Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori



LUCRARE DE LICENTA

Universitatea Maritima din Constanta

Facultatea de Electromecanica Navala

Specializarea Ingineria si Protectia Mediului in Industrie


Lucrare de licenta

Tema: Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori.

Tema Speciala:Depozitul de deseuri urbane a orasului Ovidiu, judetul Constanta.

Cuprinsul lucrarii

Cap 1. Generalitati

1.1  Definitia deseurilor

1.2  Clasificarea deseurilor

1.3  Notiuni legislative privind deseurile

Cap 2. Colectarea, selectarea si tratarea deseurilor

2.1 Colectarea deseurilor - gestionarea deseurilor urbane

2.2 Transportul deseurilor

2.3 Selectarea si reciclarea deseurilor

2.3.1 Tratarea mecanico- biologica

2.3.2 Tratarea termica

2.3.3 Piroliza deseurilor

2.3.4 Incinerarea deseurilor

Cap 3. Depozitarea deseurilor. Clasificarea depozitelor de deseuri

3.1 Depozitarea deseurilor periculoase

3.2 Depozitarea deseurilor nepericuloase, studii privind tratarea levigatului;

3.3 Studii privind tratarea levigatului

Cap 4. Calculul unui depozit de deseuri nepericuloase, care deserveste o zona urbana de 200.000 locuitori.

Cap 5.Studiu de caz privind oportunitatea amplasarii unui depozit de deseuri care deserveste zona metropolitana Constanta, ampasat in zona Nord-Nord-Vestica a orasului Ovidiu.

5.1 Date de identificare

5.2 Temeiul legal

Societatea industriala, in ansamblul ei, este daunatoare sistemelor naturale si nu accepta faptul ca exista limite ale capacitatii Planetei de a furniza resurse si de a neutraliza efectele daunatoare ale activitatilor antropice. Un puternic impact asupra resurselor naturale il are, in primul rand, expansiunea demografica, care atrage dupa sine necesitatea unei cresteri economice bazata pe progres tehnologic in procesele productive, responsabile de asigurarea necesarului de bunuri materiale de consum. Intre ritmul cresterii economice si cel al volumului de deseuri exista o legatura directa, proportionala, ce contribuie la acutizarea conflictului dintre tehnosfera si ecosfera. O data cu explozia demografica si revolutiile din agricultura si industrie, deseurile au depasit capacitatea mediului de a le absorbi si neutraliza intr-un ritm apropiat de ritmul in care acestea sunt generate. Cresterea demografica a generat intensificarea ritmului de extindere a zonelor locuibile.

Urbanizarea, ca fenomen cu profunde implicatii in societatea contemporana, necesita un consum insemnat si concentrat de resurse materiale si energetice. Transformarea acestora in bunuri si servicii, pe langa  satisfacerea cerintelor materiale, produce o mare si diversa cantitate de poluanti, care impune, ca necesara, marirea capacitatii de asimilare a factorilor de mediu. Sistemul urban si cel productiv se extind pe seama sistemelor protective si asimilativ-disipative. Din pacate, un ritm inalt de industrializare, dincolo de perceptia pozitiva in directia cresterii gradului de civilizatie, contribuie la agravarea problemelor de mediu si sanatate prin concentrarea intr-un anumit perimetru a diverselor tipuri de deseuri – urbane si industriale.

Conceptul de deseu, in general greu de definit, include o categorie vasta de produse, variabila in timp si

spatiu, care, cel putin in raport cu intentia si gradul de valorificare actual, nu are valoare economica deosebita, ridicand probleme generale de separare, depozitare si eventual revalorificare.

In procesul de fabricatie, alaturi de produsul principal, apar:

􀂃 deseuri de prelucrare – a lemnului, metalelor, cauciucului, materialelor plastice, tesaturilor etc.;

􀂃 rezidii – emisii gazoase, lichide sau solide din diferite faze ale prepararii, prelucrarii si utilizarii

materiilor prime si materialelor – care nu prezinta interes pentru o valorificare imediata;

􀂃 rebuturi – reprezentand produse finite care nu corespund cerintelor beneficiarului/fisei tehnice

(dimensional, din punct de vedere compozitional sau al caracteristicilor tehnice).

Alaturi de deseurile de productie se cunosc si deseurile de consum, care apar ca rezultat al uzarii fizice, morale sau modificarii insusirilor produselor dupa utilizare.

Acumularea unor cantitati mari, din ce in ce mai mari, ca urmare a intensificarii activitatilor umane, ridica probleme deosebite, atat sub aspect ecologic cat si economic.

