Asezare

 

Orasul Amara este asezat in partea centrala a judetului Ialomita,intre comunele Grivita (N), Gheorghe Doja si Perieti (V), municipiul Slobozia (E si S).
Fiind strabatuta de soseaua nationala DN 2C Slobozia-Buzau, aflandu-se la 7 km fata de municipiul Slobozia, resedinta de judet si la 130 km fata de capitala tarii, Amara se afla amplasata intr-o zona favorabila comunicatiilor.
Suprafata totala a localitatii este de 7034 ha.

Cadrul natural geografic

 

• Cadrul natural apartine Baraganului Insurateilor.
• Climat continental de campie , cu veri calduroase, uneori toride si ierni reci; temperature medie anuala este de 10,5 grade -11 grade C precipitatiile medii insumeaza 450-500 mm/an; altitudinea variaza intre 23-44 m.
• Structura geologica: sunt raspandite depozitele cuaternare;predomina loessul, roca formata in specia lprin acumularea prafului argilos transportat de vant.
• Flora si fauna: caracteristice stepei, predominand graminaceele, leguminoasele, rozaceele si compozsele; vegetatie predominant ierboasa; fauna caracteristica campiei, cu mamifere, pasari,insecte specifice.
• Reteaua hidrografica: datorita inclinatiilor generale, panza freatica da nastere unor izvoare subteranesau de suprafata care alimenteaza continuu lacul Amara.
• Lacul Amara: lac de curs parasit al raului Ialomita, in forma literei 'S' culcata.Are o suprafata de 132 ha ,4,2 km lungime, 0,5 km latime si un volum de 2,6 mil.m.c.;chimismul apei este de tip sulfatat sodic, iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic;efectele terapeutice ale apei si namolului au fost semnalate inca din 1847, intrand empiric in utilizare in 1870; primele analize chimice ale lacului au fost realizate in 1887 de catre chimistul Petru Poni, iar consacrarea interna si internationala a lacului Amara s-a realizat in anul 1898, cand Ion Lahovary publica 'Marele dictionar geografic al Romaniei '.

Repere istorice

• Documentele arheologice atesta existenta asezarilor omenesti pe teritoriul ocupat astazi de orasul Amara inca din perioada neoliticului tarziu (obicte de ceramica specifice culturii Boianfaza Giulesti);
• Documente scrise se pastraza in cea de-a doua jumatate a secolului al XVI-lea (acte de schim terenuri, hrisoave domnesti,hotarnicii, etc.);
• Satul Motalva , sat desfiintat (intre 1974-1977) pe teritoriul localitatii Amara, atestat documentar prima oara in 1684, a fosta comuna intre 1930-1939; dupa desfiintare locuitorii au fost mutate in partea estica a comunei Amara;
• Satul Amara Noua , fost sat pe teritoriul comunei Amara, desfiintat in aceeasi perioada cu satul Motalva , locuitorii au fost mutate in partea esteca a comunei Amara;
• Localitatea Amara: primele asezari stabile in actualul teritoriu al localitatii ao fost consemnate in anii 1857-1859, cand s-au stabilit aici grupuri de mocani veniti din partile Fagarasului si Muscelului , carora li s-au adaugat alte grupuri da pastori intre anii 1864-1866;acestia si-au construit bordeie si colibe in preajma lacului, formand un catun numit atunci Basica Galbena sau Movila Galbena;atestata documentarin anul 1882, localitatea a luat fiinta intre anii 1879-1882, prin improprietarirea participantilor la Razboiul de Independenta si a tinerilor casatoriti, potrivit legii insurateilor; au primit pamant peste 300 de familii provenind din judetele Buzau, Prahova si Ialomita; din 1903, Amara are statut administrative de comuna, in componenta sa intrand si satul Motalva; din 1974 a primit locuitorii satelor desfiintate Motalva si Amara Noua; din aprilie 2004 , Amara a devenit oras, potrivit Legii nr.83/07.04.2004.

