Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » copii
Probleme de comportament - copii

Probleme de comportament - copii



PROBLEME DE COMPORTAMENT - COPII

 

Daca copilul plange pentru a obtine ceea ce vrea?

Metoda numaratului

 

            Aceasta metoda ii da de stire copilului ca consolidarea nu este disponibila in mod obisnuit ( S – Delta ) . Ea poate fi folosita atunci cand un copil vrea ceva ce poate avea , dar nu pentru un comportament negativ ( plans , lovit , tipat etc ) pentru a primi ceva ce doreste .

            I : „Nu plange” ( Incepe sa numere de indata ce copilul ia o pauza dar se opreste atunci cand incepe sa planga din nou )

            I : Repeta  „Nu plange” ( Incepe sa numere din nou fiecare data cand copilul se opreste din plans )

            S : < In cele din urma se opreste din plans in timp ce instructorul numara pana la 10 >


            I : Il imboldeste pe copil la nivelul lui obisnuit ( imitativ , semn cu mana intina , „ce vrei?” ) pentru a solicita ( cere ) ceea ce vrea .

            Pentru unii copii , aceasta metoda s-ar putea de fapt sa sporeasca / inteteasca criza . Daca da m este posibil ca prezenta instructorului sau a parintelui sa sugereze ca copilul mai poate inca sa obtina ceea ce vrea ( stimul discriminativ pentru consolidare ) . Acest lucru poate fi adevarat la inceputul invatarii daca parintele sau instructorul a consolidat criza in tecut . Daca se intampla asa , parintele / instructorul ar trebui sa paraseasca camera , ignorand criza ( asigurandu-se ca copilul nu are ce face ca sa se raneasca sau sa distruga ceva ) . De indata ce se opreste , parintele / instructorul sa se intoarca sa-l imboldeasca pe copil sa ceara ceea ce vrea intr-un mod potrivit .

            Fiti atenti ca unii copii , mai ales aceia care folosesc mult ecoul , pot incepe sa inlantuie numaratul in solicitarea ( cererea ) lor . Daca se intampla asa , folositi-va degetele pentru a marca trecerea timpului in loc sa numarati cu voce tare .

Daca copilul incepe sa planga sau sa tipe dar nu pare sa vrea nimic ?

 

            In acest caz , comportamentul negativ ar putea fi o solicitare ( cerere ) de a i se da atentie . Parintii au o tendinta naturala de a fugi la copilul lor atunci cand el este suparat . Noi credem ca este „treaba” noastra ca parinti sa ne dam seama ce nu este in regula . Din nefericire , copilul s-ar putea sa-si fi dat seama ( s-ar putea sa fi invatat ) ca ori de cate ori el doreste ca parintii sa-i dea atentie , tot ce trebuie sa faca este sa tipe . Inseamna atunci ca trebuie sa va ignorati copilul atunci cand s-a ranit sau atunci cand este suparat ? Nu , nu in intregime . Daca copilul a cazut si s-a lovit la genunchi , trebuie neaparat sa-l alinati si sa-i puneti un bandaj pe genunchi . Dar , daca copilul dumneavoastra plange frecvent si atunci cand va duceti la el nimic nu pare sa fie in neregula , atunci s-ar putea ca el sa planga pentru a va atrage atentia . In acest caz , este important sa opriti consolidarea comportamentului prin acordarea atentiei catre copil . In schimb , acordati-i o grmada de atentie atunci cand copilul se angajeaza in comportamente potrivite .  De exemplu , apropiati-va de el atunci cand se uita in liniste la o carte si oferiti-i o multime de imbratisari si cuvinte amabile ( daca ii plac asemenea lucruri ! ) . Nu mai dati niciodata atentie comportamentului problema din nou . Pauza sau ignorarea vor functiona daca comportamentul problema reprezinta o incercare de a atrage atentia . Daca copilul foloseste un comportament destructiv sau care l-ar putea rani , nu-l lasati singur . Opriti / impiedicati comportamentul si protejati copilul dar nu spuneti nimic si nu oferiti nici o atingere „linistitoare” .

            Invatati-l pe copil sa foloseasca „cuvinte” pentru a va spune ca are nevoie de atentie . De exemplu , invatati-l sa spuna „Vreau o imbratisare” sau „Vino sa te joci cu mine” si aveti grija sa-i oferiti multa atentie atunci cand foloseste aceste cuvinte !