Politica deseului municipal a fost imbratisata de la inceput, ea fiind compusa din obiectivele conservarii resurselor si politica de eliminare a deseurilor. In intelegerea ulterioara, aceasta insemnand ca multe din directivele deseurilor originale pot fi criticate pentru neclaritatea lor (Tromans 2001). Problemele includ lipsa de definitii clare ale unor termeni cheie. Parerile se impart clar intre intrebari fundamentale cum ar fi definitia indicata a deseurilor si problemele relatate a celui mai apropiat scop al ordonantei reglementarii materialelor secundare reciclabile (Smith 1993).

Deseurile / reziduurile sunt, rezultate din diverse procese tehnologice industriale, activitati agricole gospodaresti si menejere. Directiva cadru privind deseurile a Consilului Europei o constituie politica privind prevenirea producerii deseurilor. Pprima masura este aceea a prevenirii producerii deseurilor, iar daca acest lucru nu este posibil, deseurile trebuie reciclate o problema de o deosebita actualitate o reprezinta reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane.

 Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor contine cadrul legislativ national si stadiul implementarii, situatia existenta in domeniul gestionarii deseurilor, date generale privind gestionarea deseurilor, principii si obiective strategice. Obiectivele strategice sunt impartite astffel: obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor, obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri nepericuloase, obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase si obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase.

Planul National de Gestionare a Deseurilor este alcatuit din 3 parti si anume:

  • partea I- ce cuprinde o prezentare generala,
  • partea a II-a dedicata deseurilor municipale si
  • partea a III-a dedicata deseurilor de productie, cu accent preponderent pe deseurile periculoase.

Daca elementele cheie ale Strategiei Nationale sunt principiile care stau la baza gestiunii deseurilor,

precum si obiectivele strategice generale si cele specifice anumitor fluxuri de deseuri, Planul National ataseaza obiectivelor (prevazute in Strategie) tinte cuantificabile, acolo unde este cazul, si, in plus, prezinta diverse alternative de atingere a obiectivelor si respectiv a tintelor aferente.

Ierarhia prioritatilor in abordarea gestiunii deseurilor in Romania este cea care sta la baza legislatiei si politicii europene, recunoscuta si pe plan international, si anume: prevenirea si minimizarea generarii deseurilor, valorificarea materiala prin reutilizare si reciclare, valorificarea energetica, tratarea deseurilor in vederea scaderii cantitatilor si a potentialului periculos si abia in final depozitarea.

Printre obiectivele generale mentionam: dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric, constientizarea factorilor implicati, intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate, exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate.

O serie de alternative de atingere a obiectivelor strategice se bazeaza, pe termen scurt si mediu, pe utilizarea instalatiilor pilot-demonstrative. Pe baza acestora vor fi efectuate evaluari ulterioare, iar pe baza evaluarilor, a cunostintelelor si experientei acumulate se vor putea extinde pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor. Paralel cu aceasta se vor dezvolta campanii de informare si instruire a populatiei pentru a obtine acceptul public necesar unor investitii ulterioare.

Problema gestiunii deseurilor este o problema complexa. Intelegerea corecta a problemelor conduce la alegerea solutiilor optime de rezolvare a acestora, si in final la gestionarea ecologic rationala a deseurilor si la salvarea unor resurse naturale pretioase atat pentru noi, dar mai ales pentru generatiile viitoare. Avem datoria morala sa lasam generatiilor viitoare un mediu curat.

Cap 1. Generalitati

1.1 Definitia deseurilor

Definitiile deseurilor

Conceptul de «deseu» pare a fi «evident». In efortul de a demonstra doar cat de neclar este acest concept, tabelul urmator va rezuma cateva dintre cele mai curente definitii ale deseurilor:

Tabelul 1. Cele mai curente definitii ale deseurilor

EU

OECD

UNEP

 Deseu inseamna orice substanta sau obiect pe care proprietarul o/il inlatura sau i se cere sa o inlature/ sa o arunce. (Consiliul European 1991a)

 Deseurile sunt materiale, altele decat cele radioactive, menite a fi eliminate. (OECD 1994)

Deseurile sunt substante sau obiecte, care sunt sau se intentioneaza, sau este necesar sa fie aruncate datorita prevederilor legii nationale.

(UNEP 1989)

O alta metoda a definirii deseurilor este cea de a intocmi o lista a activitatilor sau a substantelor care vin din afara sirului de definitie. O alta tehnica alternativa ar fi definirea prin trimiterea la scopul initial stabilit. Majoritatea sistemelor adopta o combinare a celor doua tehnici (Cheyne & Purdue 1995). Anexa 1 din Catalogul European al Deseurilor (EWC) este identica cu Tabelul 1 al OECD

Anexa 1 – Categorii de deseu (Consiliul European 1991a)

 

Q1

Productia si consumul reziduurilor nespecificate mai jos intr-un alt mod.

Q2

Produse nespecifice.

Q3

Produse a caror garantie este expirata.