Obiceiuri si traditii specifice zonei

 

Referitor la traditiile existente la nivelul comunitatii locale , este greu sa afirmam ca exista o colectivitate traditionala. Exista partial tendinta de a pastra obiceiurile vechi, partial adaptarea unor obiceiuri provenite din alte zone. Apropierea de orasul Slobozia , contactul cu alte persone din alte zone datorita caracterului turistic al localitatii , provenienta locuitorilor din regiuni total diferite au dus la un anume 'amestec' de obiceiuri.

 

Schimbarile socio-demografice prin care a trecut localitatea au antrenat si schimbari ale obiceiurilor si traditiilor , folclorului, schimbari in ceea ce priveste acceptarea si receptarea a ceea ce este traditional , ceea ce este modern, contemporan.

 

Sarbatorile Pascale , sarbatorile prilejuite cu ocazia Nasterii Domnului au ramas cele mai importante sarbatori ale comunitatii , desi s-au produs unele modificari ale continutului , s-au adaptat modele inexistente ('Capra' spre exemplu se pare ca nu exista in urma cu 50-60 de ani, acest 'imprumut' fiind pus pe seama televizorului.).In dimineata zilei de dinaintea Craciunului se merge cu 'Buna dimineata la Mos Ajun'. De obicei copiii sunt cei care pastraza acest obicei. A doua zi de Craciun grupuri de colindatori merg cu 'Steaua' sau 'Capra'.In ajun de Anul Nou tinerii din localitate merg cu 'Plugusorul', obicei pastrat din batrani.

 

In ziua de Boboteaza , intreaga localitate este la biserica unde se savarseste Slujba Agheasmei celei mari si Sfintirea apei. La sfarsitul slujbei este asteptat 'botezul cailor'. Rand pe rand sanii si carute trec prin fata preotului care stropeste cu apa sfintita animalele. Slujba de sfintire si botezul cailor sunt urmate de intrecerile de sanii , carute, cai, iar castigatorii sunt premiati de Consiliul Local.

 

Prima mare sarbatore dinaintea Sfintelor Pasti o reprezinta Floriile. Se aduce acasa salcie sfintita si se pune la icoane pentru binele casei.

 

Pentru Pasti exista un adevarat calendar respectat candva cu strictete. Ouale erau vopsite in Joia Mare ; vinerea se tinea post negru si se cocea cozonacul , iar participarea la deniile din Saptamana Mare isi avea locul si rostul ei in viata comunitatii. Acest calendar se pastreaza si astazi , insa incarcatura spirituala s-a estompat , datorita pendularii intre traditional si modern determinate de dezvoltare si noile contexte socio-culturale.

Obiceiuri de primavara

 

Descoperirea identitatii proprii a fiecarei comunitati, reprezinta astazi o necesitate de o maxima importanta in cultivarea spiritului comunitar, in acest context , cunoasterea traditiilor mostenite ca cea mai bogat si sfanta zestre spirituala faciliteaza comunicarea intre generatii.

Sunt obiceiuri care au rezistat in timp, nu numai pentru ca par a fi manifestari folclorice, ci pentru ca ele reprezinta un mecanism activ al vietii sociale, a colectivitatii acestor meleaguri, pentru ca insumeaza intelesuri profunde asupra relatiilor om- natura, a relatiilor interumane, asupra mersului normal al vietii sociale.

Astfel, inceputul perioadei Postului Mare este marcat de petrecerile din seara de Lasatul Secului , petreceri cu mancare si bautura , cantec si joc. In aceeasi seara se obisnuieste ca pe fiecare strada , tinerii si copiii din Amara sa aprinda focuri in jurul carora se danseaza si se canta pana la revarsatul zorilor.

Acest obicei , denumit Dihornita, tina in mare masura de fondul folcloric , el marcand incheierea perioadei casatoriilor si inceputul muncilor de primavara. Focul, element purificator , are menirea de a alunga gerul iernii si duhurile rele, si de a intampina iarna.

Un alt obicei stravechi , pastrat pana in zilele noastre , este Caloianul (Scaloianul) , obicei de invocare a ploii, practicat de copii din Amara in zille de dupa Paste. Caloianul este de fapt o papusa din lut de forma unui om mort in miniatura cm) , ornate cu coji de oua vopsite ramase de la Sarbatoarea Pascala, impodobit cu flori si avand o cruce la cap.

Inmormantarea fictiva se face dupa randuiala traditionala: un copil joaca rolul de popa, altul de dascal, iar restul cetei se constituie intr-un alai, nelipsind bocitoarele. Caloianul este ingropat , iar dupa trei zile dezgropat si aruncat intr-o fantana parasita sau pe o apa curgatoare, ca dupa orice inmormantare traditionala, urmand pomana.

In concluzie, toate aceste obiceiuri celebrate in comunitate au, dincolo de rolul lor ritualic, o functie de consolidare a legaturilor spirituale intre generatii si definire a specificului mediului sociocultural in care se desfasoara.

Economia localitatii Amara

Cadrul economic al localitatii este caracterizat prin urmatoarele aspecte generale:

 

• Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tara
• Preponderenta agriculturii si turismului
• Declinul unor sectoare industriale traditionale

 

 

Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta, datorata dezechilibrelor mostenite a neconcordantei dintre componentele reformei economice si a utilizarii nerationale a resurselor naturale si umane, cu impact negativ asupra productivitatii, eficientei si ratei de angajare.

 

Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a fortei de munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani, inregistrandu-se in aceasta perioada o evolutie lenta, dar pozitiva a economiei, avand efecte benefice asupra mediului social.

 

Urmarea procesului de privatizare si de trecere la economia de piata, s-a inregistrat un declin fundamental al numarului si marimii intreprinderilor de stat concomitent cu cresterea numarului de societati comerciale private.Sectorul privat caracterizat de o evolutie in timp lenta, dar constant pozitiva, este relativ bine reprezentat la nivelul localitatii, fiind sustinut de crearea si dezvoltarea continua a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM).

 

Agentii economici de pe teritoriul localitatii Amara sunt preponderent cu capital privat autohton. Din cele 101 de firme inregistrate pe raza orasului Amara, doar trei institutii sunt cu capital de stat, 5 cu capital italian si una cu capital francez.

 

Este de remarcat ponderea substantiala pe care o au firmele de comert si agricultura din numarul total al firmelor, respectiv 32% pentru comert si 18% pentru agricultura, acestea doua fiind domeniile cu cea mai acerba concurenta din cadrul orasului Amara. Exista cel putin doua subdomenii de activitate pentru comert: cu pesticide si cu butelii de gaz, in care se poate vorbi de concurenta. In rest, in lipsa unor informatii mai detaliate privind sfera de activitate a agentilor economici din orasul Amara pot fi facute putine inferente referitor la concurenta pe obiecte de activitate.

 

In diagrama prezentata mai jos exista la capitolul Altele, domenii in care activeaza numai un agent economic, pentru care teoretic concurenta este nula. Acestea sunt:

 

• Cresterea pasarilor, reprezentat prin SC LYR GO SRL
• Cultura, reprezentat prin RADEF ROMANIAFILM
• Editare ziare si reviste, reprezentat prin SC CORIS 2000 SRL
• Furnizare energie electrica, reprezentat prin SC ELECTRICA DOBROGEA SA
• Instalatii retele apa, reprezentat prin SC VIV SERV SRL
• Intretinere curatire cladiri, reprezentat prin OZON COMPANY
• Intretinere retele electrice, reprezentat prin CNTEE TRANSELECTRICA SA
• Marochinarie, reprezentat prin SC TRIS COMPANY SRL
• Operatiuni bancare, reprezentat prin SUCURSALA CEC
• Prelucrarea carnii, reprezentat prin SC FREZIA SRL
• Telefonie mobila, reprezentat prin MOBIFON SA

 

Factor vital pentru functionarea economiei de piata, sectorul privat din economia regionala a evoluat relativ lent, fiind orientat preponderent spre unitati mici din cadrul sectoarelor producatoare de bunuri de consum, atractive din punct de vedere al vitezei de rotatie a capitalului si al perspectivelor de acces pe piata interna si externa.