Daca copilul este capabil sa spuna cuvantul dar refuza sa ceara ceea ce vrea?

 

            Foarte rar se intampla ca un copil sa refuze cu adevarat sa spuna un cuvant cand el are o dorinta puternica pentru acel lucru . Doar pentru ca un copil poate spune un cuvant pentru a numi ceva nu inseamna ca el poate solicita articolul folosind acelasi cuvant . Chiar daca un copil este capabil sa foloseasca un cuvant pentru a cere lucruri in mod inconsecvent , pentru unii copii poate sa fie foarte greu sa-si aminteasca ce cuvant sa foloseasca , mai ales atunci cand sunt sub presiune . De exemplu , multi copii cu apraxia pot fi capabili sa spuna un cuvant destul de bine in mod imitativ sau chiar sa-l produca corect fara nici un model cateodata , dar atunci cand sunt intebati „Ce vrei?” copilul s-ar putea sa nu fie capabil „sa ajunga din urma” cu cuvantul . Cel mai bun lucru este sa mergeti inainte si sa imbolditi copilul , chiar daca dumneavoastra credeti ca el „stie” cuvantul . Dati-i o bucatica din ceea ce a a cerut el , apoi incercati sa obtineti un raspuns fara imbold . Exemplu :

            Parintele : „Ce vrei?” ( copilul se intinde spre prajitura ) „Prajitura”

            Student : „Prajitura” ( parintele ii da o bucatica din prajitura )

            Parintele : „Ce vrei ?” ( transfer de la ecou )

            Student : „Prajitura”

            Parintele : „Ce faci?”

            Student : „Mananc”

            Parintele : „Asa este . Ceva ce mananci este o .?” ( completare )

            Student : „Prajitura”

            Parintele : „Bravo , istetule ! Ce vrei?”

            Student : „Prajitura”

Daca copilul incepe sa tipe pentru a scapa dintr-un loc sau dintr-o situatie ?

 

            Aceasta reprezinta in esenta , comportamentul dde evadare . Cand un copil manifesta un comportament negativ pentru a servi acestei functii , este important sa nu-i permiteti niciodata copilului sa scape sau sa evite cererea care i s-a adresat . O data ce a fost facuta cererea , este important ca instructorul / parintele o urmeaza intocmai , chiar daca este necesar sa-i dea un imbold fizic copilului pentru a se conforma . Apoi avem nevoie sa ne examinam strategiile de predare pentru a hotari daca cererile sunt bazate in mod rezonabil pe nivelul capacitatii copilului . Trebuie de asemenea sa obervam mediul inconjurator pentru a vedea din ce vrea copilul sa scape / sa evadeze ( lumina , zgomote , mirosuri , etc ) . Este important sa-l invatati pe copil un comportament de inlocuire . De exemplu , puteti sa-l invatati pe copil sa ceara o pauza . Dati-i copilului o pauza de cate ori o cere la inceput . Mai tarziu , atunci cand copilul cere , dati-i de stire cand pauza este disponibila .

Daca comportamentul a fost consolidat cu stimuare proprie ( lucruri care sunt placute pentru copil ) ?

 



            In acest caz , dumneavoastra doriti sa preveniti fizic comportamentul sa nu apara . Comportamentele proprii – stimulatoare se consolideaza de la sine . Daca copilului i se permite sa continue , comportamentul se va inteti . Invatati-l pe copil sa se bucure de interactiunile sociale ( prin asociere ) si alte activitati care ofera acelasi input senzorial intr-o maniera mult mai potrivita si mai putin daunatoare .

Cum ne descurcam cu comportamentele inainte ca ele sa se produca

 

            Atunci cand vorbim despre manipularea imprejurarilor inainte sa apara un comportament ( antecedent ) , vorbim despre moduri  de a evita ca comportamente negative sa se produca pentru prima data . Acest lucru nu trebuie confundat cu cum reactionam dupa ce apare un comportament ( consecinta ) , ceea ce va determina daca un comportament este probabil sa continue sau nu in viitor . Este critic sa intelegem ca amandoua au abilitatea de a schimba comportamentele , dar pentru motive diferite . Mai mult , daca incercam sa ne descurcam cu oricare din ele in izolare / pe rand , nu vom fi atat de eficienti in a face schimbari semnificative decat daca am incerca sa ne descurcam cu amandoua . De fapt , daca acordam atentie numai imprejurarilor antecedente , comportamentul negativ va continua daca felul in care reactionam consolideaza comportamentul .