Q4

Materiale aruncate, pierdute sau avand defecte, sau alte materiale, echipamente contaminate din greseala.

Q5

Materiale contaminate sau murdarite rezultate in urma unor actiuni planificate. Ex: reziduurile produse in urma procesului de curatire, containerele etc.

Q6

Parti inutilizabile. Ex: baterii respinse, catalizatori epuizati etc.

Q7

Substante care nu mai au performantele dorite. Ex: acizi contaminati, solventi impuri, saruri expirate etc.

Q8

Reziduuri obtinute din procesele industriale. Ex: zgura, ramasitele distilarii etc.

Q9

Resturile din procesele de purificare. Ex: malul de la epurare, filtrele folosite etc.

Q10

Reziduuri produse de masinile industriale. Ex: resturi de la strung etc.

Q11

Reziduuri provenite din extractii miniere si prelucrarea lor. Ex: material steril.

Q12

Materialele amestecate. Ex: uleiuri contaminate cu PCB etc.

Q13

Orice material, substanta sau produs a carui utilizare a fost interzisa de legea din tara de export.

Q14

Produse pentru care nu mai exista utilizare. Ex: deseuri din agricultura, deseuri menajere, din birouri, din domeniul comercial etc.

Q15

Materiale, substante sau produse rezultate din actiunile de purificare si intretinere a pamantului contaminat.

Q16

Orice material, substanta sau produs pe care producatorul sau exportatorul o declara deseu si care este continuta tn categoriile de mai sus.

         Acest catalog este revazut periodic si, daca este necesar, este revizuit. El contine in total 700 itemi, cativa dintre ei fiind de tipul “deseu nespecificat in alta parte”. Cheyne & Purdue (1995) considera ca aceasta categorie larga este necesara pentru ca nu exista obiective absolute sau puncte de vedere externe ca o substanta sau un obiect trebuie considerat ca fiind pretins de managementul deseurilor. EWC declara deasemenea ca “includerea unui material in Catalogul European al Deseurilor nu inseamna ca materialul este deseu in toate circumstantele”. Astfel, nu se va rezolva orice incertitudine ce poate aparea din definitia deseurilor din cadrul Directivei Deseurilor, nici din definitia oferita de OECD. Ce pare a fi comun in definitiile din tabelul 1 este ca deseul este ceva ce proprietarul lui il va arunca , va scapa de el.

            Initial, versiunea Directivei Deseurilor din 1977 defineste deseul ca fiind “orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca sau este indicat sa o faca in conformitate cu hotararile legii nationale”.

            Daca aceste definitii nu descriu precis deseul, cum poate cineva sa distinga deseul de non-deseu? Daca cineva vede un lucru aruncat, cum poate decide daca este deseu sau nu? Intreband daca cineva a aruncat acel lucru? Cine poate spune aceasta? Sau chiar daca raspunsul ar fi “da”, aceasta ar insemna ca lucrul vizat este deseu? Dar daca intrebarea ar fi pusa astfel: “As arunca eu, personal, lucrul in cauza daca as fi proprietarul lui?” Ce se intampla daca raspunsul ar fi “nu”? Deci acel lucru este deseu sau nu? Cineva poate sa ia o decizie individuala daca deseul ii apartine, dar asta nu inseamna ca acel lucru este un “deseu universal”/ “deseu general-valabil”.

            Deseul este un concept valoros, construit cultural si subiectiv pentru fiecare individ, fie el atat observator cat si proprietar al deseului. In consecinta, daca asociem deseul cu persoana ce il produce, nu vom putea defini deseul intr-un mod obiectiv.

            Asadar, exista oare o alta metoda de descriere a deseului? Clasificarea deseurilor in grupe, asa cum a intentionat Directiva Uniunii Europene in Anexa 1, este mult mai folositoare. In aceasta anexa sunt trecute toate deseurile cunoscute in prezent, asa ca daca reziduul unei industrii particulare este inclus in Anexa 1, el poate fi considerat intr-un mod sigur, deseu. Comisia Europeana recunoaste ca nu exista o definitie satisfacatoare care sa afirme cand un produs devine deseu, nici cand un deseu devine din nou un produs (Bontoux & Leone 1997).

Termenul de deseu este definit in legislatia europeana in articolul 1 al Directivei Consiliului 75/442/CEE privind deseurile: 'deseu inseamna orice substanta sau obiect decare posesorul se debaraseaza sau i se cere sa se debaraseze conform prevederilor legilor nationale in vigoare'.  Definitia a fost modificata de Directiva Consiliului 91/156/CEE (Directiva cadru) astfel 'deseu va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce'.

1.2 Clasificarea deseurilor

Cea mai buna clasificare generala pare a fi Reglementarea Deseurilor propusa de Comunitatea Europeana, care propune clasificari pentru

a) producatori de deseuri,

b)colectori de deseuri,

c)tratarea si depozitarea deseurilor.

