Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Educatia nonformala in context european

Educatia nonformala in context european



Educatia nonformala in context european

1.1. Educatia continua - informala si nonformala, precum si formarea - fac parte din pachetul de prioritati politice intr-o societate a cunoasterii. Achizitia, actualizarea continua si ridicarea nivelului de cunoastere, de deprinderi si de competente este o conditie preliminara pentru dezvoltarea tuturor cetatenilor si pentru participarea acestora in toate laturile societatii, de la cetatenia activa la integrarea pe piata muncii.

Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 prefigureaza scopurile strategice pentru Europa pana in 2010. Obiectivele strategice definite in aceste documente sunt menite sa influenteze dezvoltarea sistemelor de educatie si de formare din Europa in aceasta decada:



Progresul calitatii si a eficientei sistemelor de educatie si de formare in Uniunea Europeana;

Facilitarea accesului tuturor in sistemele de educatie si de formare;

Deschiderea sistemelor de educatie si de formare spre lumea mai larga.

15 indicatori de calitate pentru educatia continua in Europa

Aria A

(1) Alfabetizare functionala

Deprinderi, competente si atitudini

(2) Alfabetizare economica

Noi deprinderi in societatea invatarii (deprinderi adaptive)

(4) Deprinderi de a invata sa inveti (gandirea instrumentala)

(5) Deprinderi de cetatenie activa culturala si deprinderi sociale

Aria B

Acces si participare

(6) Acces la educatia continua

(7) Participarea la educatia continua

Aria C

Resurse pentru educatia continua

(8) Investitia in educatia continua

(9) Educatori si formare

(10) ICT in invatare

Aria D

Strategii si dezvoltare de sistem

(11) Strategii de educatie continua

(12) Coerenta suportului de educatie continua

(13) Consultanta si orientare

(14) Acreditare si certificare

(15) Asigurarea calitatii

1.2. Procesul european de validare a invatarii nonformale si informale

Criterii europene de validare

Declaratia de la Copenhaga, noiembrie 2002, puncteaza necesitatea unui set comun de principii privind validarea invatarii nonformale si informale cu scopul de a asigura o mai mare comparabilitate intre demersurile din diferite tari si la diferite niveluri. Din Comunicarea despre invatarea continua (noiembrie 2001), reiese ca valorizarea invatarii este principala prioritate, accentuand nevoia de invatare reciproca in Europa. In celelalte documente europene consecutive, este semnalata ideea pertinenta ca dezvoltarea modalitatilor de validare oficiala a experientelor de invatare nonformala a fost identificata ca fiind rezultatul – cheie care face invatarea mai atractiva si mai relevanta pentru individ. Acest nou accent de politica educationala este luat in calcul de initiativa norvegiana si irlandeza cu ocazia Conferintei informale din iunie 2004. Initiativele acestor tari europene reflecta un moment european puternic punctat care exista in aria particulara a validarii invatarii in societate. Cele mai importante elemente care pot fi impartasite de catre toate tarile europene sunt cele legate de calitatea educatiei continue.

Dezvoltarea in comun a unor criterii europene si principii de validare urmareste trei planuri:

validarea in relatie cu educatia formala si cu formarea formatorilor;



validarea in relatie cu piata muncii;

validarea in relatie cu activitatea voluntara

Aceste demersuri diversificate ar putea conduce la trei seturi de principii separate, dar toate impreuna trebuie sa se regaseasca in asigurarea evolutiva a calitatii. Si celelalte perspective, acelea ale dezvoltarii individuale sau institutionale sunt prezente in planul abordarii calitatii.

Demersuri de validare

Intarirea comparabilitatii demersurilor europene pentru validare poate fi realizata in diferite modalitati: (1) Demersul de asigurare evolutiva a calitatii este in functie de factorii:

a. Calitatea validarii metodologiei si a sistemelor de invatare: diferentele majore dintre sisteme este
necesar sa fie, de fapt, o ambitie de a crea punti de legatura si retele intre sisteme. Calitatea este modalitatea de a
dezvolta si de a asigura, in cel mai inalt grad, durabilitatea si validitatea. O abordare exclusiv institutionala sau
individuala ar prejudicia procesul de comparabilitate si, apoi, pe cel de compatibilitate;

b. Metodele si standardele de validare este necesar sa fie dezvoltate ca atare, incat sa suporte maximum
de obiectivitate;

c. Credibilitatea validarii este legata, in intregime, de validitate si de durabilitate, dar si de rezultate, care
pot fi tratate intr-un fel propriu, larg influentate de design-ul institutiilor si de modul cum decidentii din acest
domeniu sunt implicati sau nu;

d. Utilizatorii sunt capabili sa probeze rezultatele proceselor de validare, care pot deveni permutabile:
metodologia si sistemele pot fi construite, prin credibilitate, de intreprinderi, de institutii pentru educatie si
pentru formare;

d. Transparenta procedurilor: definirile clare si repartizarea de responsabilitati;

e. Apelul la principiile / standardele nationale si internationale, de exemplu, EN 45013 / ISO 17024.

Un set de criterii comune la nivel european devine un ghid de baza pentru actorii sociali de la nivel local, national si regional, constand in arata modul de intarire a validitatii si de probare a validitatii, a durabilitatii si a

credibilitatii. Daca toate rezultatele de invatare sunt integrabile in societate, atunci sunt procesate atat cariera indivizilor, cat si masurile de identificare, de evaluare si de recunoastere a invatarii in societate si in Europa. Pe masura ce se dovedeste o optiune viabila, este nevoie de transparenta si de dezbatere publica. Principiile comune europene contribuie la clarificarea acestei nevoi de calitate si a necesitatii de complementaritate europeana (referirea este la existentul Sistem European de Credite pentru invatamantul academic si la Sistemul de transfer curent pentru educatia vocationala si pentru formare – ca o consecinta a Declaratiei de la Copenhaga).

Demersul pentru drepturile individuale

Si drepturile individuale pot fi abordate in aria validarii. Dreptul individual poate fi formulat intr-un demers soft sau hard. O formulare hard implica faptul ca indivizii se bucura de dreptul legal de a valida invatarea nonformala si informala in relatie cu invatamantul secundar superior si cu formarea (de exemplu, Franta si Norvegia). O formulare soft implica ceea ce este un cadru institutional minimal pozitionat pentru a oferi un set de servicii (mergand de la consultanta via proceduri transparente spre metodologii usor valabile). Demersul soft ar putea fi inteles si ca fiind o garantie a accesului individual la validare.

A treia alternativa

A treia alternativa presupune ca principiile comune ar putea fi focalizate pe problemele de asigurare a calitatii, evitand referintele punctuale la drepturile individuale si, in consecinta, la obligatiile institutionale: accesul la validare, legat de asigurarea evolutiva a calitatii, este un aspect crucial in strategiile de invatare continua pentru acest demers. Spre acest demers tind tarile din Europa de Sud si de Sud - Est.

Comparabilitate, compatibilitate, valori adaugate

O intrebare deschisa ramane totusi cum sa aduci si sa legi sisteme diferite de validare intr-un mod explicit si transparent. Apoi, o alta problema este cum un set de principii comune pentru validare ar putea suporta si ar putea extinde sistemul de transfer de credite in sistemele de educatie formala si de formare.

Pentru comparabilitate si compatibilitate si pentru a genera o suficienta complementaritate intre demersuri, fie la diferite niveluri, fie in contexte variate, este important:

daca atentia societatii respective este pe calitate si / sau pe drepturile individuale;

la ce nivel social si pe care dintre trasee se produc acestea (familie, societate civila;  formal, nonformal, informal; dezvoltare personala, dezvoltare profesioanla)

Pana in 2006, un aspect pertinent ramane pregatirea documentului European Inventory on Non Formal Learning care va fi un instrument crucial pentru definirea infrastructurii europene, capacitata sa suporte intarirea comparabilitatii si calitatea demersurilor europene de validare. Documentul va fi instrumentul de monitorizare pe care principiile actuale de validare in diferite sectoare ale societatii. Principala idee a Declaratiei de la Copenhaga este intarirea comparabilitatii demersurilor la diferite niveluri si in diferite contexte. Lipsa de comparabilitate face dificila combinarea rezultatelor de invatare dobandite in diferite circumstante de invatare, la diferite niveluri si in diferite tari. Vorbind in general, un set comun de principii si de criterii trebuie sa faca posibila comunicarea unul cu altul pentru diferite sisteme, fie acestea nationale, sectoriale sau institutionale: compatibilitatea. Dezvoltand un set comun european de principii pentru validarea invatarii nonformale si informale este o modalitate oportuna de aduce valorile adaugate la activitatea in curs de la nivel local, regional si national. Un set comun de principii europene pentru validare poate contribui la cresterea comparabilitatii si a coerentei si poate fi un suport atat pentru educatia continua (“lifelong learning”), cat si pentru oportunitatile de invatare continua (“lifewide learning”) din societate.

Validarea este o problema deschisa pentru metodologii, pentru stratificarea institutionala transparenta si pentru alegerile politice referitoare la modalitatea de valorizare a cunoasterii si a experientelor. Un set de principii comune europene ar putea contribui la dezvoltarea unei calitati inalte pe termen lung, la demersurile de identificare a costurilor eficiente, la evaluarea si la recunoasterea invatarii nonformale si informale.

Instrumentele standardizate de validare care isi fixeaza arii prea largi nu vor fi probabil ajustate pe cerintele stricte de validitate (nu pot masura ceea ce este in afara masurarii). Standardizarea este ulterior in conflict cu principiile care decurg din Declaratia de la Copenhaga si din documentul european Cartea Alba a politicilor pentru tineri adoptata de Comisia Spring 2002 Programul de realizare a obiectivelor. Ambele initiative accentueaza nevoia de construire a cooperarii voluntare, avand ca premisa diversitatea existenta a sistemelor. In acest context, se simte nevoia punerii in relatie a diversitatii si a fragmentarii.

Pentru generarea comparabilitatii si a compatibilitatii, ca si pentru includerea valorilor adaugate, este nevoie sa exploram diversitatea si sa evitam fragmentarea, daca obiectivele de baza legate de invatarea continua si de oportunitatile de invatare continua sunt pe cale sa se realizeze.

1.3. Provocari in educatia continua pentru 2006

Provocari pentru promovarea calitatii educatiei continue: formal / informal / nonformal:

In timp ce economia cunoasterii solicita noi deprinderi, competente si atitudini, cele traditionale raman competente - cheie fundamentale care devin vitale pentru un nou profil de baza in cunoastere, adecvat integrarii profesionale actuale;


Adoptarea educatiei continue drept un cadru european de structurare a educatiei societatii si a sistemelor de formare aduce implicatii pentru modalitatile in care sunt alocate resursele necesare;

Educatia continua este legata strans de incluziunea sociala implicand acces egal pentru toti cetatenii la dezvoltarea individuala socioculturala si la implinirea drepturilor si a obligatiilor in procesul democratic;

Educatia continua are nevoie sa fie dezvoltata ca un intreg coerent pentru a-si implini potentialul sau istoric de schimbare a schimbarii: educatia in intregul sau (formala, nonformala si informala) si sistemele de formare trebuie sa supraclaseze schimbarile structurale si procedurale la nivel sistemic;

Provocarea legata de prezenta inca precara in sisteme a datelor si a elementelor de comparabilitate (studii OECD, PISA, TIMSS, PIRLS etc. )

Provocari pentru procedurile de masurare a calitatii educatiei continue:

Decidentii trebuie sa defineasca parcursul de nevoi, datele (date de evaluare, criterii, descriptori practici, standarde) transferate in indicatori, legati de vointa politica si incorporati in contextul de decizie.

In etapa de tranzitie, cea mai realista cale este aceea de exploata cat mai bine resursele existente din diferite perspective ale strategiilor planificate si asumate;

O nevoie urgenta la nivelul sistemelor este activitatea de conceptualizare substantiala si de

dezvoltare: dezvoltarea de noi clasificari, definirea operationala de noi deprinderi si dezvoltarea de

metode de evaluare consecutive, determinarea scopului invatarii nonformale / informale,

comunicare de date de la nivelurile teritoriale;

Una dintre provocarile de viitor este transformarea unui demers traditional intr-unul centrat

mai mult pe perspectiva individuala: Eurostat EU – Adult Education Survey din 2006

preconizeaza aceasta deschidere;

A gasi solutii eficiente pentru a aduna date comparabile - respectand, in acelasi timp, principiul

subsidiaritatii active - va fi una dintre cele mai provocante etape din realizarea spatiului comun

european de educatie continua.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




METODOLOGIA ASOCIATA ACTIVITATII DE EVALUARE
Influenta omului asupra habitatelor
FISA DIDACTICA Forta centripeta
CONCEPTUL DE ORIENTARE IN CARIERA
PROIECT DIDACTIC Clasa: a IV-a Educatie tehnologicǎ Cosul cu fructe de toamnǎ
Invatarea – instruirea – predarea: interdependente si determinari
Elementele componente ale programelor pentru disciplinele optionale
Dezvoltarea creativitatii elevilor


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu