Ciclul biologic al parazitului la om

Ciclul biologic al parazitului la om

Carnea( de cele mai multe ori de porc) infestata cu larve inchistate de Trichinella, patrunde in tubul digestiv al omului; aici larvele sunt eliberate prin digerarea chistului de catre sucul gastric. Larvele libere se transforma in 5-7 zile in viermi adulti. Dupa fertilizare viermii masculi sunt eliberati din intestin, iar femelele vivipare patrund in mucoasa intestinala, unde dupa 7 zile depun larve timp de cateva saptamani (cca 1500 larve de fiecare femela). Aceste larve strabat peretele intestinului si patrund in vasele limfatice, de unde, prin canalul toracic, trec prin filtrele hepatice si pulmonare si ajung in sange. Apoi sunt revarsate in marea circulatie sangvina fiind distribuite in diferite tesuturi indeosebi in muschi.

Cel mai frecvent sunt infestati muschii diafragmei, intercostalii, muschiul deltoid, bicepsii muschii laringelui si ai limbii, musculatura externa a ochiului. Fixate in masele musculare, larvele se dezvolta repede, incepand sa se dezvolte in chisturi care sunt vizibile, in carne, uneori chiar cu ochiul liber, avand aspect macroscopic de granule opace. La animale, larvele raman vii si in cazul in care carnea acestora este ingerata de om sau animal, ciclul reincepe.

1.5.Patogenie

Prezenta parazitului in organism cauzeaza boala numita Trichineloza. Trichinella patrunsa in corpul gazdei (la om), are rol mecanic, iritativ si toxico-alergic. La nivelul mucoasei intestinale, patrunderea in peretele intestinului si eliberarea produsilor de metabolism, produc o iritatie care determina inflamatia mucoasei intestinale, urmata de accelerarea tranzitului intestinal.

Invazia organismului cu larve este urmata de fixarea lor predominant in muschii striati( diafragma, maseterii, intercostalii, muschii cefei si ai spatelui, deltoizii, bicepsii, muschii laringelui si ai limbii). Componenta alergica a bolii apare dupa 2-3 saptamani de la faza gastro-intestinala initiala si se manifesta prin: edem, dipnee, eruptii urticariene, manifestari pulmonare alergice, tuse si uneori sputa hemoptoica.

In cursul evolutiei Trichinelozei este frecventa hipoglicemia; se produc totodata alterari profunde si persistente in metabolismul celular oxidativ si energetic.

Clasificare

Forme clinice

Prezenta parazitului in organismul uman nu este insotita intotdeauna de o simptomatologie evidenta. Purtatorii sanatosi sunt depistati numai cu ocazia unor anchete efectuate in focare declarate de Trichineloza. Cu aceasta ocazie se constata ca nu toti consumatorii de carne infestata prezinta manifestari clinice. Acesti bolnavi inaparenti, cu forme subclinice sunt diagnosticati prin metode imunobiologice si prin cercetarea numarului de eozinofile.

Formele usoare de boala

Reprezentate de o   simptomatologie frusta deseori etichetata ca o stare gripala, nu cer asistenta medicala.

Cazurile medii

Debuteaza cu   semne clinice evidente, impunand internarea in spital si administrarea unui tratament corespunzator.

Cazurile grave

Au o simptomatologie alarmanta cu manifestari toxice intense si cu simptome neuropsihice.

1.6.Simptomatologie

Manifestarile clinice ale Trichinelozei apar in functie de cantitatea de larve ingerate, de rezistenta si raspunsul alergic al organismului invadat. Cand infestarea se produce cu un numar mic de paraziti, apare o boala subclinica, aceasta putand trece neobservata. Cand infestarea este masiva, apar tulburari digestive din cauza invaziei excesive a mucoasei intestinale cu larve, iar mucoasa este edematiata, prezinta chir ulceratii si manifestari generale severe.

Incubatia este variabila, in medie 9-14 zile(extreme 2-28)

Debutul bolii poate fi brusc sau insidios cu frison puternic, unic sau repetat, uneori febra care apare brusc, insotita de transpiratii profuze. Apoi apar tulburari gastrice, mialgii si cefalee.  Boala se instaleaza cel mai adesea lent, cu tulburari digestive si generale: tranzit intestinal accelerat, scaune moi, mucoase, uneori sangvinolente, cefalee, ridicarea curbei febrile. Boala se confunda adesea cu stare gripala, deoarece este insotita la un moment dat de dureri musculare. Alterarea starii generale, cu mentinerea temperaturii ridicate, aparitia edemelor albe, nedureroase, a complicatiilor cardiace, pulmonare sau nervoase ( meningite, encefalite, nevrite periferice) poate duce la moartea pacientului.

Evolutia se produce in trei etape corespunzatoare fazelor evolutive ale parazitului:

.Perioada intestinala ( dureaza aproximativ o saptamana): bolnavul prezinta manifestari digestive (greturi, varsaturi, diaree, colici intestinale, anorexie, stare generala alterata). Poate aparea febra, edem palpebral, fugace, si prurit cutanat.

.Perioada de diseminare si de invazie musculara ( dureaza aproximativ 20-30 de zile): survine treptat prin migrarea larvelor in muschi si tesuturi. Apar dureri in mase musculare, care devin tumefiate si in stare de tensiune dureroasa. Apar slabiciuni si dificultati in mers, in masticatie, in inghitire (disfagie), in respiratie (dispnee) si in vorbire (disartrie). Apar eruptii cutanate urticariene, pruriginoase. Caracteristice sunt edemele periorbitale si ale fetei, boala fiind numita ' Boala capetelor umflate'. Invazia musculara si a altor tesuturi cu larve, este insotita de frisoane, cefalee, febra (38-40°C) in platou, care persista mai multe zile. In formele severe, prin invazia creierului cu larvele, apar tulburari neuropsihice (cefalee, apatie, ameteli, confuzie mintala, diminuari ale reflexelor, coma.)

Pot aparea si manifestari respiratorii ca:dispnee, tuse, sau chiar sputa hemoptoica. Miocardita Trichinozica se exprima prin semne clinice ( zgomote cardiace asurzite, tahicardie, sufluri cardiace) si modificari ale EKG-ului.

3. perioada de convalescenta, coincide cu faza de dupa inchistare a larvelor si ameliorarea treptata a manifestarilor clinice( aproximativ 60 de zile), cu persistenta durerilor musculare.

1.7.Tratament

Tratament igieno-dietetic

Bolnavul va pastra repaus la pat, dieta va fi bogata in calorii glucidele se vor recomanda dupa efectuarea glicemiei, de asemenea este necesar un supliment de vitamine.

Tratament medicamentos

Antialergice: Cortizon (50 mgzi, 10 zile)

ACTH (25 mgzi, 2 zile)

Vermicide: Mintezol (1 gzi, 7 zile sau3g zi, 5 zile)

Notezina-Loxuran (200-400 mg zi sau 6 mg kg corp zi)

Antiemetice: Emetiral

Antipiretice: Paracetamol

Miorelaxante: Diazepam

Antiacide: Ulcerotrat

1.8. Profilaxie

Trichineloza este o zoonoza a carei profilaxie la om, depinde de acuratetea si de buna organizare a masurilor veterinare de control a carnii si a produselor carnate date in consum.

Aplicarea examenului Trichinoscopic, obligatoriu in toate abatoarele, realizeaza o prevenire de mare eficienta. Cazurile care apar, provin din taieri particulare, ori din consumul carnii animalelor salbatice (mistret, urs). Prevenirea infestarii porcinelor se face prin deratizare.

O masura sigura o constituie prelucrarea termica suficienta ( prin fierbere sau frigere) a oricarei carni si evitarea folosirii de produse din carne cruda (afumaturi, mezeluri) obtinuta din taieri necontrolate de organele veterinare.