Elemente de structura a arboretelor pluriene in raport cu cresterile arborilor

Tema lucrarii

Pentru arboretul plurien de fag luat in considerare sa se determine:

Distributia numarului de arbori pe clase de cresteri radiale din 2 in 2 mm pentru arboretul total

Intensitatea legaturii corelative dintre cresterea radiala i_r a arborilor din arboret si diametrele de baza ale acestora d.

3 Linia de regresie dintre cresterea radiala ir si diametrul de baza d :

3.1 Potrivit ecuatiei de regresie: i_r=a₀+a₁d

3.2 Prin metoda mediilor pe grupe de diametre

3.3 Prin ecuatia de regresie generala in functie de diametrul de baza d, cresterea radiala i_r, si cresterea radiala a diametrului de baza a suprafetei de baza i_rdg;

3.4 Prin metoda mediilor cresterilor radiale pe categorii de diametre

Dreapta diametrelor d_B si d_A cu 10 ani in urma

Intensitatea corelatiei intre i_g si d.

Ecuatia de regresie privind legatura corelativa dintre i_g si d.

Cresterea in suprafata de baza a arboretului si la hectar

1. Distributia numarului de arbori pe clase de cresteri radiale din 2 in 2 mm pentru arboretul total

Tabelul distributiei dupa cresterile radiale

Tabel 1.

Intensitatea legaturii corelative dintre i_r si d

Pentru a stabili intensitatea legaturii corelative dintre cresterea radiala i_r a arborilor din arboret si diametrul de baza d al acestora se calculeaza coeficientul de corelatie r.

,

unde:

-este suma diametrelor d a tuturor arborilor din arboret;

-este suma cresterilor radiale pe 10 ani i_r ;

N - este numarul total de arbori din arboret.

r =0,785***

Se stabileste semnificatia acetuia in functie de probabilitatea de transgresiune q pentru q=0,05%, q=0,01% si q=0,001% si in functie de numarul gradelor de libertate f=N-2, unde N este numarul de masuraturi. Valorile teoretice pentru r se iau din tabele si se compara cu r experimental.

Pentru N=105 rezulta f=102 grade de liberatate, si, astfel :

q=5% r=0,195

q=1% r=0,254

q=0,1% r=0,321

Comparand cu aceste valori se observa ca r calculat este mai mare decat r pentru q=0,1%, deci r este foarte semnificativ ***.

3. Determinarea liniei de regresie privind legatura dintre cresterea radiala i_r a arborilor si diametrul de baza a acestora in mai multe variante:

3.1. Potrivit ecuatiei de regresie:

i_r=a₀+a₁d

Se realizeaza un grafic ce contine campul de corelatie dintre d si i_r10 prin mijlocul caruia se traseaza linia de regresie. Pentru aceasta se stabileste ecuatia de trasare.

Rezulta coeficientii ecuatiei de regresie:

a₀= 1,9568

a₁=0,0093

Ecuatia de regresie este:

i_r=0,0093*d+1,9568

3.2. Prin metoda mediilor pe grupe de diametre

Se impart valorile d in doua grupe egale: pana la dm si dupa aceasta valoare. Pentru fiecare grupa se calculeaza dm si i_rm rezultand doua puncte pe grafic si anume P₁(d₁m;i_r1m) si P₂(d₂m;i_r2m). Prin aceste puncte se traseaza o dreapta care este dreapta de regresie. Apoi se stabilesc coeficientii ecuatiei de regresie si ecuatia de regresie.

d_m=31,3 cm

Tabel ajutator calcularii dm si i_rm prin impartirea dupa dm

Tabel 2.

In urma calculelor obtinem :

a0=1,849

a1=0,0178

i_r=1,85*d + 0,018

3.3 Linia de regresie prin ecuatia de regresie generala, in functie de ir_dg, d_g si d.

In aceste caz folosim ecuatia de regresie care se calculeaza prin intermediul unui dg mediu si ir mediu, obtinuti prin masurarea cresterilor a 10-15 arbori cu diametrul aproximativ egal cu dg (±2-4 cm).

i_r=(-0,38+1,38d/)_*

Tabel ajutator pentru calculul liniei de regresie

Tabel 3.

3.4. Prin metoda mediilor pe categorii de diametre

Calcularea ecuatiei de regresie se face in acest caz grafic. Se face tabelul 4. in care sunt inscrise datele necesare calcului ecuatiei de regresie pe categorii de diametre

Tabel ajutator pentru calculul mediile cresterilor radiale pe categoriide diametre

Tabelul 4.

y=a₀+a₁x i_r=a₀+a₁d

y = 0,0038x + 2,14

In continuare vom stabili care din cele trei ecuatii caracterizeaza cel mai bine corelatia dintre ir si d printr-un tabel centralizator.

Tabel centralizator pentru trasarea liniei de regresie

Tabel 5.

Dreapta diametrelor d_B si d_A , unde d_B este diametrul actual, iar d_A este diametrul cu 10 ani in urma

d_A=d_B-2i_{r (corectat)},

unde i_{r (corectat)} se calculeaza cu relatia:

i_{r (corectat)} =k*i_r

unde k=1,02, iar i_r este cresterea radiala pe 10 ani masurata.

Tabel ajutator pentru calculul dreptelor diametrelor dB si dA

Tabel 6.

Intensitatea corelatiei dintre cresterea in suprafata sectiunii de baza (ig) a arborilor si diametrul de baza al acestora

Pentru a putea calcula legatura corelativa intai se calculeaza ig, reprezentand cresterea in suprafata a sectiunii de baza.

Tabel ajutator pentru calculul lui ig

Tabel 7.

Corelatia dintre ig si d se stabileste dupa relatia :

r=0,835

Coeficientul de corelatie este foarte semnificativ si se noteaza r***, deci intre ig si d exista o legatura corelativa puternica.

6. Ecuatia de regresie privind legatura corelativa dintre ig si d

Se calculeaza ig dupa formula data si apoi se reprezinta pe un grafic ecuatia de regresie rezultata.

i_g=a₀+a₁*d_b²

unde : i_g=y, d_b²=x y= a₀+a₁*x

a0=-0.0012

a1=0,89  ig=0,89*d_B²-0.0012

Cresterea in suprafata de baza a arboretului

Aceasta metoda presupune masurarea, prin intermediul cresterii in suprafata pe clase de diametre, a suprafetei de baza a arboretului total si apoi la hectar.

Tabel pentru calculul suprafetei de baza a arboretului

Tabel

In urma calculelor s-a obtinut o crestere a suprafetei de baza a arboretului de 6233.76 cm² pe o perioada de 10 ani, iar pe fiecare an in parte cate o crestere de 0,06 m²/an. Pentru a stabili cresterile pe hectar s-a facut raportul cresterilor cu suprafata intregului arboret. Astefel s-au obtinut cresteri de 0,02 m²/an/ha.

Interpretari si concluzii

Lucrarea 8 trateaza repartitia arborilor in raport cu cresterea lor, dar mai ales corelatia dintre crestere si diametru, in acest sens inventariindu-se un numar de arbori de la care s-au extras probe de crestere cu ajutorul burghiului Presler, iar diametrele s-au masurat cu ajutorul clupei forestiere, rezultatele fiind inregistrate in tabelul 1, lucrarea 6. In arboretele echiene, cresterea i_r variaza in raport cu varsta, specia, clasa de productie, iar asimetria curbei de frecventa se aseamana s-au este aceeasi cu a curbei de frecventa a inaltimilor pe categorii de diametre, explicatia fiind de ordin ecologic.

Interesul deosebit pentru i_r deriva din faptul ca in cuantumul cresterii in volum o influenta puternica o are cresterea in diametru, care la randul ei este influentata de diametrul coroanei. Asa se explica contributia redusa pe care arborii din pozitiile inferioare o aduc cresterii in volum.

In urma analizei coeficientului de corelatie r dintre ir si d se observa ca valoarea acestuia este foarte semnificativa, deoarece comparandu-l cu r teoretic, luat din tabele pentru aceleasi garde de liberate si coeficientii de transgresiune 1%, 5%, si 0,1%, este mai mare decat cel pentru 0,1%.

In grafic un indicator important il reprezinta coeficientul de regresie. Acesta este un indicator expresiv al vigorii de crestere a arboretului , care cu cat este mai mare, cu atat un arboret, la aceeasi varsta, inregistreaza cresteri mai viguroase. In cazul graficului 2. s-au determinat valorile medii a doua grupe in care a fost impartita populatia. Cele doua valori medii reprezinta doua puncte ce determina o dreapta. Aceasta dreapta are un coeficient de regresie mai mare decat cel rezultat in prima ecuatie, fapt datorat unei relative omogenizari a populatiei. Un alt mod de trasare il constitue trasarea dreptei de regresie prin intermediul ecuatiei generale de regresie in functie de d, ir si ir_dg . Aceasta modalitate de trasare presupune alegerea unui esantion de 10-15 arbori cu diametrul aproximativ egal cu dg si pentru care se calculeaza un ir_dg mediu si un dg mediu, utilizati ulterior in formula ecuatiei. Ultima metoda de trasare a ecuatiei de regresie este cea prin intermediul mediilor cresterilor radiale pe categorii de diametre.

In continuare s-au stabilit dreptele dB (actuala) si dA (cu 10 ani in urma) pentru a se observa din grafic variatia cresterilor radiale in ultimii 10 ani. Aceasta este relativ constanta cu o usoara tendinta de crestere in ultimul timp.

In finalul lucrarii s-a stabilit intensitatea legaturii corelative dintre diametre si cresterea in suprafata a sectiunii de baza ig, care este puternica deoarece are o valoare cuprinsa in intervalul 0,750-0,900, r=0,835 , dupa care s-a reprezentat grafic ecuatia de regresie privind legatura dintre ig si d.