            Manipularile antecedente pot curpinde multe lucruri dar ele ar trebui sa ia in considerare cunostintele pe care le avem despre fiecare copil , cum reactioneaza el la mediul inconjurator si abilitatea sa de a intelege ce se intampla in jurul lui . Este important sa fim sensibili la nevoile copilului si in acelasi timp sa-l invatam sa fie capabil sa functioneze in societate cu alti oameni cu cat mai putine modificari necesare pentru a avea succes . Cu alte cuvinte , putem folosi orice unele necesare pentru a-l invata pe copil , bazate pe capacitatile lui curente , dar ar trebui sa includem si procese de invatare care ne vor permite sa renuntam la imbolduri si ajutoare pe masura ce copilul invata capacitati noi .

Caracteristici specifice copilului

Sistemul Senzorial

 

            Invatati-l / cunoasteti-l pe copil . Cunoasteti-i raspunsurile obisnuite la sunet , atingere , mirosuri , miscare , gesturi , etc . In timp ce este important sa aratati respect fata de reactiile copilului la mediul inconjurator , nu-l putem impiedica mereu sa experimenteze o situatie pe care o gaseste neplacuta . Pentru unii copii , aceasta ar insemna sa-l tinem separat de restul lumii pentru totdeauna ! Daca anticipati ca copilul va avea dificultati intr-o anumita imprejurare , ca rezultat al sistemului senzorial , planifica si sa-l „desensibilizati: treptat cat mai mult posibil . Pentru a face acest lucru , copilul este introdus in imprejurare / situatie pentur mici perioade de timp si este consolidat pentru amabilitatea lui de a tolera decorul pentru perioade mai lungi de timp . Cateodata reactia copilului este atat de puternica incat desensibilizarea nu va fi eficienta . Daca se intampla asa , va fi important sa alegeti medii de invatare pentru copil care iau in considerare felul in care el raspunde la diferiti stimuli din mediu . De asemenea s-ar putea sa fie de ajutor sa „asociati” imprejurari usor neplacute cu lucruri pe care copilul le gaseste incurajatoare , cum ar fi jucariile favorite , carti sau mcare . Caseta video nu va fi prea tare daca filmul este despre personajul lui preferat si daca copilul are jucaria preferata cu el . Invatati-l pe copil sa-si fie propriul avocat prin comunicarea felului in care el reactioneaza la mediul inconjurator ( comportament de inlocuire ) . De exemplu , copilul ar putea fi invatat sa spuna „Este prea tare !” , „Nu-mi place asta” sau „Hai sa mergem” atunci cand nu se simte capabil sa conduca stimularea in mediul inconjurator .

Anxietate in situatii imprevizibile / nevoia pentru „monotonie”

 

            Copiii difera in abilitatea lor de a se descurca cu schimbari in rutina lor sau in situatii care sunt imprevizibile . Daca copilul / studentul dumneavoastra devine foarte nelinistit in situatii noi , unele comportamente negative pot fi evitate prin a-i da de stire la ce sa se astepte intr-un fel pe care sa-l inteleaga . Daca copilul intelege limbajul , vorbiti-i despre ceea la ce treruia sa se astepte in aceasta imprejurare . Cartile pot fi uneori de folos . De exemplu , cititi des o carte despre mersul la dentist inainte de a merge . Povestile Sociale si Conversatiile in Benzi Comice ( Carol Gray) pot fi folositoare in a-i arata copilului la ce sa se astepte intr-o situatie data . Mai mult, orare / programe vizuale pot fi folositoare pentru copii care nu inteleg prea bine limbajul verbal . In esenta , imaginile ii arata copilului ce urmeaza sa se intample in timpul unei anumite perioade din zi . Este important sa estompati gradat „nevoia” pentru aceste programe pe masura ce copilul desprinde capacitatile lingvistice . De exemplu , atunci cand copilul este capabil sa inteleaga „Intai mergem la bacanie , apoi la bunica si apoi in parc” , atunci cand i se spune verbal , nu va mai fi nevoie un program vizual . Mai mult , copiii pot invata sa tolereze o anumita spontaneitate in viata lor ! Acest lucru poate fi implinit prin adaugarea unor lucruri gragute in timpul zilei care nu sunt incluse in program . Aveti grija ca activitatea „diferita” sa fie una pe care copilul o prefera . In esenta , ceea ce il invatati este ca lucrurile neasteptate pot fi intr-adevar nostime ! De asemenea este important sa-l invatati pe copil sa –si comunice nevoia de a primi informatii despre ceea ce urmeaza sa se intample . De exemplu , copiii pot fi invatati sa intrebe  „ Ce urmeaza?” sau „Unde mergem?” daca au nevoie de informatii .

Intelegerea Situatiilor Sociale

 

            Multi copii cu autism au dificultati in „citirea” comunicarilor non-verbale cum ar fi pozitia corpului si expresiile faciale . Mai mult , multi prezinta greutati in a invata „regulile” interactiunilor sociale . Ca rezultat , ei pot spune sau face lucruri care sunt nepotrivite intr-o anumita imprejurare . Copiii pot fi invatati direct aceste capacitati . Conversatiile in Benzi Comice si Povestile Sociale pot fi folositoare in a preda aceste capacitati daca limbajul copilului este intr-un punct in care el nu intelege explicatiile data verbal . Mai mult , il putem invata pe copil sa inteleaga imprejurarile / situatiile sociale daca il invatam sa caute lucruri pe care le putem „vedea” care ar putea sa arate ceea ce simt sau gandesc oamenii ( acompaniamente publice ) . De exemplu , invatati-l pe copil sa se uite la ochii unei persoane sau la mana ridicata pentru a determina ceea ce simte persoana sau ce vrea sa faca .

Intelegerea Ateptarilor

 



            Copii cu autism s-ar putea sa nu inteleafa ceea ce trebuie sa faca intr-o situatie data . Copiii care se dezvolta obisnuit ii pot observa pe ceilalti copii din jurul lor si sa faca ceea ce fac ei daca ei nu sunt siguri de ceea ce se asteapta din partea lor . Sau ei l-arputea inteba pe profesor sau pe parinte ce ar trebui sa faca . Daca copilul cu autism nu a fost invatat sa-si imite semenii sau sa ceara clarificari , ei s-ar putea sa nu inteleaga ceea ce se asteapta din partea lor . Daca ii dam explicatii clare intr-un fel pe care copilul in intelege , putem fi capabili sa evitam anumite comportamente negative . Mai mult , sa-l invatam pe copil sa-si imite semenii si sa ceara ( solicite ) informatii reprezinta capacitati importante pe care copilul tebuie sa le invete .

                     

Cum il invatam pe copil sa foloseasca cuvintele in locul crizelor

 

            Multi copii cu autism folosesc comportamente nepotrivite pentru a li se indeplini nevoile . Acest lucru poate fi foarte frustrant pentru parinti si pentru instructori sa se descurce cu ele deoarece aceste comportamente pot interfera cu procesul de invatare sau cu alte activitati ale vietii zilnice . Adevarul este ca oamenii fac ceea ce le convine ! Indiferent ce comportament manifesta copilul , daca el continua sa apara este pentru ca , la un anumit nivel , comportamentul „este convenabil” pentru copil . Cu alte cuvinte , exista o anume dorinta pe care comportamentul o intalneste / indeplineste . Daca ne dam seama ce dorinta este indeplinita , manipulam puterea nevoii ( OS ) si / sau il invatam pe copil un mod mai acceptabil de a-si „comunica” nevoia . In legatura cu aceasta , il putem invata pe copil ca „vechiul mod” de a comunica nu va mai merge / functiona !

            Cele trei „nevoi” principale pe care comportamentul negativ le-ar putea comunica ( functii ale comportamentului ) sunt :

1.     Ei capata atentie sau lucrurile dorite .

2.     Ei evita  sau scapa dintr-o situatie sau cerere .

3.     Comportamentul in care se angajeaza este placut .

            Primul pas atunci cand ne confruntam cu un comportament problema este sa incercam sa ne dam seama de ce copilul reactioneaza in acest mod . Atunci cand ii intrebam , parintii sau profesorii isi pot exprima parerile lor de ce apare comportamentul . De exemplu , ei pot spune ca este din caquza ca copilul este incapatanat , bolnav , flamand sau rasfatat de bunica .

            Bineinteles ca toti avem zile „proaste” dintr-o multime de motive , dar , daca un comportament problema este consecvent , exista o legatura intre comportament si ceea ce se intampla inainte si / sau dupa el si care face ca comportamentul sa continue . Treaba unui analist al comportamentului este sa-si dea seama care este aceasta legatura astfel incat sa poate fi dezvoltat un plan potrivit de a se adresa comportamentului . Este important ca echipa sa nu se concentreze asupra persoanei sau a lucrului care este „de condamnat” pentru comportamentul problema . Facand lucrul acesta , ar putea avea ca rezultat faptul ca oamenii implicati ar putea avea ca rezultat faptul ca oamenii implicati sa devina defensivi / sa se apere sau sa se simta jigniti , ceea ce nu este niciodata sanatos pentru o echipa sau familie unita . Nimeni nu il invata pe ocpil in mod intentionat sa se comporte rau ! In schimb , echipa ar trebui sa abordeze acest proces ca un exercitiu de rezolvare de problema cu abordarea echipei de a aduna informatiile necesare pentru a se adresa comportamentului problema .

            Pentru a stabili aceasta legatura / relatie , este important sa va petreceti intr-adevar timpul observand si inregistrand ceea ce se intampla chiar inainte ( antecedent  ) si imediat dupa ( consecinta ) comportament . Acest lucru poate fi inregistrat de oamenii care lucreaza zilnic cu copilul sau de catre un ibservator de dinafara . Informatia inregistrata tebuie sa reprezinte exact ce comportament a fost observat , si nu impresia a ceea ce l-a cauzat . De exemplu , in loc sa scrie „Lui Sam ii era foame” ca fiind un antecedent ( ce s-a intamplat chiar inaintea comportamentului ) , observatorul ar putea scrie „Sam statea in fata frigiderului si mama l-a intrebat < Ce vrei? >”. In loc sa scrie „Sam a facut o criza temperamentala”, ca o descriere a comportamentului , observatorul ar putea scrie „Sam a cazut pe podea , a tipat si a izbit din picioare” . In loc sa scrie „Mama l-a pedepsit” , pentru a descrie ce s-a intamplat chiar dupa ce a aparut comportamentul ( consecinta ) observatorul poate scrie „Mama l-a ridicat si l-a pus pe un scaun” . In acest punct , de fapt noi adunam „faptele” , si nu incercam sa determinam cauza . Este de asemenea folositor sa scriem cand anume ( la ce ora ) apare fiecare comportament pentru a ne ajuta sa stabilim daca exista un sablon al comportamentului .

            O data ce informatiile au fost adunate pentru o perioada de timp , echipa revede informatiile pentru a cauta sabloane in evenimentele care apar inainte si dupa comportament . De exemplu , sa spunem ca atunci cand echipa s-a uitat la comportamentele lui Sam , ei au observat ca nu exista nici o consecinta in ceea ce priveste ce se intampla dupa comportament . Poate ca o persoana s-a indepartat atunci cand criza incepea , o alta incerca sa calmeze copilul si o alta il punem „pe loc repaus” . Singurul lucru care era consecvent era acela ca criza  incepea intotdeauna atunci cand cineva intreba „ Ce vrei?” . Asadar , echipa a stabilit ca exista o „legatura” intre intrebarea „Ce vrei?” ( eveniment antecedent ) si criza (comportament ) .

            De cealalta parte , poate ca informatiile adunate aratau o relatie / legatura diferita . Poate ca o persoana a intrebat „Ce vrei?” , alta a intrebat „Ti-e foame?” iar o a treia a deschis frigiderul si i-a dat lui Sam sucul . Singurul lucru care era consecvent era acela ca dupa ce aparea criza temperamentala / de temperament (consecinta) , toata lumea ii arata lui Sam diferite articole pana cand descopereau ce anume dorea el si Sam se oprea din plans . Aceasta ar indica ca legatura este intre comportament si obtinerea articolului dorit .

            O data ce s-a stabilit legatura , se poate elabora un plan pentru a se adresa comportamentului problema . Metodele de reducere a comportamentului cuprind de obicei :

            1. Manipularea a ceea ce vine inaintea comportamenului ( evenimente antecedente ) .

            2. Indepartarea consolidarii care mentine comportamentul ( disparitie )

            3. Invatarea copilului a unui comportament de inlocuire prin oferirea unei densitati mai mari de consolidare pentru un comportament alternativ ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) .



            Scopul este de a-l invata pe copil un comportament de inlocuire ( vorbire , semne sau schimbul de imagini / obiecte ) pentru a indeplini aceeasi functie ca si comportamentul negativ . Comportamentul potrivit si cel nepotrivit in aceasta imprejurare sunt numire „o pereche corecta” .

            De exemplu , daca echipa lui Sam descoperea ca criza aparea numai atunci cand el era intrebat „Ce vrei?” ( antecedent ) , o parte a planului ar putea cuprinde excluderea acestor cuvinte pentru un timp . In schimb , echipa ar putea decide sa deschida imediat frigiderul si sa-i dea lui Sam posibilitatea de a alege unele dintre articolele pe care le-ar putea dori . In timp ce el se intinde spre un articol , echipa l-ar putea imboldi imediat pe Sam sa foloseasca cuvantul , semnul sau imaginea pentru a solicita articolul pe care il vrea . Pentru solicitarea in acest fel , echipa ar putea sa planuieasca sa-i dea mai mult din obiectul solicitat decat primeste de obicei ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) . Imboldurile au fost duse treptat pana cand Sam a fost capabil sa solicite ceea ce vrea chiar daca el nu se afla langa frigider .

            Bineinteles , ar fi de asemenea important sa-l invete pe Sam sa tolereze / accepte atunci cand aude „Ce vrei?” deoarece candva , cineva ii va pune aceasta intrebare . In mod evident Sam avea o aversiune la auzul acestor cuvinte , cel mai probabil din cauza ca exista ceva care lui nu-i placea si care se intampla in acelasi timp cand el auzea acele cuvinte . De exemplu , poate ca cineva ii tinea jucaria preferata la vedere si continua sa-l intrebe „Ce vrei?” iar si iar , fara a-i permite accesul la jucarie . Este important sa nu va petreceti prea mult timp concentrandu-va asupra CUM s-a intamplat deoarece , asa cum s-a aratat mai sus , gasirea vinovatului este rareori sanatoasa pentru orice echipa sau familie . Dar este important ca orice membru al echipei sa inteleaga cum diferitele strategii de invatare pot afecta copilul . Totusi , focus – ul primar ar trebui sa ramana asupra rezolvarii problemei . in acest caz , o parte din programul lui Sam l-ar putea imboldi sa solicite mici bucati din articolul dorit si „strecurarea” treptata a intrebarii intre multimi si multimi din articolul preferat . Sau poate ca echipa va decide doar sa „asocieze” acele cuvinte cu consolidarea prin pronuntarea lor in timp ce Sam este angajat intr-o activitate preferata a lui Sam , ei ar putea spune „ Ce vrei?Video” , cu o voce calma, linistitoare . Va fi important ca in aceasta situatie sa spuneti atat intrebarea cat si raspunsul pentru ca copilul sa nu se obisnuiasca ca intrebarea sa nu fie urmata de nici un raspuns . Apoi , poate ca video-ul va fi oprit , in mod treptat , cateva secunde si Sam va fi imboldit sa ceara sa se uite la video indiferent de forma de raspuns pe care o foloseste ( cuvinte , imagini , semne , obiecte ) . Facand aceste lucruri s-ar putea sa impiedice criza sa se manifeste in primul rand , oricum , totusi este nevoie sa existe un plan pentru a se adresa crizei daca ea apare totusi . Consolidarea , prin definite , este ceea ce se intampla dupa ce apare comportamentul . Desi fiecare persoana din primul exemplu a reactionat diferit , comportamentul trebuie sa fie consolidat deorarece el continua . De fapt , daca un comportament este consolidat in mod inconsecvent , este chiar mai greu sa-l stingem , sa-l facem sa dispara ! Asadar, ca parte a planului , echipa ar putea hotari ca de fiecare data cand Sam face o criza in loc sa solicite , ei vor folosi metoda numaratului ( care va fi descrisa mai tarziu) . De indata ce Sam se va opri din numarat pana cand se ajunge la 10 , ei il vor imboldi sa ceara ceea ce vrea . Cand un copil face crize ca modalitate de a solicita lucruri , este crucial ca el sa nu capete niciodata acces la lucrurile pe care le vrea ( consolidari ) prin inca o criza .  Din nefericire , daca unui copil i se da ceea ce vrea chiar daca el face o criza la intamplare , este foarte probabil ca el sa mai faca crize si in viitor oi de cate ori el va dori ceva . Ganditi-va la jocurile de noroc din Las Vegas . Faptul ca aparatul nu „plateste” ( consolideaza ) de fiecare data cand o persoana baga banii in el , nu face altceva decat sa-i determine pe oameni sa bage tot mai multi bani cu gandul ca poate viitoarea moneda va fi cea care va castiga potul cel mare .

            Nu inseamna ca copilul planuoieste acest lucru deliberat , este exact ceea ce se intampla atunci cand copilul primeste ceea ce vrea dupa o criza ( program de consolidare cu proportie variabila ) . De fapt , daca copilului i s-a dat ceea ce a vrut (consolidat) de fiecare data cand a facut o criza ( program de consolidare continua ) inainte ca incercarile noastre sa intervina , ne va veni de fapt mai usor sa stingem / indepartam comportmentul . Aveti in vedere un aparat de bomboane drept exemplu . Daca in trecut obtineam intotdeauna bomboane de fiecare data cand puneam bani in aparat , apoi deodata nu am mai primit bomboane de fiecare data , probabil ca in viitor nu vom mai baga bani in acel aparat . Spre deosebire de cazul jocurilor de noroc , comportamentul nostru de a baga bani in aparat se va opri destul de repede !

            Este important sa intelegem ca de obicei observam o crestere in comportamentul copilului atunci cand incepem pentru prima data sa-i negam accesul la consolidare ( stingere / disparitie ) . In acest caz , criza de teperament a lui Sam ar putea sa sporeasca sau sa dureze mai mult decat de obicei . Aceasta este denumita „izbucnire de diapritie” si se va micsora destul de repede atata timp cat vom fi consecventi in a nu permite accesul la consolidare . Un exemplu de aceasta izbucnire de diparitie ar fi daca persoana care asteapta sa primeasca bomboane din masina de bomboane ar lovi sau ar da cu piciorul masinii de cateva ori intr-un efort de a primi consolidarea pe care era obisnuit sa o primeasca . Este important  „sa strabatem” aceasta izbucnire de disparitie mai degraba decat sa presupunem ca ea inseamna ca interventia noastra nu are efect .

            Uneori , chiar dupa ce un comportament este oprit prin nepermiterea accesului la consolidare ( disparitie ) , copilul va manifesta deodata acelasi comportament din nou . Iarasi , este foarte important ca aceeasi metoda sa fie urmata de a nu-i permite copilului acces la consolidare . Daca nu , comportamentul poate reveni in plina forta si sa fie mai rezistent la disparitie pe viitor .

            Datorita importantei consistentei atunci cand avem de-a face cu comportamentul unui copil , este crucial ca toti cei care lucreaza sau interactioneaza cu copilul sa fie instiintati despre plan . Ce mai bine este sa se explice foarte clar metodele astfel incat toata lumea sa inteleaga ce tebuie sa faca . Mai mult , cel mai bine este sa se explice de ce sunt folosite aceste metode cat si importanta felului in care reactioneaca fiecare , intr-o maniera consecventa . Daca comportamentul este uneori consolidat si alteori nu , el va fi din ce in ce mai rezistent la disparitie . De exemplu , sa spunem ca parintii lui Sam au muncit din greu pentru a –l invata pe Sam sa foloseasca semnele pentru a solicita lucruri , dar apoi a venit un babysitter pentru a sta cu Sam intr-o seara . Acest babysitter nu stia nimic despre istoria crizelor lui Sam si nici despre metodele prin care sa le opreasca , asa incat atunci cand Sam s-a dus la frigider si a inceput sa planga babysitter-ul a inceput sa-i arate lucruri pana cand si-a dat seama ce anume dorea el . Toata munca pe care au depus-o parintii pentru a face sa dispara criza a fost pierduta si de fapt , comportamentul a devenit mai rezistent la disparitie deoarece criza a fost din nou consolidata .

            In esenta , noi trebuie sa-l invatam pe copil ca folosirea semnelor , cuvintelor si a imaginilor / obiectelor reprezinta modul de a-si comunica dorintele si nevoile . Ca parte din aceasta , trebuie de asemenea sa-l invatam ca comportamentele negative nu vor avea succes in obtinerea implinirii dorintelor !








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA SUGARULUI
PERIOADELE VIETII INTRAUTERINE
SUGARUL INTRE 4-8 LUNI
PARTICULARITATI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI
Ce vrea copilul sa exprime prin comportamentul sau?
Bolile contagioase - copii
PREMATURITATEA
SUGARUL MIC (PRIMELE 4 LUNI)


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu