Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » asigurari
NORME DE LICHIDARE A DAUNELOR la asigurarea facultativa a locuintelor precum si a bunurilor din acestea - REZIDENT

NORME DE LICHIDARE A DAUNELOR la asigurarea facultativa a locuintelor precum si a bunurilor din acestea - REZIDENT





I. INTRODUCERE

1.1. Lichidarea daunelor la asigurarea cladirilor si a altor constructii cu destinatia locuinta, a bunurilor din acestea, precum si la asigurarea raspunderii civile fata de terti, pentru persoane fizice, se efectueaza de catre sucursalele teritoriale emitente ale contractelor de asigurare, in cazul in care dauna a avut loc pe teritoriul judetului respectiv.

1.2. In cazul in care dauna are loc in alt judet, constatarea daunei se face de catre sucursala pe raza careia a avut loc dauna, urmand ca lichidarea daunei sa se faca fie la aceasta sucursala, fie la sucursala emitenta a Contractului de asigurare, in functie de optiunea Asiguratului. In aceasta din urma situatie, toate documentele intocmite la constatarea daunei vor fi transmise sucursalei care va lichida dosarul de dauna.

II. MODUL DE INSTRUMENTARE A DOSARULUI DE DAUNA

2.1. Inspectorul de daune deschide dosarul de dauna la primirea avizarii (notificarii) daunei din partea Asiguratului.


2.2. La dosarul de dauna se va anexa o copie dupa Contractul de asigurare, iar inspectorul de daune va verifica daca:

-        Contractul de asigurare era in vigoare la data avizarii daunei;

-        primele de asigurare sunt platite la termenele prevazute in contract;

-        riscul respectiv este acoperit de Contractul de asigurare, adica este inclus printre acoperirile solicitate de asigurat, respectiv este specificat in Cererea de asigurare si in Contractul de asigurare;

-        avizarea daunei s-a facut in termenul prevazut de Conditiile de asigurare;

2.3. Inspectorul de daune va inregistra dosarul deschis in Registrul de evidenta daune.

2.4. Inspectorul de daune va constata dauna si va intocmi un proces-verbal de constatare semnat de Asigurat sau de unul sau mai multi imputerniciti ai sai si eventual de unul sau mai multi martori. Martorii pot da si declaratii separate.

2.5. La constatarea daunei, inspectorul de daune va estima dauna prin evaluarea cuantumului acesteia; in anumite cazuri, evaluarea daunei se poate face si de catre experti.

2.6. In baza informatiilor initiale primite de la Asigurat si in baza evaluarii efectuate, inspectorul va constitui rezerva de dauna initiala. Pe parcursul instrumentarii dosarului de dauna se poate ajusta rezerva de dauna in functie de noile elemente, documente si dovezi care apar, privind cuantumul prejudiciului. Rezerva de daune constituita, precum si eventualele modificari ale acesteia se vor inregistra atat in Registrul de daune, cat si in sistemul informatic SIIA.

2.7. Inspectorul de daune va intocmi, colecta si atasa la dosarul de dauna toate actele, dovezile si documentele din care rezulta cauzele si cuantumul prejudiciului, cum ar fi: rapoarte de la organe abilitate (politie, pompieri, etc.), rapoarte de expertiza, etc.

2.8. Dosarul de dauna va contine urmatoarele documente:

·       notificarea de dauna primita din partea Asiguratului;

·       procesul – verbal de constatarea a daunei;

·       declaratii ale martorilor, daca este cazul;

·       notificari din partea organelor abilitate (politie, pompieri, etc.), dupa caz;

·       rapoarte de expertiza, daca este cazul;

·       copia Contractului de asigurare;

·       dovada platii primei de asigurare sau a ratelor de prima scadente pana la data producerii evenimentului asigurat;

·       fotografii ale bunului asigurat, dupa producerea evenimentului asigurat (daca este cazul);

·       alte documente din care sa rezulte cauza producerii evenimentului asigurat si cuantumul despagubirii, daca este cazul;

·       cererea de despagubire;

·       acte care dovedesc interesul asupra bunului/bunurilor asigurat/e (acte de proprietate, facturi, etc.);

·       facturi, chitante si alte documente din care sa rezulte efectuarea reparatiilor sau inlocuirilor la bunul avariat;

·       acte, documente din care rezulta raspunderea civila a Asiguratului (in cazul asigurarii de raspundere civila fata de terti), acte, documente prin care persoana pagubita face dovada prejudiciului suferit si cuantumul acestuia;

·       in cazul asigurarii de raspundere civila fata de terti, protocolul semnat de Asigurator, Asigurat si tertul pagubit prin care partile agreeaza valoarea despagubirii si stingerea tuturor pretentiilor fata de Asigurator in legatura cu prejudiciul respectiv (litigiu solutionat pe cale amiabila) sau hotararea judecatoreasca definitiva (litigiu solutionat pe cale judecatoreasca)

·       referatul de plata.

2.9. Dupa finalizarea dosarului de dauna, inspectorul de dauna face propunerea de plata a despagubirii (valoare si termen), dupa care, dosarul de dauna impreuna cu propunerea la plata este transmis pentru avizare si aprobare, in functie de competente, la seful serviciului daune, biroul juridic/consilierul juridic, Controlul Financiar Preventiv si directorul sucursalei.

2.10. Dupa plata despagubirii, rezerva de daune se elibereaza; aceasta operatiune se inregistreaza atat in Registrul de daune, cat si in sistemul SIIA.

2.11. In cazul in care despagubirea urmeaza sa se plateasca in baza unei hotarari judecatoresti definitive, desi initial aceasta a fost respinsa total sau partial, dosarul de dauna va contine, pe langa documentele prevazute la art. 2.8. si respectiva hotarare judecatoreasca.

III. CONSTATAREA  SI  EVALUAREA  PAGUBELOR

3.1. Dupa avizarea de catre Asigurat despre produceri riscurilor asigurate, Asiguratorul constata si evalueaza pagubele, direct sau prin imputerniciti, cu participarea Asiguratului, direct sau prin imputerniciti.

3.2. Despagubirile (indemnizatiile) nu pot depasi suma la care s-a facut asigurarea, inscrisa in contractual de asigurare, cuantumul pagubei si nici valoarea cladirii / altor constructii sau a bunurilor (continut) la data producerii evenimentului asigurat.

