GEOMETRIA BOLTILOR

GEOMETRIA BOLTILOR

1.a. ARCUL, in arhitectura, orice gol practicat intr-o zidarie, executata din elemente mici, suporta din partea superioara golului o presiune, mai mare sau mai mica, in functie de distanta dintre reazemele pline si de marimea sarcinilor superioare. Aceasta presiune este preluata prin structuri capabile sa distribuie incarcarea catre reazeme. Atunci cand aceste structuri sunt executate din elemente mici, ca si zidaria, se recurge la arce care, prin forma lor, transforma efortul de incovoiere in efort de compresiune, mai usor de suportat de catre zidarie.

Un astfel de arc este structurat din trei tipuri de elementi:

de reazem,

de bolta,

nasterea arcului,

Fantezia constructorilor a condus, de-a lungul vremii, la structurarea diverselor forme de arc: - in plin cintru,

arc acolada,

ogival,

trilobat,

arc lanciolat,

arc depasit. 

Aceste tipuri de arce sunt executate, prin traditie, din piatra sau caramida. Aparitia betonului armat a condus la alte forme si deschideri altadata de neimaginat.

2. BOLTA, este o constructie, care acopera un anumit spatiu, a carei suprafata interioara este o curba concava.

Bolta antica (asiro-caldeana, romana si bizantina) era limitata intre doua suprafete, cea vizibila din interiorul spatiului acoperit - intradosul - si cea vizibila din exterior - extradosul boltii. Datorita grosimii boltii, intradosul si extradosul difera intre ele. Boltile cu deschideri mici au fost structurate uniform, din elemente mici - caramizi, boltari din piatra.

Dupa natura suprafetelor, care formeaza partea lor inferioara, boltile pot fi: cilindrice, conice, sferice, de rotatie, etc. cele mai folosite sunt boltile cilindrice sau sferice si combinatii intre acestea. Doua bolti cilindrice care au aceiasi inaltime si acelasi plan de nastere se intersecteaza perpendicular dupa o bolta cu muchii iesite sau cu muchii intrate, dupa segmentul de cilindru pastrat.

Bolta in arc manastiresc rezulta din intersectia a doua sau mai multe bolti cilindrice, avand acelasi plan de nastere si aceiasi inaltime sau inaltimi diferite.

Generatoarele de intrados fiind cuprinse numai intre liniile de intersectie ale acestora, dau nastere la muchii intrande.

3. CUPOLA SFERICA, este, de fapt, o jumatate de sfera care acopera un plan circular. Atunci cand cupola sferica trebuie sa acopere un plan patrat, baza cupolei va fi un cerc circumscris patratului, iar cupola se va sectiona cu plane de front si de profil. Un plan de nivel, la cota sectiunilor verticale, va determina o calota sferica sprijinita pe patru triunghiuri sferice.

Se poate trece, prin aceste procedee, succesiv de la un plan patrat la un plan circular si invers.

4. BOLTA MOLDOVENEASCA, este des intalnita in arhitectura bisericilor din nordul Moldovei. Prin schimbari succesive de arce si bolti, prin rotiri axiale, rezulta o maiastra constructie care impresioneaza prin eleganta sa.

5. BOLTA BIZANTINA, este intalnita tot la bisericile romanesti, acopera un plan patrat, avand doua cercuri directoare pe directia diagonalelor generatoare, fiind cercuri de raza variabila, situate in plan de front sau de profil.

6. LUNETELE, sunt intersectiile dintre suprafetele cilindrice care au acelasi plan de nastere si inaltimi diferite; linia de intersectie este o curba cu dubla curbura, care in plan orizontal se proiecteaza dupa un arc de hiperbola, generatoarele sunt orizontale iar directoarele cercuri.