Evolutia dezbaterii publice cu privire la Comunitatea Nationala de Informatii

- Sinteza de presa -

Proiect - Unificarea serviciilor secrete e poveste veche

Comunitatea de informatii, al carei proiect de infiintare va fi gata in doua saptamani, nu este o idee noua. Un prim proiect de lege pe aceasta tema a fost depus la Parlament in 1997. Necesitatea infiintarii comunitatii de informatii a fost subliniata de presedintele Traian Basescu dupa finalizarea crizei jurnalistilor romani rapiti in Irak.

Presedintele Traian Basescu a anuntat ca obiectiv 'prioritar' infiintarea comunitatii nationale de informatii cu prilejul primei vizite pe care a facut-o SRI, in decembrie 2004, la scurt timp dupa preluarea mandatului de sef al statului. Basescu a reluat tema infiintarii comunitatii de informatii si anul acesta la aniversarea SRI, pentru ca dupa eliberarea ziaristilor romani rapiti in Irak sa sublinieze necesitatea infiintarii acestui organism. Astfel, mentionand principalele servicii de informatii ale Romaniei (SRI, SIE, DIA si Directia de Informatii a MAI), Basescu a subliniat ca 'se simte nevoia crearii unei Comunitati de informatii', cheia functionarii acesteia fiind directionarea serviciilor secrete in culegerea de informatii, astfel incat acestea sa nu ajunga in slujba unui partid, unui grup de interese sau unui om politic. De altfel, tinerea serviciilor secrete departe de influentele politice este o constanta a discursurilor lui Basescu. Cu prilejul vizitelor la SRI, el a oferit ofiterilor garantia depolitizarii si protejarea serviciului de orice influenta politica. 'Nu voi accepta utilizarea serviciilor de informatii ca instrumente de colectare a informatiei si utilizarea ei in batalia politica', anunta Basescu.

NEINCREDERE. Totusi, in ciuda promisiunilor lui Basescu si a aprecierilor externe (ultimele apartin premierului si presedintelui francez) de care se bucura acestea, serviciile secrete, in special SRI, sunt tinta unor atacuri si manifestari de neincredere din partea opiniei publice. De altfel, analistul Ion Cristoiu remarca zilele trecute ca, spre deosebire de Romania, in societatile democratice serviciile secrete sunt stimate de cetateni, subliniind ca e anormal sa se creeze in opinia publica o stare de spirit impotriva acestora. Teama fata de serviciile influentate politic a dus chiar si la aparitia in Parlament a unor initiative legislative prin care se propunea ca sefii serviciilor secrete sa nu candideze patru ani la functii publice. Motivul? Acestia ar putea apela la informatiile obtinute in timpul mandatului, pentru a-si discredita adversarii sau in alte scopuri politice. Cum fum fara foc nu iese, e firesc sa ne intrebam: sunt serviciile controlate politic sau exista un interes in denigrarea lor, incepand cu cei care le conduc?

CRIZA OSTATICILOR. Nu de putine ori, dupa finalizarea crizei ostaticilor, s-a vorbit de schimbarea sefilor acestor servicii. S-a facut trimitere la expirarea termenului de sase luni pe care, desi Traian Basescu le-a dat tuturor structurilor statului, atentia s-a concentrat doar pe servicii. Si aceasta pentru ca in presa s-a scris si s-a comentat mult despre prestatia acestora in timpul crizei ostaticilor, insistandu-se mult pe intrebarea de ce serviciile nu au stiut despre planurile lui Omar Hayssam. Traian Basescu a avut un raspuns si pentru asta: serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie. El a amintit ca SRI a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice sau de alta natura ale lui Omar Hayssam, adaugand insa ca decizia era la structurile politice si la parchete. Dar Basescu 'a avut parte' de la SRI nu numai de astfel de informatii si nu numai in cazul Hayssam, ci si de altele, cu ajutorul carora, 'au fost evitate multe numiri de secretari de stat care aveau in spate grupuri de interese'. Ca urmare, luand in considerare declaratiile lui Basescu, ca Omar Hayssam a fost membru PSD si ca propunerile de secretari de stat veneau din partea Aliantei, am putea considera ca avem un raspuns la jumatate din intrebare: serviciile nu sunt influentate politic. Dar ramane restul

Proiectul va fi public in doua saptamani

Proiectul de infiintare a comunitatii de informatii va fi facut public in maximum doua saptamani, ne-a dezvaluit ieri consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, pe care presedintele Traian Basescu l-a insarcinat sa coordoneze grupul consultativ care s-a ocupat de elaborarea proiectului. S-a lucrat pe mai multe paliere: a fost necesara mai intai o pozitie comuna a serviciilor de informatii si proiectul lor comun a fost luat in discutie apoi de presedintii Comisiilor parlamentare de control al activitatii SIE si SRI, Romeo Raicu si Radu Stroe, precum si cel al Comisiei de aparare, Mihai Stanisoara.

Luna trecuta, la dezbaterile organizate de cele trei comisii parlementare si de Presedintie au fost consultate si organizatii ale societatii civile (Asociatia George C. Marshall, Asociatia Euro-Atlantice Manfred Worner, Centrul de Studii NATO, Fundatia Eurisc etc.).

VOINTA POLITICA. 'S-a discutat mult despre acest proiect, dar este important ca acum exista pentru prima data si vointa politica pentru realizarea lui. Presedintele Traian Basescu, cel care a avut initiativa constiturii comunitatii de informatii, a explicat clar ca nu are nevoie ca prin acest demers sa devina un presedinte mai puternic, ci unul mai eficient', afirma Saftoiu. Ca atare, spune consilierul prezidential, se doreste crearea unui organism integrat de informatii care sa duca la o mai eficienta activitate a factorilor de decizie politica, fie ca e vorba de presedinte, de Guvern sau de ceilalti beneficiari legali. 'Ceea ce inseamna ca nevoie de o informatie integrata prin analiza multisursa. Comunitatea de informatii va presupune si o colaborare mai extinsa cu segmente ale societatii civile si o solicitare de expertiza pe domeniile specifice, alta decat ca oferita de servicii. De exemplu, daca vorbim de securitatea infrastructurii, e nevoie de o expertiza de la Ministerul Transporturilor, daca avem nevoie de o proiectie democrafica, avem institute de specialitate etc. Va fi un efort national conjugat de asigurare a securitatii nationale. Presedintele a cerut democratizare, cooperare si eficienta, nu sa isi sporeasca siesi puterea, pentru ca e deja seful CSAT', afirma Saftoiu.

SURSA NATO. Presedintele va fi insa principalul beneficiar al comunitatii de informatii, care, in acord cu Constitutia, va fi intregrata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si subordonata sefului statului. Artizanii ei s-au inspirat, potrivit lui Claudiu Saftoiu, din modelele existente in tarile aliate, din NATO, dar exista si o contributie romaneasca, serviciile de informatii dovedindu-se extrem de deschise noului proiect, mai spune Saftoiu. (Oana Stancu)

De doua ori esec in legiferare

Infiintarea unei comunitati de informatii a fost pusa pe hartie si depusa la Parlament in decembrie 1997 de catre fostul deputat PSD Ovidiu Cameliu Petrescu. Propunerea legislativa privind siguranta nationala a Romaniei prevedea ca 'serviciile de informatii, autoritatile publice ce contribuie la realizarea sigurantei nationale si structurile informative departamentale alcatuiesc Comunitatea de informatii', aceasta urmand sa execute hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si sa fie sub controlul comisiilor parlamentare speciale. Propunerea legislativa a intrat in dezbaterea comisiilor in februarie 1998, dar nu a devenit niciodata lege, fiind clasata patru ani mai tarziu.

REVENIRE. In martie 2001, Ovidiu Petrescu revine cu un nou proiect pe aceeasi tema, cu aceeasi titulatura, in care se prevede ca 'serviciile de informatii, autoritatile publice ce contribuie la realizarea sigurantei nationale si structurile informative departamentale alcatuiesc comunitatea de informatii'. Proiectul prevedea ca aceasta comunitate de informatii este organizata si coordonata in mod unitar de catre CSAT, al carui presedinte este seful statului. Se stabilea totodata ca aceasta comunitate functioneaza pe trei principii: al interdependentei (schimb reciproc de informatii intre organele componente), specializarii (obtinerea si gestionarea informatiile aflate in competenta fiecarui organ component) si al competitiei analitice (organele componente se afla in raporturi de concurenta exclusiv in furnizarea celor mai bune analize ale informatiilor de care dispun catre beneficiarii legali). Pentru impunerea acestor exigente, proiectul prevedea constituirea unui grup consultativ, alcatuit din secretarul CSAT si sefii structurilor din componenta comunitatii de informatii.

CLASAT. Ca si primul proiect, si acesta a intrat in dezbaterea comisiilor parlamentare, unde a stat vreo trei ani, apoi, in 2004 , fiind si el clasat. Aceeasi soarta a avut si proiectul privind controlul Comunitatii de informatii, initiat tot de Ovidiu Petrescu. Acesta prevedea doua tipuri de control: controlul parlamentar, realizat de o comisie speciala, si controlul operativ, exercitat de CSAT si alte autoritati publice (ministere care au servicii de informatii, ordonatori principali de credite si organele Curtii de Conturi). (Gabriela Antoniu)

Jurnalul National a aflat care este opinia parlamentarilor despre infiintarea comunitatii de informatii

PARALELISME ELIMINATE

Presedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, senatorul liberal Radu Stroe, a declarat ca proiectul la care se lucreaza acum porneste de la nevoia de restructurare a serviciilor si a celorlalte componente ale comunitatii de informatii (STS, SPP etc.). 'Comunitatea va include, in principiu, trei servicii: SRI, SIE si Directia de Informatii a Armatei. Inca nu este definit rolul celorlalte componente', a dezvaluit Radu Stroe. 'In mod cert, pentru eficienta se va incerca eliminarea dublei sau triplei informari de catre servicii diferite, pe aceeasi tema. Vorbesc despre paralelisme, incrucisari sau calcarea pe bombeuri intre servicii', a adaugat senatorul liberal. 'Mai e cale lunga pana la forma definitiva, in cadrul careia se va rezolva si problema subordonarii fata de o institutie sau alta', a mai spus Radu Stroe. 'In prezent se prefigureaza mai degraba la Presedintie, decat la Guvern', dezvaluie senatorul liberal. 'In tarile occidentale, fie ca sunt republici sau regate, rezolvarea acestei chestiuni se face in favoarea Executivului. Cu exceptia Frantei, unde comunitatea se afla sub dublu control, si al presedintelui si al premierului, si desigur a Statelor Unite, unde totul e la presedinte, poate si pentru ca presedintele e si seful guvernului', a explicat Stroe modelul extern al comunitatii de informatii. 'Trag nadejdea ca macar de asta data Romania sa nu reinventeze roata, cum o facea odata, cu toata nonsalanta, Ion Iliescu', a conchis el. (M.I.)

INFORMATII CONTRADICTORII

Presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SIE, deputatul PD Romeo Raicu, afirma ca rolul comunitatii de informatii este in primul rand acela de a spori eficienta serviciilor de informatii romanesti. 'Comunitatea de informatii reprezinta in primul rand o forma complexa de cooperare intre institutiile cu responsabilitati in realizarea securitatii nationale pe baza unor principii: coerenta, coordonare unitara, complementaritate, operativitate si feed-back. In momentul acesta avem nevoie de sporirea eficientei serviciilor de informatii astfel incat sa avem o analiza integrata a informatiilor pe care le primim si nu patru-cinci, cum se intampla acum, si care de multe ori sunt si contradictorii. Informatiile transmise catre beneficiar trebuie sa fie oportune, obiective, independente de ordin politic, si asta vor asigura comunitatea de informatii si reforma serviciilor. E necesar sa eliminam paralelismele, sa stabilim competentele exacte ale serviciilor si pana la urma e vorba si de o gestionare mai buna a banului public', spune Raicu. Modelul adoptat pentru comunitatea de informatii romaneasca trebuie sa respecte principiile pe care au fost construite organismele similare din tarile NATO, mai spune Raicu. 'Ea va trebui integrata CSAT, daca nu dorim sa ne indepartam de la textul Constitutiei, pentru ca CSAT este singurul care, constitutional, are atributii in domeniul securitatii nationale', ne-a declarat deputatul PD. (O.S)

LA GUVERN

Senatorul UDMR Verestoy Attila, vicepresedinte al Comisiei SRI, a apreciat ca era necesara aceasta coordonare a activitatii serviciilor de informatii. 'Ar fi bine, inca e posibil ca aceasta comunitate informatica sa fie subordonata Executivului si nu Presedintiei. In afara de aceasta, e necesar ca pe langa controlul parlamentar asupra serviciilor sa fie instituit si un control al magistratilor independenti, ca in Germania', a declarat Verestoy. (A.N.)

CONTROL PARLAMENTAR

Senatorul PNL Norica Nicolai, vicepresedinte al Comisiei de aparare din Senat, spune ca se impune in primul rand o reforma a serviciilor de informatii, in raport cu noile riscuri la care este expusa Romania, interne, dar si externe. Senatorul PNL a spus insa ca nu atat constructia institutiei este importanta, cat mai ales resursele umane care vor fi folosite. 'Este nevoie ca oamenii sa se perfectioneze in tehnici noi, de culegere a informatiilor din afara Romaniei, de exemplu, sau pe problematica retelelor de crima organizata', a mai spus ea. Senatorul liberal a amintit ca proiectul comunitatii de informatii a fost lansat de vechea guvernare, dar din cauza 'orgoliilor Executivului si ale Presedintiei', proiectul nu s-a putut finaliza. Inainte de definirea comunitatii de informatii, senatorul PNL spune ca este nevoie de o analiza a sistemului national de securitate. 'In plus, presedintele trebuie sa vina in Parlament cu o optiune privind politica de securitate', a adaugat ea. Cat priveste subordonarea comunitatii de informatii, Norica Nicolai nu este foarte transanta. 'Trebuie sa vedem mai intai cine sunt decidentii in prevenirea si combaterea riscurilor la adresa securitatii nationale', spune ea. 'Pentru a evita blocajul, este necesara instituirea unui riguros control parlamentar, iar comunitatea trebuie condusa de un ministru', a conchis ea. (M.I.)

STRUCTURA A CSAT

Deputatul PSD Gabriel Oprea, membru al Comisiei comune pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, considera ca noua comunitate de informatii ar trebui integrata CSAT. 'O vad in interiorul CSAT, ca o structura independenta, caci CSAT este, prin Constitutie, acea structura in care se regasesc cele mai importante parghii din stat: presedintele, primul-ministru, ministrii. Rolul acestei structuri este elaborarea doctrinei, programelor si directivelor necesare orientarii si dirijarii proceselor de culegere, procesare si valorificare a informatiilor pentru securitatea si apararea nationala', a aratat Oprea. Deputatul a insistat asupra conducerii acestei structuri, care, in opinia sa, ar putea reveni fie unui ministru, fie unui consilier prezidential. 'Cel mai important lucru este conducerea acestei structuri: poate fi un consilier prezidential sau un ministru. Depinde foarte mult ca functionalitate, sefii serviciilor de informatii sunt numiti, la propunerea Parlamentului, de presedinte. Deci seful comunitatii de informatii nu poate decat sa coordoneze si sa dea aceasta informatie integrala beneficiarilor, fie ca sunt Guvernul, ministerele sau presedintele. Cred ca este nevoie de o comunitate de informatii, fie ca seful acestei comunitati este membru al Guvernului, fie ca este consilier prezidential, este nevoie de aceasta comunitate pentru a creste eficienta serviciilor de informatii, coordonarea lor', a declarat Gabriel Oprea. (A.N.)

MODEL

Fostul consilier prezidential al lui Ion Iliescu, senatorul independent Ioan Talpes, a declarat ca Romania trebuie sa aiba un model de referinta in constructia comunitatii de informatii, optand pentru modelul american. 'Cel care este responsabil pentru siguranta nationala este presedintele. El este si seful CSAT, deci implicit i se subordoneaza acest sistem. In rest, ce trebuie sa ajunga la Guvern e o problema de organizare. Este simplu', a spus Talpes. (A.N.). Jurnalul National, 23.06.2005

Hotararea CSAT de infiintare a Comunitatii Nationale de Informatii

“In temeiul art. 1 si ale art. 4 lit. a), pct. 4, lit. d), pct. 5 si pct. 6, lit. f), pct.3 si pct. 20 – 26, din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii,

In temeiul prevederilor art. 119 din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 6 alin. 2 si art. 7 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, precum ale legilor privind apararea nationala, organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si a celorlalte autoritati publice din sistemul securitatii nationale,

Avand in vedere Doctrina nationala a informatiilor pentru securitate,
In scopul organizarii si coordonarii unitare a activitatilor de informatii care privesc securitatea nationala,

CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TARII

H O T A R A S T E:

  Art. 1. - (1) In cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, functioneaza Comunitatea nationala de informatii (CNI). Aceasta reprezinta reteaua functionala a autoritatilor publice din sistemul securitatii nationale bazata pe unitatea de scop, obiective si strategie, asigurata prin informatiile furnizate de urmatoarele structuri, denumite si componente ale CNI: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Directia Generala de Informatii a Apararii si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor.

    (2) Organizarea si functionarea Comunitatii nationale de informatii se bazeaza pe:
    a) integrarea informatiilor frunizate de componentele CNI;

    b) responsabilitatea fiecarei componente a Comunitatii nationale de informatii pentru produsele informative furnizate;

    (3) Activitatile de informatii desfasurate de componentele Comunitatii se fundamenteaza pe principiile:

    a) legalitatii, potrivit caruia cautarea, culegerea si valorificarea informatiilor se executa potrivit competentelor legale determinate, numai in legatura cu fapte, imprejurari sau situatii cu potential de amenintare la adresa securitatii nationale prevazute de lege;
    b) obiectivitatii, potrivit caruia fiecare componenta este obligata sa furnizeze informatii impartiale, echidistante si independente de orice imixtiuni politice, raportate la criteriile de stabilire a adevarului;

    c) neutralitatii si echidistantei, potrivit caruia conduita profesionala a personalului entitatilor componente ale Comunitatii nationale de informatii se situeaza in afara oricaror ingerinte de natura a favoriza ori discrimina persoane sau organizatii in exercitarea drepturilor legale ale acestora;

    d) oportunitatii informarii, potrivit caruia informarea factorilor prevazuti de lege sa primeasca informatii necesare fundamentarii deciziilor ce privesc securitatea nationala sau aplicarea legii se realizeaza pe baza de informatii exacte, corecte si transmise in timp util, astfel incat sa permita adaptarea masurilor de prevenire, contracarare sau inlaturare a starilor de pericol sau a amenintarilor;

    e) planificarii, anticiparii si previziunii, potrivit carora resursele informationale necesare se planifica, creeaza si gestioneaza astfel incat sa se asigure evitarea surprinderii strategice fata de orice amenintari interne sau externe;

    f) cooperarii si colaborarii, potrivit carora componentele Comunitatii nationale de informatii initiaza si dezvolta protocoale, programe si operatiuni de coordonare a eforturilor informative – nationale sau impreuna cu cele ale statelor aliate – si de promovare a culturii de securitate in parteneriat cu autoritati sau institutii publice ori organizatii de drept privat;

    g) transparentei, potrivit caruia, in legatura cu activitatea Comunitatii nationale de informatii, orice autoritate sau persoana realizeaza consensul asupra necesitatii pastrarii secretului cu privire la informatiile referitoare la surse, operatiuni, metode si mijloace; identitatea personalului operativ si informatiile detinute; orice referiri legate de informatii, de la obtinere, evaluare si pana la valorificarea cu titlu de confidentialitate, a acestora de catre guverne sau servicii straine;

    h) protectiei surselor si mijloacelor, potrivit caruia componentele Comunitatii nationale de informatii isi garanteaza reciproc deplina protectie a surselor de informatii si secretul operatiunilor desfasurate.

Art. 2. - Organizarea si coordonarea unitara a activitatilor de informatii care privesc securitatea nationala se realizeaza de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin Comitetul coordonator pentru comunitatea nationala de informatii, denumit, in continuare, Comitetul.

Art.3. - (1) Comitetul are urmatoarea componenta:

a) Consilierul prezidential pentru securitate nationala;

    b) Directorul Serviciului Roman de Informatii;

    c) Directorul Serviciului de Informatii Externe;

    d) Ministrul Apararii Nationale;

    e) Ministrul Afacerilor Externe;

    f) Ministrul Administratiei si Internelor;

    g) Ministrul Justitiei;

    h) Consilierul Primului ministru pentru probleme de securitate.

    (2) Comitetul indeplineste urmatoarele atributii:

    a) asigura coerenta actiunilor necesare pentru aplicarea unitara a Strategiei de Securitate Nationala in domeniul activitatilor de informatii, contrainformatii si securitate;
    b) avizeaza si propune proiectul Planului National de Prioritati Informative, elaborat de Consiliul operativ, pe care il supune adoptarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si aprobarii Presedintelui Romaniei;

    c) stabileste masurile necesare implementarii directiilor de actiune ale comunitatii nationale de informatii, in conformitate cu orientarile strategice fixate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;

    d) supune aprobarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii propunerile pentru cheltuielile si dotarile de utilitate si interes comune, pentru toate componentele Comunitatii de informatii;

    e) analizeaza si solutioneaza problemele ce privesc cooperarea si colaborarea dintre componentele Comunitatii nationale de informatii;

    f) asigura armonizarea si complementaritatea actiunilor sau operatiunilor de informatii in tara sau in strainatate, precum si dezvoltarea cooperarii cu serviciile statelor membre NATO si Uniunii Europene, precum si cu alti parteneri externi;

    g) aproba evaluarile periodice integrate de nivel strategic;

    h) supune analizei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii necesitatile de actualizare a legislatiei si celorlalte reglementari ale domeniului securitatii nationale si activitatii serviciilor de Informatii.

  Art. 4. - (1) Cooperarea si colaborarea intre componentele comunitatii nationale de informatii se asigura de catre Consiliul operativ al comunitatii nationale de informatii, denumit, in continuare, Consiliul operativ.

    (2) Consiliul operativ, condus de consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala, functioneaza sub autoritatea Comitetului si are urmatoarea componenta:

    a) Consilierul primului ministru pentru probleme de securitate;

    b) Adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii;

    c) Adjunctul directorului Serviciului de Informatii Externe;

    d) Directorul general al Directiei Generale de Informatii a Apararii;

    e) Directorul general al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor;

  (3) Consiliul operativ indeplineste urmatoarele atributii:

    a) asigura indeplinirea prevederilor din documentele de planificare informativa, coordonare operativa si cooperare asumate prin:

    a.1. strategiile, programele si planurile de actiune nationale pentru prevenirea si combaterea terorismului, proliferarii armelor de distrugere in masa, criminalitatii organizate, coruptiei si altor amenintari transfrontaliere.

    a.2. Planul Prioritatilor Nationale de Informatii;

    a.3. Protocolul general de cooperare privind activitatea de informatii pentru securitatea nationala;
    a.4. Protocolul general de cooperare pentru prevenirea si combaterea terorismului;
    a.5. protocoalele sau planurile de cooperare multilaterale convenite intre membrii comunitatii;
    b) convine asupra operatiunilor si proiectelor informative, contrainformative si de securitate, destinate sustinerii unor strategii nationale, potrivit solicitarilor Comitetului.
Art. 5. - (1) Planificarea si evaluarea unitare a informatiilor necesare sustinerii strategiilor si politicilor nationale de securitate se realizeaza de catre Oficiul pentru Informatii Integrate, denumit, in continuare, Oficiul.

    (2) Oficiul este structura care planifica nevoile de informatii pentru securitate nationala si elaboreaza Buletinul Informatiilor Nationale de Securitate si alte produse analitice integrate, destinate membrilor C.S.A.T. si altor utilizatori ai informatiilor de securitate, stabiliti potrivit legii.

    (3) Oficiul este condus de consilierul de stat din cadrul Departamentului pentru securitate nationala al Administratiei Prezidentiale, ajutat de doi adjuncti, desemnati de directorii SRI si SIE, cu avizul CSAT.

    (4) In cadrul Oficiului lucreaza personal desemnat de institutiile reprezentate in Consiliul operativ si, in raport de nevoi, specialisti si experti din alte domenii de activitate.
    (5) Oficiul indeplineste urmatoarele atributii:

    a) elaboreaza proiectul Planului National de Prioritati Informative, in conformitate cu Strategia de Securitate Nationala adoptata de CSAT;

    b) repartizeaza institutiilor componente ale Comunitatii nationale de informatii, in functie de competentele legale, sarcinile ce decurg din Planul national de prioritati informative si urmareste realizarea acestora;

    c) elaboreaza evaluarile nationale consolidate asupra problematicii de securitate nationala;
    d) elaboreaza produse analitice integrate pe baza informatiilor primite de la componentele Comunitatii nationale de informatii, precum si de la alte entitati;

    e) emite avertismente timpurii asupra amenintarilor directe si indirecte, de orice tip, la adresa securitatii nationale;

    f) elaboreaza evaluarile nationale integrate pe probleme de securitate, destinate schimburilor de informatii;

    g) propune constituirea si coordoneaza grupuri interdepartamentale pentru elaborarea de prognoze si strategii privind interesele de securitate ale Romaniei
    h) colecteaza si gestioneaza reactiile beneficiarilor legali la produsele analitice curente si evaluarile nationale ale Oficiului;

    i) analizeaza proiectele de acte normative in domeniul securitatii nationale, in vederea fundamentarii avizului C.S.A.T.;

    j) asigura secretariatul tehnic pentru nevoile Comunitatii Nationale de Informatii.
   
    Art. 6. - (1) Pe langa Comitetul Coordonator functioneaza Consiliul consultativ al Comunitatii nationale de informatii, denumit, in continuare, Consiliul consultativ;
    (2) Consiliul consultativ se compune din presedinti ai comisiilor parlamentare, reprezentanti ai ministerelor si serviciilor cu atributii in domeniu si care nu sunt reprezentate in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, ai agentiilor guvernamentale si altor autoritati care pot sprijini realizarea securitatii nationale.

    (3) La lucrarile Consiliul consultativ pot participa si membri ai comisiilor parlamentare permanente de specialitate, precum si reprezentanti ai societatii civile.
    (4) Consiliul consultativ indeplineste, in principal, urmatoarele atributii:

    a) formuleaza nevoile de informare ale institutiilor pe care le reprezinta, necesare aplicarii strategiilor, politicilor si programelor de securitate;

    b) comunica Oficiului aprecieri in legatura cu utilitatea informatiilor primite;

    c) sprijina implementarea programelor nationale de securitate;

    d) furnizeaza expertiza si consultanta analitica necesare componentelor Comunitatii nationale de informatii;

    e) faciliteaza externalizarea unor activitati auxiliare sau complementare ale componentelor Comunitatii nationale de informatii.

    (5) La lucrarile Consiliului Consultativ pot fi invitati reprezentanti ai mediului academic, institutelor de cercetari si studii strategice, politici publice si ai organizatiilor ne-guvernamentale cu expertiza in domeniu.

Art. 7. – Consiliul Suprem de Aparare a Tarii aproba regulamentele de functionare ale Comitetului Coordonator si Consiliului Operativ, precum si regulamentul si structura functionala a Oficiului pentru Informatii Integrate.

  Art. 8. - Prin raportul anual de activitate al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Parlamentul este informat in legatura cu masurile si actiunile intreprinse pentru organizarea si coordonarea unitare a activitatilor de informatii pentru securitate.'
  18 Noiembrie 2005

COMUNICAT DE PRESA

(25 noiembrie 2005)

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat astazi, 25 noiembrie a.c., decretul privind numirea domnului Sergiu Tudor Medar, general-locotenent cu trei stele, in functia de consilier prezidential pentru aparare si securitate nationala.

    Nascut la 1 ianuarie 1948, in municipiul Targu Jiu, judetul Gorj, generalul Medar a absolvit, in anul 1970, Facultatea de Tehnologia Constructiilor de Masini, din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti. In anul 1986, cand a obtinut titlul de doctor, a fost activat cu gradul de capitan si incadrat cercetator stiintific la Institutul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica.

 
    In perioada 1990-1992, si-a desfasurat activitatea la Directia Informatii Militare, intre timp urmand cursul postuniversitar de informatii militare. In anul 1992 a fost numit adjunct al atasatului apararii, militar, aero si naval al Romaniei in Statele Unite ale Americii, Republica Argentina si Republica Federativa a Brazilei. In 1996 a fost promovat pe functia de atasat al apararii, militar, aero si naval al Romaniei in Statele Unite ale Americii.

  In perioada 1999-2005, a fost seful Directiei Informatii Militare, iar din octombrie 2005, director general la Directia Generala de Informatii a Apararii.
   Generalul Medar a fost guest speaker la Centrul Marshall, Garmish, Germania, (2001), iar in 2004 guest speaker la Colegiul Militar Intrunit de Informatii, D.I.A., S.U.A.

Din septembrie 2005, profesor asociat la Universitatea Nationala de Aparare “Carol I” Romania si profesor asociat la Colegiul National de Aparare.

  Decoratii si medalii primite: Meritul Militar” Medal - First Class, Ordinul “Steaua Romaniei” – rangul cavaler, Medalia “Legiunea de merit” – USA

  Este casatorit, sotia fiind inginera si au impreuna o fiica in varsta de 30 de ani.

Departamentul de Comunicare Publica

25 Noiembrie 2005

Comunitatea de Informatii agita apele

CNI nu poate functiona doar in baza hotararii CSAT, fara modificarea multor altor acte normative. Intrebarea pe care o adreseaza presedintele Comisiei de Aparare din Senat si presedintele Comisiei de control SRI, deputatul Ion Stan, este daca nu cumva hotararea CSAT ar fi trebuit data in aplicarea unor legi deja in vigoare

Decizia de infiintare a unei comunitati nationale de informatii luata de CSAT continua sa faca valuri in clasa politica. De aceasta data la inaintare au iesit parlamentarii din comisiile care au tangente cu sistemul national de aparare.

Sub control parlamentar

Presedintele comisiei de aparare din Senat George Maior impreuna cu secretarul comisiei de control SRI, Ion Stan considera ca noua structura ar trebui sa fie sub controlul Parlamentului. Asta pentru a nu exista posibilitatea ca CNI sa se transforme intr-un 'centru de putere care sa fie folosit in lupta politica impotriva adversarilor politici'. George Maior a mentionat ca PSD nu se opune ideii infiintarii Comunitatii de informatii, apreciind ca, dupa tragicele evenimente de la 11 septembrie si in alte state exista astfel de structuri. 'Problema care ne preocupa foarte intens este modalitatea nedemocratica si neconforma cu un proces democratic dintr-un stat de drept prin care s-a constituit aceasta comunitate de informatii', declara senatorul Maior. El spune ca nu a existat o dezbatere serioasa, nici la nivel politic, nici la nivelul societatii civile asupra acestei chestiuni . 'Mi se pare ca este vorba de crearea unei noi institutii de putere in stat. Degeaba presedintele Traian Basescu vorbeste de caracterul benign al acestei noi structuri care va integra doar la nivel analitic informatiile. Este vorba de o noua institutie care incepe sa se dezvolte destul de serios si care vizeaza pana la urma adancimea democratiei intr-un stat. Fara o dezbatere in Parlament si cu societatea civila, aceasta dezvoltare nu este concordanta cu principiile democratiei. Daca tot am creat o noua institutie in acest domeniu sensibil, ar fi trebuit sa precizam si modalitatea de control parlamentar. Nu exista asa ceva. Ne gandim, la nivelul PSD, sa incercam intr-un concept legislativ sa gasim o modalitate de control parlamentar', a mai spus George Maior.

CNI nu poate functiona doar pe baza hotararii CSAT

La randul sau, deputatul Ion Stan sustine ca la nivelul PSD se considera necesara constitituirea si functionarea CNI motivand ca noua structura este necesara pentru o planificare unitara a activitatilor din domeniul securitatii nationale, astfel incat in campul de cautare a informatiilor, principalele componente ale sistemului national de securitate sa nu se mai calce pe picioare, sa nu mai existe paralelisme, risipa de resurse financiare si material. Totodata Stan sustine ca era nevoie ca informatia provenita de la aceste structuri sa fie folosita la fundamentarea deciziilor de nivel strategic precum si din punctul de vedere al existentei unui feed-back intre structurile informative si beneficiarii legali. Un alt argument pentru infiintarea CNI este cel referitor la elaborarea unor documente de informare de anvergura care sa puna la dispozitia factorilor abilitati informatiile necesare. 'In timp, au existat mai multe intentii de reglementare a acestei CNI. Din pacate nu a existat nici acum vointa politica necesara constituirii CNI printr-o lege si nu printr-o hotarare schioapa a CSAT, care nu este nici temeinica si nici in deplina legalitate. Un asemenea proiect ar fi trebuit sa fie rezultatul consensului fortelor politice parlamentare, dar apetenta catre autoritarism a facut ca decizia sa fie rezultatul unui act de vointa unitar pe care presedintele l-a impus CSAT. Presedintele in functie al Romaniei a fost cel putin pana in prezent in imposibilitatea de a prezenta Parlamentului strategia nationala de securitate. Nu avem la ora actuala acele proiecte de lege pe care ar fi trebuit sa le elaboreze Guvernul', a declarat Stan mentionand ca CSAT doar avizeaza initiativele legislative ale Guvernului si nu este abilitat sa initieze acte normative.

'CNI nu poate functiona doar in baza hotararii CSAT fara a fi modificate mai multe acte normative. Intrebarea este daca sistemul legislativ romanesc permite ca printr-o hotarare a CSAT sa se modifice mai multe legi, sau hotararile CSAT ar fi trebuit sa fie date in aplicarea unor legi aflate in vigoare', a declarat Ion Stan. AZI, 25 NOIEMBRIE, Cornelia Draghici

Seful are intotdeauna dreptate

Doi 'specialisti' saluta decizia CSAT

Presedintele Comisiei de aparare a Camerei, Mihai Stanisoara si presedintele Comisiei SIE, deputatul Romeo Raicu, ambii membri PD, promovati in Parlament de Traian Basescu, au facut, o declaratie comuna, conform careia hotararea CSAT de a infiinta CNI reprezinta cea mai importanta decizie luata in domeniul securitatii nationale in ultimii 15 ani. Cei doi apreciaza ca, in actualul context intern si international, coordonarea unitara a procesului de diseminare a informatiilor catre factorul de decizie politica este absolut vitala pentru protejarea intereselor Romaniei. In opinia lor, politizarea acestei decizii a CSAT, prin sugerarea faptului ca se incearca acapararea puterii, este o dovada de diletantism politic si de rea-vointa.

Totodata, in declaratie se mai arata ca 'CNI nu reprezinta un centru de putere. Cel mai important obiectiv care a fost atins prin infiintarea CNI il reprezinta crearea structurii de analiza integrata la nivelul intregii comunitati informative, absolut necesara pentru ca decidentul politic sa poata lua cele mai bune decizii'. Azi, 25 noiembrie 2005

PC intreaba Presedintia

Care sunt ratiunile infiintarii CNI?

Purtatorul de cuvant al PC, deputatul Bogdan Ciuca, a declarat ca formatiunea sa solicita Presedintiei Romaniei sa precizeze cu exactitate ratiunile pentru care CSAT a hotarat infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI).

'In afara de faptul ca am constatat ca, pentru a se pune in aplicare aceasta decizie a CSAT, vor trebui modificate 42 de legi, nu cunoastem, pana la aceasta data, care a fost motivul acestei hotarari si a infiintarii unei asemenea structuri. Un motiv de eficientizare, o cerinta NATO, o cerinta a Uniunii Europene? Este in interesul cuiva si daca da, cui si de ce?

'Daca aceasta decizie se alatura celorlalte masuri importante si necesare integrarii europene, atunci este foarte bine, dar trebuie spus explicit acest lucru. Nu stiu daca este bine sau este rau, de aceea avem nevoie de mai multe elemente pentru a ne prezenta pozitia', a adaugat el. Reprezentantul conservator a declarat ca PC apreciaza absolut necesara dezbaterea in Parlament a deciziei de infiintare a CNI, mai ales in conditiile in care aceasta implica modificarea atator acte normative. Azi, 25 noiembrie 2005 (A. Costa)

CNI - un gatekeeper controlat de Traian Basescu

Comunitatea Nationala de Informatii (CNI) este, inainte de toate, un gatekeeper, un dispecerat selectiv al informatiilor. Aceasta afirmatie este valabila indiferent de institutiile carora li se subordoneaza. Rolul acestei structuri este de a filtra si analiza informatiile venite dinspre SRI, SIE, DGIA si DGIPI. Rezultatul acestei filtrari ar trebui sa fie o serie de rapoarte condensate care ar urma sa fie inaintate presedintiei, guvernului, parlamentului. Practic, CNI va hotari daca o anumita informatie va ajunge la una dintre aceste institutii sau daca ea nu prezinta importanta si poate fi trecuta cu vederea.

Problemele care se ridica in legatura cu orice gatekeeper sunt: obiectivitatea si relevanta criteriilor de filtrare, respectiv controlul acestuia. Cele doua aspecte sunt in stransa legatura. Putem avea stabilite criterii obiective de filtrare, dar gatekeeper-ul sa actioneze la o anumita comanda, astfel ca rezultatul va fi unul denaturat, in conformitate cu intentiile sursei de influentare.

Daca ne uitam la agenda publica din ultimele zile vom vedea ca aceasta este si tema principala - controlul gatekeeper-ului -, exprimata prin intrebarea: „Carei institutii ii va fi subordonata CNI?“. Centrul de greutate al contestatarilor nu priveste ratiunile existentei CNI, ci functionarea acesteia in curtea Cotroceniului. Pentru o demo-cratie care sta inca sub umbra dictaturilor personale, care au folosit serviciile secrete ca arma politica, obiectia pare una reala.

Poate fi CNI arma secreta a lui Traian Basescu?

Un posibil raspuns este: „Da, din mai multe puncte de vedere“. Paradoxal, dar CNI ar putea fi un instrument folosit de Traian Basescu si in controlul serviciilor secrete, si in controlul clasei politice si in lupta impotriva opozitiei. Sa le luam pe rand.
Prin CNI, Traian Basescu poate controla si mai bine serviciile secrete. Sa nu uitam faptul ca presedintele a dat, inca de la inceputul anului, o serie de semnale pozitive conducatorilor serviciilor secrete, prin care si-a asigurat, cel putin pe moment, loialitatea lor. Cazul sefului SRI, Radu Timofte, care a sustinut ca „structuri mafiote“ vizeaza eliminarea presedintelui, este sugestiv in acest sens. Traian Basescu stie insa foarte bine ca loialitatea acestora este schimbatoare. Infiintarea CNI ar putea fi un stimulent pentru asigurarea in continuare a acestei loialitati.

Cheia de control este statutul confuz al acestei Comunitati. Teoretic, CNI nu este o structura care sa-si subordoneze serviciile secrete. Dar, practic, in cazul unor suprapuneri de responsabilitati, serviciile secrete ar putea sa constate ca isi pierd o parte din sarcini, deci o parte din putere, in favoarea CNI. Comunitatea poate fi, prin urmare, o sabie a lui Damocles deasupra capului serviciilor secrete.

Prin CNI, Traian Basescu obtine un atu important in relatia cu clasa po-litica. In acest punct, este interesant de observat suprapunerea temporala a solicitarii liberalilor de a fi schimbati sefii serviciilor secrete cu infiintarea, in urma sedintei CSAT de vineri, 18 noiembrie, a Comunitatii Nationale de Informatii. Acum, tema schimbarii sefilor serviciilor secrete se subordoneaza unei teme mai importante: infiintarea CNI. Iar aceasta subordonare tematica se va mentine si in viitor. In acest context, liberalilor le va fi foarte greu sa sustina schimbarea la care faceam referire fara a lua in discutie si CNI. Traian Basescu a reusit sa deschida un nou front de lupta, care are ca efect divizarea fortelor adversarului.

In al doilea rand, nu trebuie ignorat nici faptul ca guvernul Tariceanu va primi informarile serviciilor secrete filtrate de CNI. Cu alte cuvinte, Traian Basescu va filtra informatiile care vor ajunge la Calin Popescu-Tariceanu. Cine poate garanta obiectivitatea filtrului, in situatia in care cei doi sunt in conflict?

In al treilea rand, nu trebuie ignorat un posibil „razboi al dosarelor“ indreptat impotriva unor apropiati ai premierului. In acest razboi, CNI s-ar putea dovedi o sursa pretioasa de informatii.

In fine, prin CNI, Traian Basescu ar putea obtine un avantaj, nu semnificativ insa, si asupra opozitiei, reprezentate de PSD. Ca si in cazul guvernului, CNI va filtra informatiile care ajung la parlament, deci si la deputatii si senatorii PSD. Nu in ultimul rand, o structura aflata in subordinea directa a Cotroceniului ar putea usura „fluxul de dosare“ in care ar fi implicati si unii lideri ai PSD.

Lupta pentru controlul serviciilor secrete - castigata de Traian Basescu si pierduta de liberali

Interesant, dar PSD nu este afectat direct de infiintarea CNI. La nivelul serviciilor secrete exista oricum o subordonare fata de jocurile Puterii. Din acest punct de vedere, infiintarea CNI nu schimba cu mult datele problemei. In plus, spre deosebire de liberali, PSD se poate prevala de logica partidului aflat in opozitie, care este supus de catre Putere unor atacuri murdare.

Principalii perdanti ai manevrei lui Traian Basescu sunt liberalii, in principal Calin Popescu-Tariceanu. Miza infiintarii CNI a fost transarea luptei din sanul Puterii pentru controlul serviciilor secrete. Inca o data, Traian Basescu pare a iesi invingator, in dauna premierului, care va fi expus unor noi atacuri atat din interior (adica din PNL si Alianta), cat si din exterior. Putem sa ne asteptam deci la o noua inflamare a relatiei presedinte-premier. Deocamdata, lupta se duce in culise. Consecintele publice se vor vedea insa peste cateva saptamani.

Opozitia e speriata, iar Puterea derutata!

- Premierul Calin Popescu-Tariceanu a afirmat ca proiectul Comunitatii Nationale de Informatii este perfectibil si ca aceasta structura doar va procesa informatiile primite de la Servicii. Conform premierului, rolul Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) va fi stabilit printr-un proiect de lege aflat in lucru.

- Presedinte al Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, senatorul PNL Radu Stroe sustine ca „infiintarea CNI nu are o baza legala“. Senatorul liberal a precizat ca „problema nu este ca aceasta activitate tine direct de presedinte, ci faptul ca nici parlamentul si nici guvernul nu pot avea nici un fel de control asupra CNI“.

- Deputatul democrat Mihai Stanisoara, presedintele Comisiei pentru aparare, sustine ca „infiintarea CNI era necesara si oportuna. De asemenea, ea respecta cadrul legislativ in vigoare“.

- Presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a apreciat ca ar fi fost nevoie de o dezbatere in parlament inainte de a se lua aceasta decizie. El a explicat ca o problema este ca aceste informatii vor ajunge la un centru de filtrare de [citeste mai departe] »

la Cotroceni si abia dupa aceea se vor intoarce la guvern, lucru nu tocmai bun intr-o situatie de coabitare in care guvernul ar fi de o alta culoare decat presedintele.
- Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca decizia de infiintare a CNI reprezinta o „concentrare suplimentara de putere in mainile presedintelui Basescu, in detrimentul primului-ministru“ si o „incercare de a ocoli parlamentul“.

- Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, s-a declarat de acord cu existenta unei comunitati de informatii, dupa modelul Sigurantei Statului, dar care sa fie subordonata parlamentului. El a mentionat ca are cunostinta despre intentia presedintelui Traian Basescu de a-si subordona aceasta structura, sustinand ca, pana acum, acesta ar fi dat dovada de „destul de multe pusee dictatoriale“.

- Fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu considera infiintarea Comunitatii ca o „actiune pozitiva si necesara“.

Analistii arunca pisica la Traian Basescu

Ion Cristoiu a apreciat ca scopul pentru care a fost conceputa Comunitatea Nationala de Informatii a fost crearea la Cotroceni a unui superserviciu secret.

Mircea Dinescu a considerat ca infiintarea Comunitatii reprezinta „pohta ce-a pohtit“ Traian Basescu si ca, pe de alta parte, gruparea informatiilor intr-un singur loc e un lucru bun.

Iosif Boda, a semnalat mai multe aspecte pozitive ale proiectului, dar a lansat ca tema de dezbatere intrebarea „Cine stabileste destinatarii diferitelor tipuri de informatii?“.

Silviu Brucan: „Crearea CNI si a postului de consilier prezidential pentru securitate reprezinta, in primul rand, o concentrare maxima a tuturor servicilor de informatii, in al doilea rand, o subordonare totala a acestora fata de presedintele tarii. (…) Eu cred ca Traian Basescu se gandeste sa foloseasca acest organism pentru a sari peste limitele pe care i le atribuie Constitutia presedintelui tarii“.

Specialistii saluta infiintarea structurii

- Costin Georgescu, fost director al SRI, a declarat ca era necesara si e bine ca s-a facut aceasta Comunitate de Informatii. (foto 1)

- Dorin Marian, consilier pe probleme de securitate nationala al lui Emil Constantinescu: „N-am nici un fel de semn de intrebare ca este necesar sau oportun“. (foto 2)

- Ioan Talpes, fost director al SIE si fost consilier pe probleme de securitate nationala al lui Ion Iliescu: „Era nevoie de o asemenea structura, si cea mai usoara cale prin care sa se infiinteze era aceasta, care a fost gasita“. (foto 3)

Analiza realizata de Multimedia Political Communication, Saptamana Financiara, 6 martie 2006