3.3. Valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat se stabileste astfel:

A. pentru cladiri / alte constructii:

a.      In cazul in care, la incheierea asigurarii, Asiguratul a optat ca suma asigurata sa reprezinte valoarea de piata a cladirilor / altor constructii, valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a acestora se stabileste:

-        ca fiind valoarea de piata din momentul producerii evenimentului asigurat stabilita in baza unui raport de evaluare intocmit de un expert evaluator, autorizat ANEVAR, agreat de parti - in caz de dauna totala

-        ca fiind valoarea de inlocuire din momentul producerii evenimentului asigurat – in caz de dauna partiala

b.      In cazul in care, la incheierea asigurarii, Asiguratul a optat ca suma asigurata sa reprezinte valoarea de inlocuire (de nou) a cladirilor / altor constructii, valoarea la momentul producerii evenimentului asigurat se stabileste ca fiind valoarea de inlocuire din momentul producerii evenimentului asigurat – atat in caz de dauna totala cat si in caz de dauna partiala.

B. pentru bunuri (continut):

Valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a bunurilor asigurate se stabileste ca fiind costul producerii sau achizitionarii (la preturile uzuale de piata) unui bun identic sau avand caracteristici si performante similare cu cele ale bunului asigurat.

3.4. Pentru raspunderea civila legala fata de terti (prevazuta la pct. 3.4 din Conditiile de asigurare), raspunderea asumata de Asigurator nu va depasi in total pe perioada asigurata, in legatura cu toate prejudiciile suferite de terte persoane, consecinte ale tuturor evenimentelor produse pe perioada asigurata, limita raspunderii Asiguratorului mentionata in Contractul de asigurare.

3.5. Valorea de inlocuire (de nou) a cladirilor si altor constructii cu destinatie de locuinta asigurate la momentul producerii evenimentului asigurat se va stabili in baza Circularei nr. III-72/1995, cu amendamentul ca NU SE VOR APLICA urmatorii coeficienti de corectie:

a)      coeficientii de uzura in timp pentru locuinte (Anexa nr. 2, Tabelul nr. 3 din Decretul – lege nr. 93/1977 – specificati la pct. 2 lit. b din SCHEMA CADRU anexata circularei mentionate anterior)

b)     coeficientii de corectie pentru vechimea reparatiilor aplicate la cota-parte ce revine locuintei locuinte (Anexa nr. 2, Tabelul nr. 4 din Decretul – lege nr. 93/1977 – specificati la pct. 2 lit. e din SCHEMA CADRU anexata circularei mentionate anterior)

3.6. Precizari privind constatarea daunelor la cladiri produse de prabusie sau alunecare de teren.

La constatarea unei daune care s-a produs datorita unor cauze legate de terenul de fundare, personalul de constatare a daunelor trebuie sa poata sa identifice fenomenul si sa faca diferenta intre daunele produse de un risc asigurat: prabusire de teren sau alunecare de teren, pe de o parte si daunele produse de riscuri care nu sunt acoperite prin asigurare, pe de alta parte. Dintre cauzele (riscurile) neacoperite legate de terenul de fundare fac parte: tasarea terenului de fundare, inghetul si dezghetul, variatiile volumului terenului de fundare ca urmare a schimbarilor de umiditate, sufozia s.a.

Prabusirile de teren se produc prin desprinderea si caderea brusca a unor blocuri de roci sau mase de pamant, pe pantele abrupte ale masivilor stancosi sau in malurile inalte si abrupte ale cursurilor de apa ori falezelor marii, ca rezultat al actiunii directe a gravitatiei, atunci cand aceasta depaseste rezistenta rocii.

Prabusirile de teren pot fi identificate dupa urmatoarele elemente caracteristice: frontul (locul) de desprindere a rocilor sau a masei de pamant prabusite, panta de prabusire pe care materialul s-a rostogolit pana la baza versantului, masa de teren aglomerata ingramadita la baza pantei, formata din blocuri, sfaramaturi de roci sau pamant.

Alunecarile de teren se produc la suprafata pamantului datorita actiunii combinate a gravitatiei si a infiltratiilor de apa sau apelor subterane, care modifica caracteristicile fizico-mecanice ale masei de pamant si schimba starea de echilibru a acesteia. La declansarea unei alunecari de teren pot contribui si factori ca: schimbari ale proprietatilor chimice ale pamantului (ex. : dizolvarea calcarului), erodarea bazei versantului, socurile seismice (cutremurele de pamant), despaduririle versantilor, supraincarcarea versantului prin constructii grele sau depozitarea de umpluturi, sapaturi pentru construirea de cladiri sau cai de comunicatie, vibratii, trepidatii s.a.

Alunecarile de teren pot fi identificate prin urmatoarele elemente caracteristice: frontul de desprindere (taluzul rezultat din ruperea pamantului, situat la partea superioara a versantului), masa alunecatoare sau corpul alunecarii (este terenul dislocat si pus in miscare), linia de desprindere (linia de separatie intre terenul ramas pe loc si cel miscat), suprafata de alunecare (in sectiune apare ca o linie curba), baza alunecarii (baza de ingramadire a pamantului alunecat). Portiunile afectate de prabusiri si alunecari de teren prezinta schimbari in configuratie ca: valuriri de teren (incretituri ale scoartei), depresiuni mici, mameloane, denivelari sub forma de trepte, linii de rupere a terenului (crapaturi) s.a. In general, terenul prezinta un relief modificat, diferit de cel al terenului inconjurator neafectat.

Viteza alunecarilor de teren este foarte diferita depinzand de panta versantului, de inclinarea straturilor, de starea de umezire a terenului, de coeficientul de frecare si coeziunea materialului, conditiile climatice si meteorologice s.a. Dupa viteza cu care se desfasoara, alunecarile de teren pot fi: alunecari lente la care viteza de inaintare a masei alunecatoare este foarte mica, de ordinul centimetrilor in decurs de mai multe luni, sunt mai rar intalnite si mai greu de identificat; alunecari rapide la care viteza de inaintare a masei alunecatoare, de la producerea alunecarii si pana la crearea primului profil de echilibru, poate fi de cateva zile pana la cateva luni, aceste alunecari fiind cel mai des intalnite; alunecari bruste la care viteza de inaintare a masei alunecatoare este mare, fenomenul producandu-se aproape instantaneu, acestea intalnindu-se mai rar.

