAT avand in vedere multiplele probleme aparute in ultima vreme in legatura cu libera circulatie a cetatenilor romani in Europa. Astfel, persoanele care parasesc Romania trebuie sa detina: bilet de calatorie dus-intors; asigurare medicala pe intreaga durata a sederii (de preferat minimum 7 zile, patru zile pe drum si minimum trei de sedere); pasaport valabil minimum 6 luni de la data plecarii din Romania. In plus, pentru cei care merg la munca legal sau in calatorie de afaceri este necesar contract de munca in original sau viza de munca ori invitatie din partea partenerului de afaceri. 'Sunt preferate traducerile in limba romana ale acestor acte, deoarece ofiterii romani nu sunt obligati sa cunoasca limbi straine', precizeaza Dragos Anastasiu Presedintele Comisiei de Transporturi a ANAT. Pentru turisti: voucher la hotel in original (de preferat minimum 5 zile) cu servicii confirmate din strainatate si platite in avans la agentia de turism, chitanta care sa certifice plata serviciilor. Pentru cei care isi viziteaza rudele, este necesara o invitatie in original facuta printr-o autoritate a statului de destinatie (ex. primarie), de preferat tradusa si legalizata in limba romana. 'Aceste conditii nu se regasesc cumulativ nici in legea romana, nici in conventia Schengen si nici nu sunt cerute de toate statele, dar sunt cele solicitate in practica, in acest moment', precizeaza intr-un comunicat Atanasiu. ANAT informeaza pe toti cei care doresc sa circule prin Europa ca daca indeplinesc aceste conditii au sanse minime de a fi returnati din frontiere, indiferent daca este vorba de cea romana sau de cele ale spatiului Schengen. Firmele transportatoare si agentiile de turism nu sunt responsabile pentru legalitatea formelor de trecere a frontierei. Daca unui pasager i se interzice trecerea frontierei, calatoria este considerata a fi fost efectuata. Toti cetatenii romani care solicita transport si alte servicii turistice in Europa trebuie sa aiba actele in regula, sa apeleze la serviciile unei firme licentiate pentru acest transport, precum si la agentii de turism licentiate ca atare pentru servicii turistice si sa nu riste trecerea frontierelor cu ajutorul unor documente incorecte sau prin procurarea banilor prin imprumut de la firme de transport sau turism pentru ca, in acest fel, risca sa primeasca interdictie de parasire a Romaniei si o eventuala implicare intr-un proces penal.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Primele „ anunciuri”
Strategii de marketing utilizate in serviciile publice
ORGANIZAREA UNEI CAMPANII PUBLICITARE - CIOCOLATA CU PIPER DE LA KANDIA
Industria Tutunului din Romania
Rolul agentilor de publicitate in realizarea activitatii promotionale a unei firme
Politica de marca in marketingul international
Conceptul de marketing
CRESTOMATIE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu