Cercetarea statistica prin sondaj

CERCETAREA STATISTICA PRIN SONDAJ

Datele statistice care dau forma concreta de existenta si manifestare a colectivitatilor statistice se obtin fie prin observarea totala a unitatilor componente , fie prin observari partiale de tipul anchetelor, monografiilor sau cercetarilor statistice prin sondaj.

Cercetarea statistica prin sondaj are ca scop general efectuarea unei analize tematice riguroase privind un ansamblu de unitati pe care il vom numi “populatie” (in sens statistic) sau colectivitate statistica, observand, prelucrand si interpretand rezultate ce se refera numai la oparte din unitatile ce o compun, numita esantion.

Privita numai din acest punct de vedere se poate aprecia ca, cunoasterea umana bazata pe observatii partiale este foarte veche, dar luata ca un procedeu fundamentat si utilizat in mod stiintific, cercetarea prin sondaj s-a conturat dupa al doilea razboi mondial.

Pe plan mondial, cu toate progresele teoretice, incontestabile, inregistrate, cu precadere, intre cele doua razboaie mondiale, datorita unor ilustri specialisti ca Student, K. Pearson, R. A. Fisher, Jerzy Neyman, A. N. Kolmogorov, P. C. Mahalanobis, aplicatiile metodei sondajului sunt totusi modeste, in raport cu eficacitatea scontata a sa.

Cercetarea prin sondaj este forma cea mai eficienta de cercetare partiala, deoarece se bazeaza pe studierea unei colectivitati de unitati relativ mici, insa constituita, prin aplicarea unor reguli fundamentate in mod riguros si care permite sa se faca aprecieri foarte precise asupra intregii mase de unitati ce formeaza populatia statistica.

Scopul aplicarii unei asemenea metodologii de cercetare este de a estima nivelurile unor caracteristici ale populatiei statistice, cum sunt: media si dispersia, proportia unitatilor ce detin o anumita caracteristica, corelatia dintre doua sau mai multe caracteristicii sau de a cunoaste repartitia unitatilor populatiei dupa una sau mai multe caracteristici.

Folosirea pe scara din ce in ce mai mare a cercetarilor prin sondaj este determinata de avantajele pe care le prezinta aceasta metoda, comparativ cu cercetarea totala, si anume:

- asigura o importanta economie de timp prin observarea, prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute de la un numar relativ mic de unitati ale populatiei;

- permite reducerea volumului de mijloace umane si financiare, comparativ cu necesitatile de realizare ale unei observari totale;

- prin studierea caracteristicilor inregistrate numai la o parte a populatiei apare posibilitatea desfasurarii unei observari mai extinse, mai amanuntite, mai complexe si mai exacte a unitatilor supuse cercetarii;

- in cadrul organizatoric al unei cercetari prin sondaj este posibila exercitarea unui control mai strict asupra operatiunilor de culegere si prelucrare a datelor;

- sondajul poate fi efectuat de un personal mai bine calificat pentru a culege, prelucra si interpreta rezultate;

- sondajul poate fi aplicat cu succes atunci cand observarea totala a unitatilor ce compun populatia nu este posibila, fie datorita unor necesitati de resurse banesti si umane foarte mari, care nu ar fi compensate de avantajele ce s-ar obtine prin folosirea rezultatelor oferite, fie datorita faptului ca unitatile supuse observarii se distrug, fie ca populatia statistica ce urmeaza a fi cercetata este infinita sau foarte numeroasa;

- prin sondaj se poate efectua verificarea modului de organizare si a programului unui recensamant ce urmeaza sa fie realizat;

- pe baza unui sondaj se poate determina gradul de precizie a datelor obtinute printr-un recensamant si respectiv se poate opera o corectie a datelor respective;

- datele obtinute prin sondaj sunt afectate de unele erori de reprezentativitate intamplatoare, a caror marime poate fi insa estimata daca se respecta caracterul intamplator de formare a esantionului.

Teoria metodei sondajelor se bazeaza pe legea numerelor mari, care in esenta este formulata astfel: se poate afirma cu o probabilitate apropiata de unitate ca, in cazul unui numar suficient de mare de unitati cercetate, indicatorii medii care caracterizeaza esantionul difera cu o cantitate foarte mica de indiatorii care caracterizeaza populatia statistica din care a fost extras.

Practica cercetarilor statistice prin sondaj a facut necesara consacrarea unor notiuni specifice, cu o semnificatie adecvata acestui domeniu, astfel:

- Sondajul este un complex de operatiuni metodologice aferente cercetarii unei parti dintr-o populatie statistica numita esantion constituit prin folosirea unor procedee adecvate de extragere. Sondajul poate fi de tip aleator sau probabilist sau de tip nealeator, insa numai pentru sondajul aleator este posibil sa se estimeze limitele erorilor de reprezentativitate, in timp ce pentru sondajul care nu are un caracter aleator nu poate fi calculat un nivel estimativ al erorilor comise.

- Esantionul este o parte a unei populatii statistice constituita in urma unei operatii de extragere a unora din unitatile ce o compun.

- Sondajul aleator sau probabilist este un sondaj efectuat pe baza teoriei probabilitatilor; fiecare unitate din populatie are o probabilitate cunoscuta si diferita de zero de a fi inclusa in esantion. In acest caz esantionul se constituie prin utilizarea procedeului tragerii la sorti sau a procedeului sondajului cu ajutorul tabelului cu numere intamplatoare.

- Sondajul nealeator este acela care nu respecta in mod deplin principiul de includere intamplatoare in esantion a unitatilor statistice. Unitatile esantionului sunt alese in mod constient, premeditat sau se aplica un procedeu care poate introduce unele erori sistematice cum ar fi: procedeul sondajului sistematic sau mecanic, procedeul cotelor, procedeul concentrat, procedeul observatiilor la intervale egale sau neegale de timp, procedeul observatorului mobil.

- Esantionul aleator este esantionul constituit printr-un procedeu aleator de extragere a unitatilor statistice din colectivitatea totala.

- Volumul esantionului reprezinta numarul unitatilor extrase dintr-o populatie statistica si care au intrat in componenta esantionul.

- Unitatea de sondaj este unitatea care face parte dintr-o populatie si care urmeaza sa faca obiectul unor extrageri.

- Baza de sondaj este o lista, o harta sau o colectie de formulare ce contine informatii cu privire la unitatile populatiei statistice din care urmeaza sa se constituie un esantion.

- Fractia de sondaj reprezinta raportul dintre numarul unitatilor ce compun esantionul si numarul total al unitatilor din populatie.

Organizarea practica a unei cercetari statistice prin sondaj implica rezolvarea mai multor probleme metodologice in functie de specificul populatiei, scopul si programul observarii. In acest sens se cere definirea completa si precisa a scopului cercetarii; delimitarea in timp si spatiu a populatiei statistice din care urmeaza a se extrage esantionul; stabilirea unitatii de sondaj; detalierea programului observarii; stabilirea celei mai convenabile baze de sondaj sau intocmirea acesteia daca nu exista o baza oficial constituita; alegerea procedeului de formare a esantionului care sa permita o buna reprezentativitate a populatiei; determinarea volumului esantionului si constituirea acestuia; alegerea metodei de culegere a datelor care sa conduca la erori de observare neglijabile; intocmirea planului de prelucrare a datelor culese.