Dupa caracterul deplasarii masei de pamant si locul pe care-l ocupa pe versant, alunecarile de teren se pot imparti in: alunecari glisante care incep de la baza versantului si se continua in sus spre coasta, alunecari impingatoare care incep dinspre coama dealului inaintand de sus in jos, alunecari mixte care se produc pe intregul versant si sunt si glisante si impingatoare.

Tasarea terenului este un proces care se produce de regula in timp, de deplasare (uniforma sau neuniforma) pe verticala a constructiilor, datorita micsorarii volumului golurilor dintre granulele terenului de fundatie (indesare), sub actiunea greutatii proprii a unei constructii (transmisa terenului de catre fundatii), a vibratiilor sau a imbibarii cu apa.



Inghetul si dezghetul pot influenta proprietatile si structura terenului de fundare datorita prezentei apei din porii pamantului. Denivelarile create prin dilatatiile neuniforme ale pamantului, presiunile inegale exercitate asupra talpii de fundatie pot cauza avarii la cladirile care sunt fundate la o adancime insuficienta (mai mica decat adancimea maxima de inghet): fisuri si crapaturi in elementele de sustinere ale cladirii, lasarea fundatiilor.

Variatiile de volum (contractia sau umflarea terenului) sunt cauzate de schimbarile de umiditate a solului datorate temperaturii (uscare/contractie a pamantului), precipitatiilor (umezire/umflare), conditiilor hidro-geologice, vegetatiei. Datorita variatiilor de volum ale terenului de fundare, cladirile pot fi supuse unor eforturi verticale, inegal repartizate pe perimetrul fundatiilor, care produc avarieri, in primul rand la scari, terase, trotuare (adica la elementele lipite de cladire si care au fundatii mai putin adanci decat cladirea propriu-zisa), precum si la cladirile propriu zise (fisuri care incep din fundatii si se continua in zidurile exterioare si interioare, uneori pana la cornise, putand sa mearga chiar pana la separarea elementelor de sustinere in tronsoane si provocand uneori inclinarea in afara si prabusirea acestora).

Sufozia este un fenomen de antrenare a particulelor fine dintr-o masa de pamant, de catre un curent de apa de infiltratie (sufozie mecanica sau chimica), care poate fi recunoscut prin formarea de palnii de sufozie, care pot cauza daune constructiilor. Sufozia mecanica se produce prin spalarea diferitelor straturi prin antrenarea materialulului fin de catre curentii de apa, iar sufozia chimica consta in dizolvarea unor minerale sau parti de roci de catre apele de circulatie subterana, cu formarea de goluri in interiorul stratelor.

IV. MODUL DE STABILIRE AL CUANTUMULUI  DESPAGUBIRII

4.1. Cuantumul despagubirii se stabileste:

a)     dupa efectuarea constatarii, completarea si semnarea de catre parti a procesului verbal de constatare

b)     in functie de proportia daunei (dauna totala sau dauna partiala)

c)     semnificatia sumei la care s-a incheiat asigurarea – valoare de inlocuire (de nou) sau valoare de piata

d)     de retinerile stabilite in baza conditiilor de asigurare:

-        costul bunurilor achizitionate sau imbunatatirilor efectuate dupa incheierea contractului de asigurare, neasigurate prin act aditional si avariate in urma evenimentului produs;

-        fransiza stabilita in contractul de asigurare de asigurare sau specificatie;

-        valoarea resturilor recuperabile ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

-        orice prime datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare;

-        eventuale avansuri acordate in contul despagubirii.

4.2. Modul de stabilire al cuantumului despagubirii in cazul cladirilor sau a altor constructii cu destinatia locuinta

4.2.1. Contract la care suma asigurata reprezinta valoarea de inlocuire (de nou), fara optiunea de prim risc

a) Dauna partiala

i.       se determina cuantumul pagubei prin una din cele patru variante de solutionare a dosarului de daune, in functie de conditiile concrete, variante care sunt prezentate in Capitolul V. Sisteme de evaluare a pagubelor produse la cladiri si alte constructii.

ii.     se determina valoarea de inlocuire (de nou) la data producerii evenimentului asigurat, in conformitate cu pct. 3.5. din prezenta norma

iii.   se calculeaza raportul dintre suma asigurata si valoarea de inlocuire (de nou) determinata mai sus, iar in functie de valoarea acestuia se aplica sau nu prevederile art. 37 din conditiile de asigurare

iv.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

v.     se scade din despagubirea determinata conform pct. iii. retinerile stabilite conform pct. iv., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

b) Dauna totala

i.       se determina valoarea de inlocuire (de nou) la data producerii evenimentului asigurat, in conformitate cu pct. 3.5. din prezenta norma

ii.     se calculeaza raportul dintre suma asigurata si valoarea de inlocuire (de nou) determinata mai sus, iar in functie de valoarea acestuia se aplica sau nu prevederile art. 37 sau ale art. 39 din Conditiile de asigurare

iii.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

iv.   se scade din despagubirea determinata conform pct. ii. retinerile stabilite conform pct. iii., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

4.2.2. Contract la care suma asigurata reprezinta valoarea de inlocuire (de nou), cu optiunea de prim risc

a) Dauna partiala

i.       se determina cuantumul pagubei prin una din cele patru variante de solutionare a dosarului de daune, in functie de conditiile concrete, variante care sunt prezentate in Capitolul V. Sisteme de evaluare a pagubelor produse la cladiri si alte constructii.

ii.     se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

iii.   se scade din despagubirea determinata conform pct. i. retinerile stabilite conform pct. ii., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

b) Dauna totala

i.       se determina valoarea de inlocuire (de nou) la data producerii evenimentului asigurat, in conformitate cu pct. 3.5. din prezenta norma

ii.     daca suma asigurata inscrisa in contractul de asigurare este mai mica sau egala cu valoarea de inlocuire determinata conform pct. i, depagubirea cuvenita este egala cu suma asigurata

iii.   daca suma asigurata inscrisa in contractul de asigurare este mai mare decat valoarea de inlocuire determinata conform pct. i, depagubirea cuvenita este egala cu valoarea de inlocure la momentul producerii riscului asigurat

iv.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

v.     se scade din despagubirea determinata conform pct. ii / iii. retinerile stabilite conform pct. iv., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

4.2.3. Contract la care suma asigurata reprezinta valoarea de piata, fara optiunea de prim risc

a) Dauna partiala

i.       se determina cuantumul pagubei prin una din cele patru variante de solutionare a dosarului de daune, in functie de conditiile concrete, variante care sunt prezentate in Capitolul V. Sisteme de evaluare a pagubelor produse la cladiri si alte constructii.

ii.     se determina valoarea de inlocuire (de nou) la data producerii evenimentului asigurat, in conformitate cu pct. 3.5. din prezenta norma

iii.   se calculeaza raportul dintre suma asigurata si valoarea de inlocuire (de nou) determinata mai sus, iar in functie de valoarea acestuia se aplica sau nu prevederile art. 37 din conditiile de asigurare

iv.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

v.     se scade din despagubirea determinata conform pct. iii. retinerile stabilite conform pct. iv., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

b) Dauna totala

i.       se determina valoarea de piata la data producerii evenimentului asigurat, in baza unui raport de evaluare intocmit de un expert evaluator, autorizat ANEVAR, agreat de parti

ii.     se calculeaza raportul dintre suma asigurata si valoarea de inlocuire (de nou) determinata mai sus, iar in functie de valoarea acestuia se aplica sau nu prevederile art. 37 sau ale art. 39 din Conditiile de asigurare

iii.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

iv.   se scade din despagubirea determinata conform pct. ii. retinerile stabilite conform pct. iii., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.


4.2.4. Contract la care suma asigurata reprezinta valoarea de piata, cu optiunea de prim risc

a) Dauna partiala

i.       se determina cuantumul pagubei prin una din cele patru variante de solutionare a dosarului de daune, in functie de conditiile concrete, variante care sunt prezentate in Capitolul V. Sisteme de evaluare a pagubelor produse la cladiri si alte constructii.

ii.     se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

iii.   se scade din despagubirea determinata conform pct. iii. retinerile stabilite conform pct. iv., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

b) Dauna totala



i.       se determina valoarea de piata la data producerii evenimentului asigurat, in baza unui raport de evaluare intocmit de un expert evaluator, autorizat ANEVAR, agreat de parti

ii.     daca suma asigurata inscrisa in contractul de asigurare este mai mica sau egala cu valoarea de piata determinata conform pct. i, depagubirea cuvenita este egala cu suma asigurata

iii.   daca suma asigurata inscrisa in contractul de asigurare este mai mare decat valoarea de piata determinata conform pct. i, depagubirea cuvenita este egala cu valoarea de piata la momentul producerii riscului asigurat

iv.   se calculeaza eventualele retineri stabilite in baza conditiilor de asigurare (vezi pct. 4.1., lit d)

v.     se scade din despagubirea determinata conform pct. ii / iii. retinerile stabilite conform pct. iv., iar la termenul stabilit de Conditiile de asigurare se plateste persoanei indreptatite despagubirea la valoarea rezultata.

4.3. Prin dauna totala in cazul cladirilor / constructiilor se intelege distrugerea in intregime a cladirilor asigurate sau disparitia, fara resturi care se mai pot intrebuinta sau valorifica, sau distrugerea in asa mod incat, desi au ramas resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica, refacerea pe cale de reparatie nu mai este posibila sau rentabila din punctul de vedere al costului, sau costul reparatiei este egal ori depaseste suma asigurata din polita, cu exceptia cazurilor de subevaluare a cladirilor sau constructiilor.

4.4. Prin dauna partiala in cazul cladirilor / constructiilor se intelege distrugerea, avarierea ori deprecierea unor parti ale cladirilor asigurate astfel incat acestea pot fi refacute si readuse la starea anterioara producerii riscului asigurat, iar costul reparatiei (materiale, manopera etc.) nu depaseste suma asigurata din polita si nici valoarea cladirilor la data daunei.

4.5. Costul la data daunei al reparatiilor reprezinta suma cheltuielilor necesare refacerii cladirilor avariate, cuprinzand cheltuielile cu materiale, manopera, transport materiale, utilaj, demontare si montare a elementelor avariate, precum si alte cheltuieli in masura in care sunt asigurate prin polita, legate de evenimentele asigurate si necesare pentru executarea lucrarilor de reparatii.

4.6. Nu se despagubesc lucrarile care nu au legatura cu evenimentul asigurat, cum ar fi imbunatatirile, maririle de dimensiuni sau reparatiile unor avarii existente inaintea producerii riscului asigurat.

4.7. Despagubirile privind pagubele produse la partile comune (acoperis, scari, instalatii etc.) se calculeaza numai pentru cota corespunzatoare partilor de cladire care-i revin Asiguratului, respectiv Asiguratilor.

Pentru daune produse la partile comune ale imobilelor cu mai multe apartamente (terasa, acoperis, casa scarii, holul, casa liftului, diverse incaperi, subsol), se acorda despagubiri proportional cu cota parte (cota indiviza) care revine apartamentului asigurat din suprafata totala a partilor comune (fiind cunoscut ca toti locatarii au obligatia legala de a contribui la repararea si intretinerea acestora). Suprafata aferenta partilor comune care revine fiecarui apartament (sau cota parte din partile comune) este inscrisa in actul de proprietate al fiecarui apartament, deci pentru partile comune nu trebuie inscrisa separat o suma asigurata. Asadar, in asigurarea apartamentului este inclusa in mod automat si acoperirea pentru daunele produse la partile comune ale blocului, fara sa fie necesar ca acest lucru sa fie mentionat in mod expres in contractul de asigurare. Exceptie fac spatiile atribuite apartamentului asigurat in folosinta unica (de exemplu: boxe, diverse incaperi), care, la solicitarea asiguratului, pot fi mentionate separat in contractul de asigurare.

In cazul producerii de avarii la structura de rezistenta a blocului, ca urmare a unui eveniment asigurat cum este un cutremur de pamant si care sa necesite lucrari de consolidare, despagubirea se stabileste in baza expertizei intocmite de specialisti si proportional cu cota parte care revine fiecarui apartament, stabilita in expertiza.

4.8. Preturile pentru materiale vor fi cele uzuale pe piata locala rezultand din facturi, bonuri sau alte documente de aprovizionare, cu exceptia bonurilor de mana si a documentelor de tip consignatie, iar pentru ora de manopera cele uzuale pe piata locala.

4.9. In cazul procurarii direct de catre Asigurat, din strainatate, a unor parti componente sau piese inlocuitoare ale celor avariate, ce necesita a fi inlocuite, cuantumul despagubirii acestora este egal cu:

a)     la asigurarile incheiate in RON, contravaloarea in RON a facturii de cumparare exprimata in valuta convertibila, la cursul BNR de la data declaratiei vamale, din care se scade taxa pe valoarea adaugata (T.V.A. - extern);

b)     la asigurarile incheiate in EUR, contravaloarea facturii de cumparare, exprimata in EUR din care se scade taxa pe valoarea adaugata (T.V.A. - extern).

In ambele cazuri (a si b), Asiguratorul acopera toate taxele si cheltuielile de transport la care este obligat Asiguratul, dar fara a depasi pretul reprezentantelor din Romania, al pieselor respective.

4.10. La cererea scrisa a Asiguratului, reparatiile se pot executa si in regie proprie, in urmatoarele conditii:

a)     valoarea materialelor si a pieselor inlocuitoare, conform unor oferte scrise, sa fie cea practicata de furnizorii locali, inclusiv T.V.A.;

b)     in cazul in care reparatiile se executa cu meseriasi ocazionali, valoarea manoperei se va negocia, dar nu va putea depasi pe cea practicata de unitatile specializate in domeniu;

c)     in cazul in care, pana la plata despagubirii, Asiguratul va prezenta chitante sau facturi (cu exceptia chitantelor de mana si a celor provenind de la consignatii) pentru bunurile inlocuitoare achizitionate, aceste documente vor fi acceptate la plata.

4.11. Cuantumul despagubirilor in cazul continutului:

4.11.1. In caz de dauna totala, cuantumul acesteia reprezinta valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a bunurilor distruse sau disparute ca urmare a producerii unui risc asigurat;

Prin dauna totala in cazul continutului se intelege pierderea sau distrugerea in intregime a bunurilor, sau in asa mod incat refacerea, repararea, inlocuirea, reconditionarea sau restaurarea partilor componente sau pieselor avariate nu mai este posibila, sau costul acestora depaseste valoarea asigurata la data producerii evenimentului asigurat. La bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura (kg, litri, etc.), prin “paguba totala” se intelege acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime.

4.11.2. In caz de dauna partiala, cuantumul acesteia reprezinta:

a)     la bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura (kg, litri, etc.), valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate (deprecierii) a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

b)     la celelalte bunuri, costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate ori costul de inlocuire sau de reconditionare al acestora.

Prin dauna partiala in cazul continutului se intelege:

a)     la bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura (kg, litri, etc.), pierderea de calitate (deprecierea) a bunurilor ramase dupa producerea evenimentului asigurat si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

b)     la celelalte bunuri, avarierea in asa fel incat acestea se pot reface ori mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori a pieselor avariate sau prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora.

Valoarea din momentul producerii riscului asigurat se stabileste pe baza urmatoarelor preturi unitare (pe unitate de masura):

a)     pentru bunurile procurate din comert - preturile cu amanuntul de pe piata locala;

b)     pentru produsele, alimentele si furajele din productia proprie a Asiguratului, precum si pentru bunurile obtinute din productia casnica pentru care exista corespondent de asimilare cu bunuri din comert - preturile de achizitie, iar in lipsa, preturile de vanzare de pe piata locala, fara adaos comercial;

c)     pentru bunuri la care nu exista stabilite preturi si nici nu exista asemenea bunuri pe piata locala - preturile unor bunuri echivalente.

Pierderea de calitate (deprecierea) se stabileste in procente, pe baza examinarii bunurilor distruse sau avariate, de catre reprezentantii Asiguratului si Asiguratorului sau, dupa caz, de catre experti autorizati, cuantumul pagubei stabilindu-se prin aplicarea gradului de depreciere asupra valorii bunurilor din momentul producerii riscului asigurat.

Costul reparatiilor, reconditionarilor sau restaurarilor bunurilor avariate, inclusiv costul de inlocuire al partilor componente, se stabileste pe baza de acte de la unitatile de specialitate. In cazul in care reparatiile, reconditionarile sau restaurarile s-au efectuat in regie proprie, costul acestora se stabileste pe baza documentatiei privind platile efectiv facute si pe baza evaluarii intocmite de reprezentantii Asiguratorului.

4.12. Cuantumul despagubirii la acoperirea de raspundere civila legala:

Despagubirile se stabilesc pe baza conventiei dintre Asigurat, persoana pagubita si Asigurator (pe cale amiabila) sau, in cazul cand nu s-a realizat intelegerea, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, pronuntata in Romania.

In cazul pagubelor produse la bunurile tertilor, despagubirile nu pot depasi valoarea acestora la data producerii evenimentului asigurat. Astfel, despagubirile reprezinta, in limita raspunderii asumate de Asigurator, costul reparatiei, refacerii ori restaurarii bunurilor avariate sau costul procurarii unor bunuri asemanatoare celor avariate (din punct de vedere al caracteristicilor tehnice) din care se scade uzura si/sau valoarea resturilor care se pot valorifica.

In cazul vatamarilor corporale, despagubirile reprezinta, in limita raspunderii asumate de Asigurator, cheltuielile necesare restabilirii sau ameliorarii starii de sanatate, precum si pierderile de venit net suferite de persoana respectiva pe perioada de la producerea accidentului pana la refacerea capacitatii de munca.

In cazul decesului, despagubirile vor acoperi, in limita raspunderii asumate de Asigurator:

a)       cheltuielile de inmormantare, pe baza inscrisurilor doveditoare;

b)       cheltuielile de transport, justificate cu acte, din localitatea unde a avut loc decesul pana in localitatea in care se face inmormantarea;

c)       veniturile nete nerealizate si eventualele cheltuieli facute (daca au fost cauzate de accident) in perioada de la data producerii evenimentului asigurat pana la data decesului;

d)       prestatii banesti periodice (pensii de intretinere) celor indreptatiti, potrivit legii, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, pronuntata in Romania.

Daca se stabileste, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, pronuntata in Romania, ca despagubirea sa fie achitata sub forma de prestatii banesti periodice (pensii de intretinere), Asiguratorul va plati suma stabilita in aceste conditii, in limita raspunderii asumate. Daca dupa stabilirea prestatiei banesti periodice, starea persoanei vatamate s-a imbunatatit, Asiguratorul este in drept sa solicite instantei de judecata competente sa micsoreze cuantumul sumelor ce le plateste sub forma de prestatii banesti periodice, sau sa dispuna incetarea platii acestora.