Accelerarea procesului de privatizare din ultimii ani a avut un impact deosebit asupra evolutiei intregii economii regionale, favorizand crearea unui mediu de afaceri sanatos, competitiv si concurential.

Climatul institutional favorabil din ultimii ani a permis o dezvoltare accentuata a sectorului privat, bazat in mare parte pe crearea de intreprinderi mici si mijlocii.

Dinamica si distributia teritoriala a IMM-urilor este influentata de o serie de factori precum: puterea economica a zonei, existenta unui potential de forta de munca cu o buna pregatire profesionala, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura economica si cererea corespunzatoare. Pentru domeniile de activitate cu un numar de cel putin doua firme pe domeniu situatia, se prezinta dupa cum urmeaza:

Sursa: aparatul propriu al Primariei Amara

 

Principalele domenii in care activeaza societatile comerciale din orasul Amara

 

Agricultura

 

In cadrul Regiunii de Sud Muntenia, judetul Ialomita ocupa locul al treilea din punct de vedere al suprafetei agricole si al suprafetei de teren arabil, fiind devansat de judetele Teleorman si Calarasi.

Conditiile naturale ale regiunii si calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul agriculturii.

Productia de vegetale are un rol important, fiind orientata in special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor.

Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si intretinerii culturilor au constituit factorii, care in perioada 2000-2005 au influentat nivelul si variatia productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.

Suprafata agricola reprezinta 89 % din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafata arabila este de 93.44%.

Cu toate ca, exista conditii natiurale deosebite, in prezent nu se poate spune ca exista o productivitate agricola competitiva si eficienta, acest aspect fiind determinat atat de dotarile tehnice necorespunzatoare, cat si de modul de exploatare practicat.

Industria

 

Industria localitatii este slab reprezentata. Cauza acestui fapt o regasim in perioada inaintea anului1989 si o reprezinta atat resursele reduse ale subsolului cat si politica regimului comunist de a avea in aceasta regiune o economie preponderent agrara datorita solului propice. Productia de covoare si artizanat ce luase avant inaintea anului 1989 stimulata de mecanismele economiei centralizate nu a mai putut face fata noilor conditii impuse de economia de piata, disparand. In prezent, industria localitatii cuprinde urmatoarele ramuri:

 

• Morarit si panificatie
• Prelucrarea carnii
• Marochinarie
• Confectii
• Constructii
• Tamplarie PVC
• Fabricare de mobilier
• Editare ziare si reviste
• Instalatii retele de apa

..........................................

Localitate in judetul Ialomita la 7 km nord-vest de Slobozia si la 125 km de Bucuresti. Are in componenta si localitatea Amara Noua.

Este o statiune balneoclimaterica cunoscuta situata pe malul nord-vestic al lacului Amara, la o altitudine de 30 m. Factorul curativ cel mai important al statiunii este namolul sapropelic din lac care este folosit inca din 1900. Printre factori naturali curativi mai pot fi amintiti: apa sulfatata, clorurosodica a lacului Amara, apa minerala de sonda sulfuroasa, sulfatata, bicarbonatata hipotona, sodica.

Indicatii terapeutice: afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni reumatice degenerative, ginecologice, dermatologice.

Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde la vane si bazine cu apa provenita din lac, instalatii pentru bai calde si impachetari cu namol, amenajari pentru ungeri cu namol rece.

Climatul este continental de campie, cu veri calduroase si ierni reci.