Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Masini de frezat dantura cu freza-melc

Masini de frezat dantura cu freza-melc



Masini de frezat dantura cu freza-melc.

 Procedeul de frezare a danturii cu freza-melc are o larga raspindire, fiind aplicat la prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati, a danturii rotilor de lant si a rotilor de clichet, a canelurii arborilor canelati, a rotilor melcate si a melcilor, precum

a altor suprafete care pot fi generate prin rulare. Masinile de danturat cu freza-melc se prezinta intr-o mare varietate constructiva si cinematica, determinata si de destinatia si dimensiunile de gabarit ale acestora.

Principalele subansambluri componente ale masini1or verticale cu montant principal fix si masa portpiesa deplasabila (fig. 16.10) sunt: batiul 1, montantul principal 2, montantul secundar 3, sania portpiesa 4, sania verticala 5, sania portfreza 6, papusa mobila 7 si traversa de rigidizare 8.

Generarea profilului evoiventic al dinti1or se realizeaza corelind miscarea de rotatie A a frezei-melc modul S cu miscarea B de rotatie a piesei P, prin intermediul lantului cinematic de rulare (fig. 16.11). Acesta este un lant cinematic inchis, iar relatia ce exprima conditia de inchidere rezulta din egalarea vitezei tangentiale la cercul de rulare al rotii-piesa v tp =2p . Rr . np=p . m . zp . np   cu viteza de deplasare a profilului cremalierei generatoare, materializat prin freza-melc cu Ks inceputuri,

 v rs= ns. pes .Ks = ns .p . m . Ks  si are forma


                                                                                                                     (16.8)


Considerind lantul cinematic de rulare constituit intre scula si piesa, ecuatia sa de transfer este


Utilizind relatia (16.8), dupa efectuarea unor calcule simple, se obtine formula pentru calculul rotilor de schimb

                                                                                                                          (16.9)
                                                

unde CR este constanta lantului cinematic.

In figura 16.12 este reprezentata schema cinematica structurala a masinilor de danturat cu montant principal fix si montant secundar deplasabil, ca fiind cele mai raindite. Lanturile cinematice ale masinii asigura urmatoarele miscari: principala A; de rotatie B a  piesei (rulare si divizare continua); de avans vertical C; de avans radial D; de avans tangential E.

Lantul cinematic principal asigura miscarea de rotatie A a sculei S, cu turatie ns reglabila, prin rotile de schimb Ap ‚si Bp.

Scriindu-se ecuatia de transfer a lantului intre motorul ME1 si scula S si inlocuindu-se


rezulta formula de reglare        


                                                                                                                    (16.10)

                                                                    

in care:


                                                         este constanta lantului cinematic;

            Vas            — viteza principala de aschiere, in m/min;

             ds    diametrul sculei, in mm.


Lantul cinematic de rulare, care coreleaza miscarile A si B, se reg1eaza cu rotile AR si BR. Raportul acestora se calculeaza cu relatia (16.9), in care

                                                                                (16.11)

Angrenajul a/b se foloseste pentru modificarea constantei lantului cinematic. Folosirea unei roti intermediare intre acestea schimba sensul de rotatie a1 piesei P.

Lantul cinematic de filetare se foloseste la prelucrarea rotilor dintate cu dinti inclinati. Pentru generarea cinematica a elicei ED (fig. 16.13) ar fi necesar ca scula sa se deplaseze dupa tangenta la elice, din 1 in 2. Scula se deplaseaza insa pe directia 1—3, deoarece ghidajele saniei verticale (v. fig. 16. 10) sunt para1ele cu axa piesei P. Pentru ca punctul 2 sa ajunga in punctul 3, in acelasi moment cu scula, este necesar ca piesa sa aiba con­comitent doua miscari de rotatie: miscarea B  necesara rularii, si miscarea suplimentara B’ de turatie npf , necesara filetarii. Ca urmare, generarea cinematica a elicei necesita doua miscari, una tangentiala la piesa de viteza vtp , si una verticala la scula, de viteza ωv., intre care exista relatia

 

   b p  fiind unghiul de inclinare al elicei Ep.

Miscarea cu viteza vtp se insumeaza algebric cu miscarea avand viteza tangentiala de rulare la piesa vrp, cea de a doua fiind necesara pentru generarea cinematica a evolventei. Insumarea celor doua miscari de rotatie se obtine  prin intermediul diferentialului Dif (v. fig. 16.12).

Pentru deducerea relatiei de calcul a rotilor de schimb AF si BF, lantul cinematic de filetare se considera intre scula si piesa si se scrie ecuatia de transfer intre surubul Sc1 si piesa P (v. fig. 16.12), care are forma


                                                                                                                   (16.12)

                                                     

Inlocuind in relatia (16.12) nsc1 din relatia (8.1) pentru np, = npf   si psc =k1 . p ; AR / BR din relatia

 (16.9), in care CR are expresia (16.11),

                                                                                                                            ‚ dupa unele calcule se obtine


                                                                                                                                                                                      (16.13)

unde

CF = i4 . i5 . i 8 . k1 / i3 .i 9 . i10 . i 11 .  i 12 . i’dif   reprezinta constanta lantu­lui cinematic,

                i’dif —raportul diferentialului Dif intre punctele 2 si 3.

Semnul plus se considera in cazul cand elicea canalului frezei-melc si elicea flancului dintelui au acelasi sens, respectiv minus cand acestea au sensuri diferite.

La majoritatea masini1or, lantul cinematic pentru miscarea de avans a sculei este antrenat de un motor electric separat M E2 (v. fig. 16.12) si reglat printr-o cutie de avansuri Ca sau roti de schimb. Miscarea de avans poate fi pe directia verticala, tangentiala sau in diagonala, dupa cum se pozitioneaza comutatorul mecanic C1 pe pozitia V, T respectiv D. Pentru miscarea de avans in diagonala, sania Sv se deplaseaza concomitent cu sania portscula ST (C2 inchis). Sensul miscarii de avans se stabi1este de la motorul M E2. Miscarea de avans vertical se realizeaza cu viteza de avans

                             ωv =n02 . i13 . ica . i14 . i 8 . psc1                       [mm /min],     (16.14, a)

iar miscarea de avans tangential cu viteza

                              ωT=n02 . i13 . ica . i 14 . As/Bs . i15 . psc2          [mm/min]               (16.14, b)

Rotile de schimb As si Bs se folosesc pentru a se realiza un anumit raport intre ωT si ωv  necesar la frezarea danturii prin metoda diagonala sau la frezarea danturii rotilor dintate prin metoda tangentiala.

Pentru deplasarea rapida a sculei pe directie verticala sau tangentiala se comuta C3 pe pozitia 2, iar pentru pozitionare se folosesc manivelele m1, respectiv m2.

Miscarea D de avans radial, avand viteza ωr , poate fi intermitenta, cand se realizeaza marimea adancimii de aschiere la prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati, sau continua la prelucrarea rotilor melcate prin metoda cu avans radial. La majoritatea masinilor pentru antrenarea saniei portpiesa se foloseste un sistem hidromecanic HM.

Pentru unele calcule tehnologice sau de reglare este important sa se cunoasca marimea avansului sv, sT sau sr, in care scop se foloseste relatia de transformare

                                                                                           (16.15)

Reglarea masinilor de danturat cu freza-melc pentru prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti consta in determinarea rotilor de schimb din lanturile cinematice: principal, de rulare, de avans vertical. Pentru prelucrarea danturii inclinate se regleaza si lantul cinematic de filetare.

La prelucrarea danturii rotilor melcate se folosesc doua metode: cu avans radial, respectiv cu avans tangential.

Cuplajul mecanic CM (v. fig. 16.12) cu cele doua parti ale sale c si c1 poate avea trei pozitii. Pe pozitia 0  roata-piesa nu primeste miscare de rotatie, restul masinii functionand normal. In acest caz se poate prelucra dantura interioara dreapta (fig. 16.14), folosind o freza-disc sau deget-modul si unele accesorii din dotarea masinii. Lantul cinematic de divizare este format din discul D, mecanismul MD si rotile de schimb AD si BD. Miscarile A si B sunt de generare iar C si D auxiliare (divizare respectiv pozitionare).

Cuplajul CM pe pozitia 1 (v. fig. 16.12) permite functionarea lantului cinematic de rulare, iar pe pozitia 2 si a lantului cinematic de filetare. Sensul de inclinare al danturii se selecteaza cu inversorul


                                           G                                                    

Unele masini pot prelucra dantura interioara dreapta sau inclinata printr-o metoda noua de generare [49], cu rulare continua, folosind o scula asemanatoare cutitului-roata (fig. 16.15). Scula se prinde intr-un dispozitiv adaptabil pe sania verticala a masinii.

                   Piesa P si scula S au miscarile de rotatie A si B coordonate, avind vitezele tangentiale pe cercul de rulare vtp , respectiv vts. In ace1asi timp scula are si miscarea de avans C in lungul dintelui.


Pentru prelucrarea danturii bombate precum si a danturii cuplajelor, dintate, unele masini sunt echipate cu un dispozitiv electrohidraulic de copiat,. comandat de un sab1on montat pe sania verticala a masinii.

Din analiza cinematica a diferitelor masini de danturat cu freza-melc, rezulta unele deosebiri fata de schema cinematica structurala reprezentata, in figura 16.12. Acestea se refera la: reglarea continua a turatiei sculei, antrenarea tuturor lanturilor cinematice generatoare de la un singur motor electric, situarea mecanismului diferential Dif dupa rotile AR si BR, existenta a doua mecanisme Dif sau absenta acestuia, reglarea lantului cinematic de avans radial prin roti de schimb etc.

In figura 16.16 este reprezentata schema cinematica a masinii de danturat cu freza-melc FD 320—A, fabricata la Intreprinderea Mecanica Cugir.

In componenta masinii intra urmatoarele lanturi cinematice: principal de rulare, de filetare, de avans vertical, de avans tangential, pentru miscarea de avans radial, al caror flux cinematic rezulta din figura 16.17.

Lantul cinematic principal asigura, prin rotile de schimb Ap, si Bp,, un numar de opt trepte de turatii (60, 75, 95, 118, 150, 190, 230, 300 rot/min) la arborele principal IX. Pentru determinarea raportului Ap,/Bp, se fo1oseste relatia (16.10), in care Cp= 2 ‚38, sau nomograma existenta in documentatia tehnica a masinii. In cazul cand piesa are un numar mic de dinti zp, iar scula mai multe inceputuri (K8 = 2 sau 3) este indicat sa se calculeze si turatia nm a platoului portpiesa care trebuie sa respecte conditia:

In cazul cand valoarea admisibila este depasita se va recurge la micsorarea turatiei ns a sculei.

Pentru reglarea lantului cinematic de rulare se folosesc rotile de schimb AR, BR, CR si DR determinate cu relatia (16.9), in care CR= 24, daca b/a = 36/36, pentru zp £ 200, respectiv CR =48, daca b/a =24/48

 pentru  zp > 200.

   De asemenea, se considera in calcul idif = iv-x = 1, deoarece diferentialul. Dif lucreaza cu carcasa blocata (CM1 pe pozitia 1).

     Lanturile cinematice de avans sunt actionate de motorul electric M E2. Miscarea de avans pe directie verticala V, tangentiala T sau in diagonala D se obtine pozitionand corespunzator roata baladoare B1 de pe arborele XXI,


    
                                


Valorile vitezelor de avans vertical si transversal obtinute la masina FD-320 A

Turatia motorului

ME2, rot/min

Cuplaje electromagnetice actionate

Viteza de avans

vertical (mm/min)

ωv

Viteza de avans tangential ωT (mm/min)

Rotile de schimb As/Bs

50/25

37/37

25/50

720

1 460

720

720

1460

1460

720

1460

CE2— CE4— CE6

CE2—CE4—Cee

CE3— CE4— CE6

CE2— CE3CE6

CE3— CE4— CE6

CE2—CE3—CE6

CE3— CE3— CE6

CE5— CE3CE6

1

2

2.8

4

5.6

8

11.2

22.2

1

2

2.8

4

5.6

8

11.2

22.2

0.5

1

1.4

2

2.8

4

5.6

11.2

0.25

0.5

0.7

1

1.4

2

2.85

5.6

Raportul vitezelor de avans ωT v

1/1

1/2

1/4

care se deplaseaza simultan cu roata baladoare de pe arborele XVII. Valorile vitezelor ωv si ωT si marimea raportului acestora sunt indicate in tabelul 16.5. Rotile de schimb AS si BS folosesc pentru modificarea marimii vitezei ωT.

Miscarea de avans in diagonala, folosita la prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati, prin metoda de frezare in diagonala (fig. 16.18), se realizeaza prin deplasarea saniei portscula dupa directia verticala, cu viteza de avans ωv, simultan cu deplasarea acesteia, dupa directia tangentiala, cu viteza de avans ωT. Din insumarea celor doua viteze (B1 pe pozitia D) rezulta viteza de avans in diagonala ωD. Folo­sirea acestei metode asigura contactul frezei-melc S cu roata piesa P pe lungimea Lu. Aceasta duce la o uzura uniforma a dintilor sculei pe toata portiunea Lu , avand ca urmare cresterea durabilitatii acesteia.

            La frezarea in diagonala, raportul vitezelor ωT si ωv, se stabileste in functie de lungimea Lu si de  deplasarea B pe directia axei piesei conform relatiei

                                                                                       (16.16)

                                                                                       


deoarece timpul de parcurgere a celor doua spatii este ace1asi.Spatiile a si c sunt necesare intrarii, respectiv iesirii sculei din contact cu piesa.

O alta metoda de a deplasa axial freza-melc in vederea uniformizarii uzurii pe lungimea sa consta in aplicarea procedeului denumit shifting. Aceasta .deplasare nu se face in timpul procesului de aschiere, ci o data la un ciclu de prelucrare completa a piesei sau o data la prelucrarea completa a mai multe piese.

Lantul cinematic de filetare se regleaza cu rotile de schimb AF—DF, al caror raport se determina cu formula (16.13). De asemenea, in tabelul 16.6 sunt indicate formulele de calcul pentru cazul frezarii in diagonala si a frezarii cu avans tangential a rotilor melcate. Valorile constantelor C’F sau CF’’ au fost stabilite folosindu-se pentru calcul notatiile din figurile 16.16 si 16.17. Diferentialul se cupleaza cu roata melcata 40, de la care primeste miscarea, prin cuplajul CM1  in pozitia 2, in care caz idif IV-X = 1 si

idifXXX-X = 2.

Pentru pozitionarea frezei-melc, in raport cu piesa, aceasta se inclina astfel ca profilul cremalierei generatoare sa se situeze in planul normal pe dinte. Conform tabelului 16.7 freza-melc se inclina cu unghiul gs sau bp +gs, in functie de dantura rotii-piesa. La prelucrarea rotilor melcate prin metoda tangentiala scula nu se inclina. La frezarea danturii inclinate se recomanda ca sensul elicei sculei sa fie acelasi cu al piesei.

Pentru determinarea rapida a rotilor de schimb din lanturile cinematice: principal, de rulare si de filetare, in documentatia tehnica a masinii sunt date tabele ajutatoare. Pe masina se poate executa frezare in sensul sau in contra avansului.

Masina este echipata cu aparatura de comanda electrohidraulica, ceea ce-i permite functionarea si in cicluri de lucru complet automatizate.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


MASINI UNELTE
Alti indici de perfectiune ai motorului
Functiile si structura robotului industrial
Politropa ca transformare generala a transformarilor deschise si reversibile ale gazelor perfecte
Calculul indicilor de perfectiune ai motorului
Reazemul simplu
Acceleratia pistonului
Cursa pistonului

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.