Pe langa Legea Protectiei Mediului nr.135/1995, in ultima perioada s-a emis Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 pivind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, iar in 2002 Guvernul Romaniei a dat Hotararea nr. 856/16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (HG 856/16.08.2002).

Toti agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora. Evidentele se centralizeaza de catre autoritatile teritoriale si de autoritatea centrala pentru protectia mediului. In acest scop se stabilesc in anexa 1 a Hotararii tabele tipizate pentru evidenta lunara privind generarea deseurilor, stocarea provizorie si transportul deseurilor, valorificarea deseurilor, eliminarea deseurilor.                                         Evidenta la nivel national va face obiectul unei raportari statistice anuale in acest domeniu.

In anexa nr. 2 la HG 856/16.08.2002 sunt incluse toate tipurile de deseuri, inclusiv deseurile periculoase care sunt marcate cu un asterisc. Tipurile de deseuri prevazute in aceasta anexa sunt definite in mod individual printr-un cod format din 6 cifre, iar titlurile si subtitlurile categoriilor de deseuri sunt definite prin coduri formate din doua si respectiv 4 cifre.

Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere, deseurile se clasifica astfel:

            - deseuri menajere: deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta ( inclusiv deseurile periculoase pe care le contin) si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati.

            - deseuri stradale: deseuri specifice cailor de circulatie publica, provenite de activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verz, animale, din depunerea de substante solide din atmosfera.

            ~ deseuri asimilabile cu deseurile menajere deseuri provenite de la mica sau marea industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea.

            ~ deseuri voluminoase deseuri solide de diferite proveniente ,care, datorita dimensiunilor sale, nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de preolectaresau colectare, ci necesita o tratare diferentiala fata de acestea.

            ~ deseuri din constructii deseuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile.

            ~ deseuri periculoase deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase sau de alta natura, care, introsuse in mediu, pot dauna plantelor, animalelor sau omului.

            ~ deseuri agricole deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnie (gunoi de grajd, dejectii animaliere, deseuri animaliere de la abatoare si din industria carnii)

            ~ deseuri industriale deseuri provenite din desfasurarea proceselor tehnologice

            ~ deseuri spitaliere deseuri provenite din activitatea spitalelor, unitatilor sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

1.3 Notiuni legislative privind deseurile

LEGISLATIE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

Directiva nr.1999/31/EC privind depozitarea deseurilor  a fost transpusa in legislatia romaneasca astfel:

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (M. O.nr. 394 din 10.05.2005), modificata prin H.G. 210/2007

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 ce defineste criteriilor ce trebuie indeplinte de deseuri pentru a putea fi incluse pe lista specifica de deseuri a unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (M.O. nr. 194 din 08.03.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deseurilor (M.O. nr. 86 din 26.01.2005), completata si modificata prin Ordinul nr. 1230/2005 (M.O. nr. 1101 din 07.12.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru inchiderea instalatiilor pentru eliminarea, depozitarea si incinerarea deseurilor (M.O. nr. 1180 din 28.12.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in acele depozite cu conditia sa indeplineasca unele din prevederile H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (M.O. nr. 675 din 07.08.2006)

531741. O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii“, aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004, republicat

530992. O. MMGA 1018/19 octombrie 2005 - M. Of. nr. 966 - 01.XI.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind infiintarea in cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati

531033. O. CNCAN 274/26 septembrie 2005 - M. Of. nr. 967 - 01.XI.2005
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind controlul si supravegherea expedierilor internationale de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei

529384. H. G 1210/05 octombrie 2005 - M. Of. nr. 936 - 20.X.2005
privind concesionarea activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala

529395. H. G 1211/05 octombrie 2005 - M. Of. nr. 936 - 20.X.2005
privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala

529126. O. MMGA 927/06 octombrie 2005 - M. Of. nr. 929 - 18.X.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

528177. O. MMGA 901/30 septembrie 2005 - M. Of. nr. 910 - 12.X.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare

524678. O. MMGA 698/10 august 2005 - M. Of. nr. 858 - 23.IX.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala

524689. O. MS 940/07 septembrie 2005 - M. Of. nr. 858 - 23.IX.2005
al ministrului sanatatii privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala

5223510. O. ANSVSA 80/29 august 2005 - M. Of. nr. 822 - 12.IX.2005
al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare in cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala

5213811. H. G 989/25 august 2005 - M. Of. nr. 801 - 02.IX.2005
privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii“

5203612. ORD. G 47/11 august 2005 - M. Of. nr. 778 - 26.VIII.2005
privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala

5156713. DEC. CC 397/12 iulie 2005 - M. Of. nr. 694 - 02.VIII.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

5121314. H. G 700/12 iulie 2005 - M. