Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
ABORDAREA PE BAZA DE ACTIVE

ABORDAREA PE BAZA DE ACTIVE



ABORDAREA PE BAZA DE ACTIVE


Esenta abordarii - presupune corectarea valorilor contabile ale activelor si datoriilor intreprinderii, adica stabilirea valorii lor de piata si a diferentei dintre valoarea de piata a activelor si valoarea de piata a datoriilor.

Abordarea pe baza de active mai este denumita si abordarea patrimoniala,

abordarea pe baza de costuri si abordarea prin costul de inlocuire.

Abordarea pe baza de active include doua metode de evaluare :

- metoda activului net corectat ANC

- metoda activului net de lich idare-ANL

Conform GN 6- Evaluarea intreprinderii , abordarea bazata pe active consta in estimarea valorii unei intreprinderi si/sau participatii la capiotal utilizand metode bazate pe valoarea de piata a activelor individuale ale intreprinderii, minus datoriile.

ANC = VALOAREA DE PIATA A ACTIVELOR - VALOAREA DE PIATA

A DATORIILOR

Aplicarea metodei ANC presupune parcurgerea etapele :

1. obtinerea unui bilant contabil sau elaborarea acestuia pentru data evaluarii;

2. verificarea existentei faptice a activelor si datoriilor inregistrate in bilant

3. stabilirea activelor si datoriilor ale caror valori contabile trebuie corectate la nivelul valorilor de piata;

4. identificarea activelor necorporale, neinregistrate in bilan tul contabil, care

trebuie sa fie recunoscute si evaluate;

5. identificarea datoriilor neinregistrate in bilantul contabil, care trebuie sa fie recunoscute si evaluate;

6. estimarea valorii de piata a activelor si datoriilor la care s-a facu t referire mai sus;

7. elaborarea bilantului corectat si calcularea capitalului actionarilor/propriu

sau Activ Net Corectat-ANC

In cazul in care premisa adecvata a evaluarii prin abordarea bazata pe active este incetarea activitatii in treprinderii, se va determina activul net de lichiditate (ANL), in care trebuie sa fie luate in considerare toate costurile care au legatura cu vanzarea activelor sau cu inchiderea intreprinderii.

In aceste situ atii activele necorporale, cum ar fi fondul comercial, pot sa nu aib a

o valoare, dar alte active necorporale separate, cum ar fi brevetele de inventie si marcile de fabrica sau de produse, pot sa-si pastreze valoarea lor.

La determin area ANL se va avea in vedere1 :

Posibilitatea unor grupari de mijloace fixe in cadrul unor active care deruleaza activitati similare cu cele ale intreprinderii in lichidare. Aceste active pot fi evaluate in vederea valorificarii ca active prin metoda

1 S Stan-Evaluarea intreprinderii-Ghid de interpretare si aplicare a GN 6, Edituta IROVAL, 2008


DCF, insa problema de baza este estimarea fondului de rulment net

necesar;:

Posibilitatea unor grupari de mijloace fixe in cadrul unor active care deruleaza activitati alternative fata de cele ale intreprinderii in lichidare. Si aceste active pot fi evaluate prin metoda DCF, insa problema de baza este tot estimarea fondului de rulment net necesar;

Evaluarea mijloacelor fixe mobile individuale trebui e facu ta la valoarea de piata, iar in lipsa unei piete secundare a acestora se va estima valoarea reziduala, inclusiv ca materiale recuperabile;

Datoriile, atat cele inregistrate in contabilitate, cat si cele neinregistrate se evalueaza numai la nivelul recunoscut in tabloul de crean te (creantele creditorilor fata de in treprinderea in lichidare). Tabloul de creante se constituie ca urmare a procesului de notificare, revendicare si recunoastere directa sau decisa in instanta in caz de divergente;

Datoriile nerevendicate in procesul de constituire a tabloului de creante se mentin in activul de lich idare la valoarea contabila pana la termenul de prescriere sau pana la incheierea procesului de lichidare;

Cheltuielile de lich idare nu se previzioneaza in bilan tul net de lichidare ;

ele apar doar in Activul Net de Lich idare.

Pentru a calcula ANC trebuie evaluate principalele clase de active din bilantul intreprnderii, respectiv terenuri, constructii, echipamen te, stocuri, creante, echipamente in leasin g si active necorporale si datoriile.

Eva luarea terenurilor

In evaluarea terenurilor evaluatorul trebuie sa porneasca de la stabilirea tipului de teren pe care-l va evalua: teren neamenajat (cu u tilizare agricola, cu destinatie de dezvoltare sau nu), teren sub forma de amplasament (cu amenajari pregatit pentru exploatare) sau teren ca parte componenta a unei proprietati construite.

Informatiile referitoare la teren se preiau din documentele de proprietate (cadastru si extras de carte funciara) din care rezulta drepturile de proprietate ce trebuie evaluate si eventuale restrictii:servituti,restrictii de folosinta, reglementari de acces. Terenul de evaluat este descris in detaliu in fisa de date care trebuie insotita de planul de incadrare in zona si planul general al terenului. Toate aceste informatii sunt folosite pentru determinarea celei mai bune utilizari, varianta ce sta la baza evaluarii terenului.

Cea mai buna utilizare a terenului liber este stabilita pe baza a 4 conditii care

trebuie indeplinite simultan: permisa legal, posibila fizic, fezabila financiar si maxim profitabila adica sa ofere cea mai mare valoare.

Conform IVS GN 1-Evaluarea proprietatilor imobiliare metodele d e

evaluare a terenului sunt:


1. comparatia vanzarilor

2. repatizarea (alocarea)

3. extractia (abstractia)

4. tehnica parcelarii

5. tehnica reziduala a terenului

6. capitalizarea rentei financiare

Metoda comparatiei va nzarilor sau comparatia directa se bazeaza pe principiul substitutiei care precizeaza ca n ici un cumparator prudent nu va oferi pentru o proprietate un pret mai mare decat cel cu care ar putea cumpara o alta proprietate cu aceeasi utilitate si aceeasi atractivitate intr-un timp rezonabil.

Metoda se preteaza a fi folosita in cazul in care exista un numar suficient de tran zactii recente si informatii suficiente de piata, adica exista tranzactii cu terenuri comparabile, similare si competitive.Informatiile culese din piata referitoare la terenuri similare sunt analizate, comparate, corectate si ajustate in raport d e asemanari si deosebiri.

Principalele corectii care se aplica va nzarilor comparabile in raport d e

terenul de evaluat sunt operabile in ordinea urmatoare:

- corectii pentru dreptul de proprietate

- corectii pentru conditii de finan tare

- corectii pentru conditiile de piata

- corectii pentru conditiile de van zare

- corectii pentru restrictii legale

- corectii pentru localizare-zonare-orientare

- corectii pentru caracteristici fizice

- corectii pentru caracteristici economice

- corectii pentru utilitati disponibile si utilizare

In scopul evaluarii terenului evaluatorul trebuie sa culeaga o cantitate suficienta de informatii adecvate si precise cu privire la descrierea corecta si completa a terenului de evaluat, la oferte de proprietati comparabile si competitiv e cu terenul de evaluat, la tran zactiile inchei ate ( pret, amplasament, localizare, orientare, caracteristici fizice, economice, zonare, utilitati, etc).

Criteriile de comparatie pot fi pret/mp,pret/arie, pret/h ectar. Etape in aplicarea metodei comparatiei directe:

- analiza informatiilor referitoare la terenul de evaluat

- cercetarea pietei pentru a obtine informatii

- verificarea informatiilor culese

- compararea proprietatilor similare cu cea de evaluat in cadrul grilei d e

evaluare

- analiza rezultatelor

- alegerea valorii finale estimate

Corectiile se realizeaza in unitati monetare prin adaugare sau scadere (corectie absoluta) sau corectie procentuala pentru a ajusta diferentele d e localizare sau de modificari ale conditiilor pietei.


Metoda repartizarii (alocarii)- se bazeaza pe principiul echilibrului conform caruia exista un raport adecvat intre valoarea terenului si valoarea proprietatii pentru anumite localizari in cazul constructiilor noi. Se foloseste aceasta metoda atunci cand nu exista suficiente tran zactii cu terenuri pe piata sau numarul este foarte mic.

Metoda extractiei valoarea terenului este estimata prin scaderea valorii constructiei stab ilita prin costuri sau depreciere din valoarea totala a proprietatii. Rezultatul obtinut este credibil datorita preciziei cu care este estimata valoarea constructiei, iar ponderea valorii proprietatii este relativ scazu ta ( mai ales im mediul rural unde este recomandabil a se folosi aceasta meroda).

Metoda parcelarii consta in divizarea, impartirea terenului in scopul vanzarii ca atare, a inchirierii sau efe ctuarii de constructii individuale pe fiecare parcela.Se aplica pentru lo turile cu suprafete mari unde cmbu este parcelarea.Evaluatorul analizeaza parcelarea prin stabilirea numarului si dimensiunilor lo turilor care pot fi create din punct de vedere fizic, legal si economic.Face apoi comparatie cu loturi deja construite si dupa corectiile necesare va estima care este pretul cel mai probabil si rata de absorbtie a parcelelor de catre piata.

In aplicarea acestei metode se considera terenul care poate fi nepr egatit,

pregatit partial sau complet, costurile de amenajare sau dezvoltare (echiparea cu utilitati,cai de acces) costurile necesitate de eliberarea, nivelarea, finisarea terenului, de construire a strazilor, drumurilor, trotuarelor si de asigurare a utilitatilor, taxele, primele de asigurare, regiile , onorariile, comisioanele si cheltuielile de publicitate, profitul promotorului. Toate acestea se scad d in veniturile generate de vanzarea proprietatilor construite pe loturi. Aceste fluxuri vor fi actualizate cu o rata de actualizare ce tine seama de riscul aferent dezvoltarii de proprietati imobiliare si care este obtenabila pe piata.

Metoda valorii reziduale- se foloseste atunci cand nu exista suficiente informatii referitoare la terenuri similare libere.Aceasta tehnica se bazeaza p e principiul echilibrului si a concep tului de contributie care se refera la echilibrul agen tilor de productie, adica teren, mana de lucru, coordonare , capital.

Evaluatorul va determina mai intai valoarea constructiei care repr ezinta cea mai buna utilizare, apoi va estima venitul anual net stabil din exploatare obtinut din chiria de pe piata si cheltuielile de operare estimate la data evaluarii. Se calculeaza apoi ce parte din venit se poate atribui cladirilor si va obtine venitul ramas pentru teren.Acesta este capitalizat cu o rata de capitalizare obtinuta pe piata imobiliara si se obtine astfel valoarea terenului.

Metoda capitalizarii rentei funciare se aplica atunci cand exista informatii de pe piata inchirierilor imobiliare referito are la ch irie si rata de capitalizare. Renta funciara reprezinta suma platita pentru dreptul de ocupare si utilizare a terenului in baza unui contract de inchiriere/arendare.


Eva luarea constructiilor

In scopul estimarii unei valori rezonabile a constructiilor evaluatorul trebuie sa parcurga mai multe etape:

1. Ana liza situatie i scriptice a mijloacelor fixe din grupa 1 -Constructii pentru a estima vo lumul de munca si durata evaluarii. Evaluatorul solicita intreprinderii de evaluat lista mijloacelor fixe pe hartie si in format electronic pentru a putea prelucra informatiile prin adaugarea de coloane care sintetizeaza activitatea de evaluare.Fiecare mijloc fix are o fisa din care se extrag informatii legate de anul si luna punerii in functiune, codul d e clasificare care stab ileste durata normala de functionare conform legislatiei, suprafete, numarul de ani sau luni in care se recupereaza investitia.Se va solicita si planul cadastral al incintei unde se regasesc informatii legate de amplasamentu l cladiri lor si al constructiilor speciale, suprafete construite si suprafete desfasurate construite, pozitia retelelor edilitare, a retelelor de transport, suprafata de teren construita si suprafata totala a incintei. Se vor mai so licita si planurile cladirilor pe baza carora au fost executate lucrarile de constructii si instalatii functionale, planul de retele din incinta (de apa,canalizare, lichide tehnologice, termoficare, gaze, amplasamentul gospodariei de apa, de combustibili)

2. Verificarea starii constructiilo r prin inspectii pentru a stabili concluzii referitoare la deprecierea acestora ; inspectia se face in prezenta unui reprezentant al intreprinderii si pe baza listei tuturor constructiilor amortizate si neamortizate, a celor de natura obiectelor de inventar, planurile cadastrale d in incinta. Inspectia se va face dupa numarul de inventar aferent numarului cadastral inserat pe dreptunghiu l care reprezinta la scara amprenta la sol a constructiei.Se vor avea in vedere si toate tipurile de instalatii functionale.

3. Eva luarea constructiilo r prin metoda costurilor, a comparatiei sau

metoda bazata pe randament.

3.1.Abordarea prin costuri se bazeaza pe calcularea costului d e reconstructie care este costul de realizare a unei constructii noi identice cu cea supusa evaluarii la data evaluarii.Urmeaza apoi determinarea formelor de depreciere fizica, functionala si externa care alcatuiesc deprecierea cumulata care se scade din costul de reconstructie si se obtine valoarea ramasa actualizata sau costul de inlocuire net.

Pentru estimarea costurilor de inlocuire se poate utiliza una dintre metodele:

- metoda comparatiilor unitare, pret barem

- metoda costurilor segregate

- metoda devizelor

In structura costului de reconstructie se regasesc costuri directe cu materialele, manopera, cheltuieli pentru utilajele si mijloacele de transport, de regie si profitul antreprenorului general si al subantreprenorilor (costuri de contract pentru structura, finisaj,instalatii functionale), costuri indirecte necesare pentru constructie (finantarea, asigurarea, onorarii, taxe).


Deprecierea efectiva se obtine prin insumarea deprecierii fizice , functionale si depreciere externa care se scade din costul de reconstructie sau , partial d in costul de inlocuire.

Deprecierea fizica este evidentiata prin uzura din utilizare, vechime, defecte structurale, fisuri, degradari ale materialelor. Se apreciaza procentual si este influentata si de calitatea mediului in care se desfasoara activitatile.

Deprecierea functionala este cau zata de supradimensionarea clad irii sau a

unor componente ale acesteia, de sistemu l de constructie inadecvat cu activitatea interioara, de costuri de intretinere prea mari.

Deprecierea externa sau economica este determinata de influenta factorilor

externi care pot afecta fie amplasamentul fie constructia.

Metoda comparatiilor unitare este o metoda simpla care consta in recunoasterea costurilorde reconstructie pentru constructii similare corectate d e diferente fizice, de amplasament sau de conditiile specifice zonei. Costurile se stabilesc pe mp si variaza in functie de dimensiunea cladirii, de inaltimea pe nivel, de volumul instalatiilor functionale, de calitatea finisajului interior.

Exista editate cataloage de evaluare rapida a cladirilor de tip civil, administrativ,industrial si pentru depozitare care prezinta preturi pe mp suprafata desfasurata construita la nivelul anului 1964.Actualizarea valorii se face cu indici trimestriali elaborati de institutii ab ilitate.

Metoda costurilor segregate se bazeaza pe costurile normate pentru componentele structurale considerate instalate pentru care deprecierea este estimata in functie de durata de viata fizica a materialelor componente. Se totalizeaza toate costurile unitare directe la care se adauga costurile indirecte calculate separat si se stabileste ponderea elementelor de constructie in costul to tal, respectiv in cheltieli directe si indirecte .Se analizeaza apoi u zura fizica pentru elementele de constructie si de instalatie in functie de durata de viata a materialelor ce compun aceste elemente.Deprecierea cumulata se calculeaza prin insumarea valorii ramase cu valoarea insumata din restul sumei de amortizat.

Metoda devizelor este considerata cea mai precisa din tre toate metodele d e evaluare intrucat are la baza antemasuratori pentru lucrarile efectiv realizate la o cladire, are incadrari pe articole simp le de deviz pentru care sunt stabilite consumuri specifice pentru materiale, manopera si utilaje pentru constructii. Metoda este laborioasa.

3.2. Abordarea pe baza de venit este aplicabila cladirilor comerciale, industriale care sunt generatoare de venit.Se iau in calcu l conditiile concrete de folosire a clad irilor si veniturile posibil de realizat.



Daca este vorba de cladiri folosite ca investitii imobiliare valoarea se estimeaza in raport de marimea chiriei, de gradul de ocupare si de cuantumu l cheltuielilor fixe si variab ile.

3.3. Abodarea prin metoda comparatiei duce la obtinerea unei valori credibile numai daca exista comparabile, ad ica informatii de p iata suficiente asupra tran zactiilor cu constructii similare.


Eva luarea mijloacelor fixe mobile

Mijloacele fixe mobile includ instalatii tehnice, mijloace de transport, mobilier,aparatura birotica,echipamente d e protectie si alte mijloace fixe mobile.Exista un catalog d in 2004 care prevede clasificarea si duratele normale d e functionare a mijloacelor fixe care corespund cu duratele de amortizare in an i aferente amortizarii liniare. Pentru fiecare mijloc fix este prevazuta o plaja de an i cuprinsa intre o limita minima si maxima.

In evaluarea mijloacelor fixe se porneste de la datele din diagnosticul operational referitoare la identificarea, starea tehnica si utilitatea acestora in activitatea de exploatare si de la informatii de piata secundara (producatori si comercian ti).

Activitatile preliminare evaluarii mijloacelor fixe sunt:

- studierea listei de inventar a mijloacelor fixe in care se regasesc informatii despre nr inventar, anul punerii in functiune,valoarea la PIF, valoarea de intrare amortizarea scrip tica la data evaluarii

- identificarea si inventarierea fizica a mijloacelor fixe mobile

- compararea valorii de inventar to tale cu valoarea din contab ilitate

- verificarea aspectelor legate de dreptul de proprietate asupra acestora

- identificarea mijloacelor fixe care nu sunt folosite in ciclul de exploatare

- identificarea mijloacelor fixe inchiriate.

Metodele de evaluare sunt cele inscrise in cele trei abordari: prin comparatie, pe baza de venit, pe baza de cost.

Abordarea prin comparatie se bazeaza pe informatii de piata care s e corecteaza in raport de caracteristicile mijloacelor fixe mobile supuse evaluarii.Elementele de comparatie sunt:originea si varsta efectiva, starea, capacitatea, caracteristici (accesorii), locatia, producatorul, motivatia partilor, conditiile de finantare,calitatea,data van zarii,tipul de vanzare.

Abordarea prin venit

a.Metoda capitalizarii venitului- consta in convertirea veniturilor viitoare previzionate, asteptate in valoare fie prin impartirea ven itului, de obicei anual, cu o rata de capitalizare, fie prin inmultirea venitu lui cu un coeficient multiplicator (inversul ratei de capitalizare)

Mu ltiplicatorul se poate construi prin raportarea venitului generat de un

mijloc fix la pretul de van zare.

Pentru a estima venitul anual sunt analizate veniturile generate de mijloace mobile asemanatoare inchiriate; venitul este un venit din exp loatare si se obtin e din venitul brut din care se scad cheltuielile de exploatare.Rata de capitalizare se obtine prin impartirea venitului anual (cel obtinut prin inch iriere a mijlocului fix mobil) la pretul de van zare al acestu ia.

Valoarea= venit:rata de capitalizare sau

Valoarea = venit*multplicator (inversul ratei de capitalizare)

b. Metoda fluxului de numerar actualizat-DCF- presupune estimarea venitului net din exploatare anual alocat mijlocului fix mobil intr-o perioada d e previziune viitoare pe baza informatiilor curente.


VNE este previzionat pentru o perioada de ani, iar apoi veniturile sunt convertite in valoare actualizata cu ajutorul uneinrate de actualizare aplicata VNE din fiecare an al perioadei previzionate.

Etapele aplicarii metdei DCF sunt

- determinarea marimii veniturilor brute anuale previzionate (cifra d e

afaceri)

- determinarea marimii cheltuielilor asociate cu realizarea veiturilor brute

previzionate

- scaderea cheltuielilor anuale de exploatare previzionate din veniturile brute anuale previzionate

- determinarea ratei de actualizare

- estimarea valorii terminale sau de recuperare- prin folosirea ratei d e capitalizare aplicata VNE din anul 5 viitor dupa care valoarea terminala astfel estimata este actualizata cu factorul de actualizare aferent anului 4.

- Calcularea valorii actualizate a fluxului de numerar net anual si a valorii

terminale ( de recuperare)

- Calcularea valorii adecvate mijloculu i fix

Abordarea prin cost consta in stabilirea valorii mijloacelor fixe mobile prin estimarea costului de achizitie sau de productie al acestuia si estimarea deprecierii. Este o metoda relevanta pen tru mijloacele fixe mobile noi. Principala metoda de evaluare a mijloacelor fixe necesare exploatarii este costul de inlocuire net CIN .

Estimarea CIN- CIN reprezinta costul curent al subiectului asemanator care are cea mai apropiata utilitate echivalenta cu cea a mijlocului fix mobil nou, in timp ce costul de reproductie reprezinta costul curent de cosntructie a unei copii identice a mijlocului fix mobil evaluat. CIN este de multe ori mai mic decat cel de reproductie.

Determinarea costului curent de in locuire/reproductie al unui mijloc fix mobil se poate obtine prin:

- metoda devizului care consta in estimarea costurilor tuturor componnetelor individuale ale mijlocului fix, respectiv directe si indirecte tip ice sau normale

- metoda indexarii consta in inmultirea costului istoric al mijlocului fix mobil cu un indice de cost sau de pret pentru a transforma acl cost istoric cunoscut intr-un cost curent la data evaluarii

- metoda cost-capacitate- costurile de productie ale mijloacelor fixe mobile asemanatoare dar de diferite dimensiuni variaza exponential in functie de dimensiunea lor ( regula factorului sase zecimi)

Estimarea deprecierii cumulate pierderea de valoare din mai multe motive inclu zand factori de natura fizica, functionala, de exploatare si d in exteriorul acestuia.Deprecierea poate fi recuperabila (se poate remedia fezabil din punct de vedere economic) si nerecuperabila.

Uzura fizica se calculeaza ca raport intre varsta efectiva si durata de viata

utila normala. Varsta efectiva este varsta estimata a unui mijloc fix mobil in comparatie cu un mijloc fix mobil de acelasi fel.Durata de viata utila normala este


numarul de ani estimati in care un mijloc fix mobil nou este asteptat a fi folosit la

sfarsitul carora mijlocul fix va fi retras din exploatare;este stabilita la data PIF.

Durata de viata utila ramasa este numarul de ani estimati in care un mijlo c fix mobil cu o anumita varsta efectiva se asteapta sa fie utilizat in intreprindere, la sfarsitul carora mijlocul fix va mobil va fi retras din exploatare.

Deprecierea functionala poate fi redata prin costuri de exploatare excedentare, un cost de capital suplimentar (diferenta dintre costul de reproductie si cel de inlocuire). Cauza deprecierii functionale din exploatare este functionarea unor mijloace fixe mobile cu cheltuieli de exploatare mai mari decat substitutele lor moderne. Durata de viata economica a unor astfel de active ar trebui sa fie mai scurta decat durata lor de viata normala.Pot sa apara cheltuieli de exploatare excedentare:cheltuieli cu energia, salariale, rebuturi, pierderi tehnologice.

Deprecierea economica este cau zata de factori externi:cost majorat al

materiilor prime,al resursei umane, cererea scazuta pentru produsul respectiv, concurenta sporita,legislatia de mediu mai restrictiv a.

Eva luarea stocurilor, creantelor si disponibilitatilo r banesti

Conform IAS 2 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

In cazu l evaluarii pe baza de cost, costul stocurilor trebuie sa includa toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii si altew costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si la locul in care se afla in momentul evaluarii.

Este important de cunoscut care este metoda de evaluare a stocurilor folosita de intreprindere; cele acceptate de IFRS-uri sunt metoda costu lui mediu si metoda FIFO.

O alta metoda de evalaure o reprezinta folosirea sistemului de inventariere continua prin inregistrarea continua a cumpararilor si van zarilor.

Informatiile preluate din contabilitate dec catre evaluator este bine sa fie completate si cu alte activitati, respectiv:inventarierea fi zica sau analiza datelor inventarului precedent, ierarhizarea stocurilor din punctul de vedere al rotatiei si identificarea stocurilor cu rotatie slaba , identificarea metodei de evaluare la estimarea valorii stocurilor.

Materiile prime sunt evaluate la pretul pietei. Productia neterminata este evaluata la costul de u zina sau alt cost influentat cu un coeficient care sa exprime stadiul prelucrarii de obicei fata de produsul finit.Produsele finite sunt evaluate la pretul de vanzare specificat in contractele sau comen zile ferme, iar pentru

produsele finite de vandut la costul complet. 2

2 Dumitrescu Dalida, Dragos Dragota, Anamaria Ciobanu-Evaluarea intreprinderilor, Ed Economica, Bucuresti,

2002


Eva luarea creantelor

Creantele se grupeaza in functie de data exigibilitatii datoriei clientilor. Nu se mai iau in calcul crean tele cu vechime mare si debitori aflati in incap acitate d e plata (sanse reduse de recuperare).

Se diminueaza valoarea creantei cu:

- 10% pentru intarzieri la incasare in tre 31-60 zile

- 20% pentru intarzieri la incasare intre 61-90 zile

- 30% pentru intarzieri la incasare in tre 91-120zile

- 100 % pentru intar zieri la incasare de peste 120 zile

Disponibilitatile se considera ca sunt inregistrate in contabilitate la nivelu l preturilor de piata.

Eva luarea bunurilor luate in leasing

Bunurile luate in leasing au tratament diferit in raport de tipul de leasing.In cazul leasingului financiar bunurile sunt considerate parte componenta a patrimoniului si sunt evidentiate in activ la pretul de achizitie si in pasiv la datorii pe termen lung.Doban zile de plata stab ilite prin contractul de leasing sun t capitalizate in activul bilantier la rubrica Cheltuieli inregistrate in avans si in pasiv la Alte imprumuturi si datorii asimilate.Echipamentele luate in leasing financiar nu au impact direct asupra activului net contabil ci numai asupra marimii activului net corectat. Pot aparea diferente intre valoarea neta contabila a activelor si nivelu l datoriilor inregistrate in bilant ca urmare a evolutiei nivelelor ratelor dobanzii.

Valoarea echipamentelor luate in leasin g operational este considerata numai

in cazul abordarii prin venit in trucat vor produce beneficii viitoare.

Eva luarea active lor necorporale

In domeniul evaluarii afacerilor exista cca 120 de active necorporale identificate printr-o denumire care pot fi descrise prin continutul lor si pot fi evaluate in mod separat.Identificarea activelor necorporale se face in faza d e diagnostic juridic.

Cele mai des intalnite active necorporale care pot fi evaluate separat sunt:

- de natura proprietatii intelectuale: brevete de inventii, marci comerciale, drepturi de autor, desene si modele industriale, programe informatice, formule, proiecte, metode, programe, sisteme, proceduri, estimari

- active care reflecta relatiile contractuale din tre parti: avantajul de contract de inchiriere, de aprovizionare, de asigurare, de creditare, de distrubutie, de autorizare

- de natura necontractuala - forta de munca instruita, relatiile cu clientii, cu autoritatile, cu salariatii.

Metodele de evaluare a activelor necorporale sunt nscrise in cele trei

abordari clasice ale evaluarii oricarui tip de proprietate. Atu nci cand