Asiguratorul este raspunzator numai pentru partea din orice despagubire ce depaseste cuantumul fransizei, fransiza fiind dedusa numai din partea de despagubire aferenta prejudiciilor produse prin daune materiale (avarieri/distrugeri de bunuri apartinand tertilor).

In toate cazurile in care au fost prejudiciate mai multe persoane si suma prejudiciilor acestora depaseste limita raspunderii Asiguratorului convenita prin contract, despagubirile se acorda in limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoana, daca Asiguratul si Asiguratorul nu convin altfel cu ocazia solutionarii daunei prin plata de despagubiri.

Daca prejudiciul s-a produs din culpa mai multor persoane, Asiguratorul va acorda despagubire numai pentru partea din paguba de care se face raspunzator Asiguratul. In astfel de situatii, in cazul in care nu se poate stabili masura raspunderii fiecarei persoane, aceasta se va stabili in cote egale, in raport cu numarul partilor implicate in accident.

In orice situatie, Asiguratorul raspunde numai in limita si pentru partea din paguba pe care a produs-o Asiguratul sau, raspunderea Asiguratorului, contractual asumata, fiind divizibila.

Asiguratorul este indreptatit sa amane acordarea despagubirii daca, in legatura cu realitatea daunei a fost instituita o cercetare penala, pana la finalizarea acesteia, sau atunci cand exista neconcordante si/sau situatii contradictorii intre declaratiile Asiguratului/persoanei pagubite si situatia de fapt.

Asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit, cu acordul scris al Asiguratului, in masura in care cel pagubit nu a fost despagubit de Asigurat. Despagubirea nu poate fi urmarita de creditorii Asiguratului.

Despagubirea se plateste Asiguratului in cazul in care acesta dovedeste ca a despagubit pe cel pagubit, cu conditia ca despagubirea sa fie justificata si recunoscuta de Asigurator.

Prin plata despagubirii pe cale amiabila sau prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, pronuntata in Romania se sting orice pretentii ale persoanelor prejudiciate fata de Asigurat si, implicit, orice pretentie a Asiguratului fata de Asigurator.

4.13. In afara cheltuielilor ocazionate de repararea / inlocuirea bunurilor asigurate ca urmare a producerii oricarui eveniment asigurat prin Contractul de asigurare, Asiguratorul mai acorda despagubiri, pe baza de acte justificative si in limita a 10% din sumele asigurate la cladiri si continut insumate si pentru urmatoarele categorii de costuri/cheltuieli:

a)      cheltuielile de investigatie si de constatare a pagubei; Asiguratorul va despagubi pe Asigurat numai pentru cheltuielile care, in urma investigatiei si constatarii pagubei produse, rezulta ca au fost necesare, in conformitate cu imprejurarile date;

b)     cheltuieli necesare si economicoase efectuate de Asigurat in vederea limitarii pagubelor produse din riscuri asigurate, cum ar fi: daramarea, demontarea ori mutarea in alt loc a cladirii, a altor constructii si/sau mutarea in alt loc a bunurilor asigurate, daca acestea se fac pentru a opri intinderea pagubelor datorate riscurilor asigurate, precum si pentru pagubele produse la cladirea si/sau la bunurile asigurate ca urmare a acestor actiuni;

c)      cheltuielile necesare pentru acoperirea pagubelor la cladirea si/sau la bunurile asigurate aparute ca urmare a interventiei pompierilor in caz de incendiu ori ca urmare a apei provenite din sistemele de stingere a incendiului;

d)     cheltuieli necesare stingerii incendiilor;



e)      cheltuielile pentru lucrarile de curatare a locului unde s-a produs paguba (ridicarea molozului, aluviunilor, pamantului provenit de la prabusiri sau alunecari de teren etc.), in masura in care sunt in legatura cu riscurile asigurate si sunt necesare pentru executarea lucrarilor de reparatii;

f)      cheltuieli de proiectare.

Despagubirea in limita sumei asigurate a cheltuielilor necesare si economicoase efectuate de Asigurat in vederea limitarii pagubelor produse din riscuri asigurate, cum ar fi: daramarea, demontarea ori mutarea in alt loc a cladirii, a altor constructii si/sau mutarea in alt loc a bunurilor asigurate, daca acestea se fac pentru a opri intinderea pagubelor datorate riscurilor asigurate se aplica inclusiv in cazurile in care in urma producerii unui risc asigurat a devenit imposibila folosirea cladirii, anexelor sau altor constructii si este necesara demontarea sau mutarea in alt loc a acestora. Spre exemplu, in cazul cladirilor care nu mai pot fi locuite in urma unor alunecari de teren si este necesara demolarea acestora, deoarece refacerea prin reparatie nu este nici posibila si nici economica, in conditiile in care alunecarea de teren nu s-a stabilizat, iar riscul asigurat continua sa se produca si ar putea cauza alte noi daune, chiar daca cladirile ar fi reparate.

V. SISTEME DE EVALUARE A PAGUBELOR PRODUSE LA CLADIRI SI ALTE CONSTRUCTII

5.1. VARIANTA I

In situatia in care Asiguratul urmeaza sa isi efectueze reparatiile necesare constructiei ca urmare a producerii evenimentului asigurat, in regie proprie, si opteaza pentru intocmirea devizului de catre ASIROM, evaluarea pagubei se va face pe baza unui deviz intocmit in conformitate cu preturile existente in cataloagele ASIROM, reactualizate cu coeficientul ASIROM de crestere a preturilor si tarifelor in constructii corespunzator lunii in care s-a produs dauna (conform Circularei nr. III-66/1992). Mentionam ca preturile existente in cataloagele ASIROM, prin reactualizare, corespund preturilor medii practicate in constructii la data producerii evenimentului asigurat.

Daca Asiguratul prezinta documente (facturi, chitante, etc.) privind achizitionarea unor materiale de constructie necesare efectuarii reparatiilor, se vor face corectiile necesare prin introducerea diferentelor de pret pentru materiale fata de cele prevazute in devizul ASIROM. Similar se va proceda si in cazul unor servicii prestate de terti.

Calculul cuantumului despagubirii se va face in continuare in conformitate cu prevederile Contractului de asigurare.

5.2. VARIANTA II

In situatia in care Asiguratul urmeaza sa isi repare pagubele produse constructiei de evenimentul asigurat in regie proprie, dar i s-a intocmit de catre o unitate specializata de constructii un Deviz Oferta Estimativ al lucrarilor de reparatie, se procedeaza astfel:

a) Se verifica solutia tehnica adoptata. Se va analiza daca lucrarile de constructii trecute in antemasuratoare reprezinta lucrari de constructii necesare ca urmare a producerii evenimentului asigurat, pentru ca imobilul respectiv sa fie readus la caracteristicile constructive dinaintea producerii evenimentului asigurat si nu reprezinta lucrari de reparatii curente, de imbunatatire a solutiei constructive sau de majorare a gradului de confort al constructiei.

b) Se verifica articolele de deviz trecute in antemasuratoare atat din punct de vedere calitativ (ex: necesitatea introducerii operatiilor respective in antemasuratoare, daca simbolul si articolul de deviz respectiv corespund cataloagelor de deviz, daca consumurile specifice pe articol de deviz sunt corecte etc.) cat si cantitativ (cantitatile de lucrari din antemasuratoare trebuie sa corespunda realitatii).

c) Se verifica preturile articolelor de deviz (materiale, manopera, utilaj), astfel incat acestea sa fie comparabile cu preturile practicate pe plan local (sau pe plan national, in functie de activitatea firmei respective). La efectuarea verificarii se va tine seama si de eventualele documente prezentate (facturi, chitante, etc.) privind achizitionarea de catre Asigurat a unor materiale de constructie necesare efectuarii reparatiilor sau a unor servicii prestate de terti (caz in care se vor opera in deviz corectiile corespunzatoare).

d) Dupa efectuarea verificarilor susmentionate, se efectueaza urmatoarele operatii:

- Se extrage din Devizul Oferta Estimativ valoarea Totalului A, care corespunde cheltuielilor directe necesare pentru materiale, manopera, utilaje si transport.

Nu vor fi luate in considerare cheltuielile specifice societatilor comerciale, care figureaza in incheierea de deviz/recapitulatie (cheltuieli indirecte, retributie maistru, CAS, ajutor somaj, impozit manopera, profit, etc.) si care nu se justifica in cazul lucrarilor efectuate in regie proprie; dar se va lua in considerare TVA aferent achizitionarii de materiale sau servicii, conform documentelor prezentate de Asigurat;

- Din Totalul A se extrage valoarea manoperei (aceasta este evidentiata separat);

- Se calculeaza un procent de 20% din valoarea manoperei, acesta suma reprezentand cheltuielile pe care Asiguratul le va face pentru organizare de santier;

- Procentul de 20% din valoarea manoperei se va adauga la Totalul A al Devizului.

- Rezulta:     Valoare deviz corespunzatoare efectuarii lucrarilor in Regie Proprie =

                     = Total A Deviz Oferta Estimativ + 20% din Manopera aferenta.

e) Calculul cuantumului despagubirii se va face in continuare in conformitate cu prevederile Contractului de asigurare.

f) Daca Asiguratul se declara nemultumit de cuantumul despagubirii rezultate ca urmare a aplicarii acestei modalitati de calcul, i se va cere acestuia sa prezinte o documentatie tehnico-economica completa (compusa din memoriu tehnico-justificativ, antemasuratoare si deviz) intocmita de o unitate specializata de constructii cu care va efectua reparatiile si cu care va incheia un Contract de Construire (VARIANTA III sau VARIANTA IV).

5.3. VARIANTA III

In situatia in care Asiguratul, inainte de efectuarea lucrarilor de reparatie necesare constructiei ca urmare a producerii evenimentului asigurat, prezinta o documentatie tehnico-economica completa, intocmita de o unitate specializata de constructii, care urmeaza sa efectueze lucrarile de reparatii, in baza unui Contract de Construire (deja incheiat), se procedeaza dupa cum urmeaza:

a.      Se verifica solutia tehnica adoptata, care este prezentata in memoriul tehnic justificativ. Se va analiza daca lucrarile de constructii trecute in antemasuratoare reprezinta lucrari de constructii necesare ca urmare a producerii evenimentului asigurat, pentru ca imobilul respectiv sa fie readus la caracteristicile constructive dinaintea producerii evenimentului asigurat si nu reprezinta lucrari de reparatii curente, de imbunatatire a solutiei constructive sau de majorare a gradului de confort al constructiei.

b.      Se verifica articolele de deviz trecute in antemasuratoare atat din punct de vedere calitativ (ex: necesitatea introducerii operatiilor respective in antemasuratoare, daca simbolul si articolul de deviz respectiv corespund cataloagelor de deviz, daca consumurile specifice pe articol de deviz sunt corecte, etc.) cat si cantitativ (cantitatile de lucrari din antemasuratoare trebuie sa corespunda realitatii).

c.      Se verifica preturile articolelor de deviz (materiale, manopera, utilaj), astfel incat acestea sa fie comparabile cu preturile practicate pe plan local (sau pe plan national, in functie de activitatea firmei respective).

d.      Se verifica incheierea de deviz (recapitulatia).

e.      Dupa efectuarea verificarilor susmentionate:

e.1. Daca Asiguratul a formulat o cerere de despagubire si daca a inceput efectuarea lucrarilor de reparatii cu firma de constructii cu care a incheiat Contractul de Construire, se va efectua calculul despagubirii in baza devizului respectiv si a prevederilor Contractului de asigurare.

e.2. Daca asiguratul solicita plata unui avans:

-        Se va efectua plata unui avans care sa reprezinte pana la 40% din despagubirea calculata in baza devizului respectiv.

-        Plata diferentei se va face dupa prezentarea de catre Asigurat a Situatiei Definitive de Lucrari, intocmita de societatea de constructii care a efectuat reparatia si care va fi verificata de inspectorul ASIROM conform precizarilor de la lit. a, b, c si d de mai sus. Dupa efectuarea verificarilor susmentionate se va efectua calculul despagubirii in baza Situatiei Definitive de Lucrari si a prevederilor Contractului de asigurare.

                                                                                   

5.4. VARIANTA IV

In situatia in care Asiguratul, dupa efectuarea lucrarilor de reparatie necesare constructiei ca urmare a producerii evenimentului asigurat, prezinta o documentatie tehnico-economica completa - Situatia Definitiva de Lucrari, intocmita de unitatea specializata de constructii, care a efectuat lucrarile de reparatii, in baza unui Contract de Construire, se procedeaza dupa cum urmeaza:

            a) Se efectueaza verificarile mentionate la VARIANTA III, lit. a, b, c si d

            b) Dupa efectuarea verificarilor susmentionate se va efectua calculul despagubirii in baza Situatiei Definitive de Lucrari si a prevederilor Contractului de asigurare.

5.5. In toate cele patru variante de calcul prezentate mai sus se vor respecta prevederile existente in vigoare, in conformitate cu Conditiile de asigurare. 

VI. DISPOZITII FINALE

6.1. Orice pretentie la plata unor despagubiri care decurg din Contractul de asigurare se prescriu in doi ani de la data producerii evenimentului care naste obligatia de plata din partea Asiguratorului.

6.2. Despagubirea acopera si costul reparatiilor provizorii efectuate de Asigurat, daca astfel de reparatii constituie  parte a reparatiilor definitive si nu majoreaza cheltuielile totale de reparatii.

6.3. Prin pagube produse de un risc asigurat se intelege inclusiv pierderea sau disparitia bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate (de exemplu: bunuri luate de apele unei inundatii sau acoperite de mase de pamant sau roci deplasate in urma unei prabusiri sau alunecari de teren etc.).

6.4. In cazul producerii unui risc neasigurat, care are la origine un risc asigurat, Asiguratorul raspunde numai pentru partea de paguba produsa de riscul asigurat. Spre exemplu, la Acoperirea Catastrofica (AC), in cazul unei inundatii care a avut ca efect tasarea ulterioara a terenului de fundare datorita imbibarii cu apa, se acorda despagubiri pentru daunele produse de efectul direct al inundatiei, dar nu se despagubesc pagubele produse ulterior de tasare care este un risc exclus.

6.5. In limita despagubirilor platite, Asiguratorul este subrogat in toate drepturile Asiguratului contra tertilor raspunzatori de producerea pagubelor.

Asiguratul raspunde de prejudiciile aduse Asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevazut la aliniatul precedent.

6.6. Asiguratul nu va primi si nu va negocia cu tertii despagubiri pentru pagubele produse, fara consimtamantul scris al Asiguratorului

6.7. In cazul in care pagubele au fost marite (agravate) din alte cauze decat din riscurile asigurate, despagubirea se va stabili numai pentru acea parte din paguba care, dupa constatarile ce se mai pot face cu certitudine, a fost cauzata - fara indoiala - de evenimentul asigurat.

6.8. Daca la la data formularii cererii de despagubire exista si alte contracte de asigurare incheiate de Asigurat avand acelasi obiect si acoperind aceleasi riscuri, Asiguratorul plateste despagubiri in baza prezentului contract proportional cu raportul dintre suma asigurata/limita raspunderii Asiguratorului mentionata in Contractul de asigurare si totalul sumelor asigurate/limitelor raspunderii pentru toate contractele de asigurare in curs, in baza carora Asiguratul este indreptatit sa primeasca despagubire.

6.9. La cererea expresa a Asiguratului, Asiguratorul poate sa acorde avansuri din despagubiri, ca urmare a unei daune deja constatate, acoperite prin prezentul Contract de asigurare, in limita a maximum 40% din cuantumul pagubei estimate.

6.10. Despagubirile se platesc in maximum 15 zile lucratoare de la data incheierii instrumentarii dosarului de dauna de catre Asigurator, in baza acordului scris al Asiguratului asupra sumelor cuvenite, exprimat prin semnarea cererii de despagubire. Se considera data incheierii instrumentarii dosarului de dauna, data depunerii la Asigurator a ultimului document necesar activitatii de constatare si evaluare a daunei.

6.11. La stabilirea despagubirii se ia in considerare numai costul inlocuirii partilor componente care au fost avariate, chiar daca cu prilejul reparatiei s-au inlocuit si alte componente. De asemenea, in cazurile in care cu prilejul reparatiilor se fac imbunatatiri fata de starea bunului dinaintea producerii riscului, costurile aferente imbunatatirilor nu se despagubesc.

6.12. Pentru pagubele materiale produse prin efractie si/sau acte de talharie, vandalism, despagubirile se platesc numai in conditiile confirmarii, in scris, a acestor acte de catre politie sau alte organe de cercetare.

6.13. In caz de incendiu si/sau explozie despagubirile se acorda in baza procesului-verbal de incendiu sau de cercetare, dupa caz, intocmit de unitatea care a intervenit la lichidarea urmarilor riscului asigurat produs sau de specialistii numiti de organul competent pentru cercetarea evenimentului, prin care se stabilesc imprejurarile si cauza acestuia.

6.14. Transmiterea drepturilor in favoarea unui tert poate fi facuta de asigurat la incheierea contractului de asigurare prin mentionarea unui beneficiar in contract sau dupa producerea daunei prin acordul scris al asiguratului.

6.15. Asiguratorul are dreptul sa amane plata despagubirii daca, in legatura cu dauna, a fost instituita impotriva Asiguratului o ancheta sau o procedura penala, pana la finalizarea anchetei sau procedurii.

6.16. Despagubirea cuvenita se plateste in Romania, in baza de documente de plata in RON sau EUR, astfel:

Pentru politele la care prima de asigurare a fost platita in RON, despagubirea se plateste in RON. In situatia in care documentele de plata sunt in EUR despagubirea cuvenita se va determina prin aplicarea cursului valutar de referinta din ziua incheierii instrumentarii dosarului de dauna, daca depunerea tuturor documentelor necesare instrumentarii acestuia s-a efectuat in termen de 60 zile de la data producerii sau aparitiei evenimentului asigurat. In cazul depasirii acestui termen despagubirile se vor calcula in functie de cursul valutar de referinta valabil in cea de-a 60-a zi de la data producerii sau aparitiei evenimentului asigurat.

Pentru politele la care prima a fost platita in EUR:

a)     pentru cazul daunei totale despagubirea cuvenita se achita in EUR

b)     pentru cazul daunei partiale despagubirea cuvenita se achita in EUR pentru documentele de plata in EUR, respectiv in RON pentru documentele de plata in RON.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Marketingul produselor de asigurare
Cercetarea imaginii ASIROM
ASIGURAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR PENTRU CAZURILE DE AVARII ACCIDENTALE
FORMELE ASIGURARILOR DE VIATA
CONSULTANTUL DE ASIGURARI
Piata asigurarilor din Romania
Studiu de piata – exemplificare pentru domeniul asigurarilor
CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA ASIGURARILOR DE VIATA



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu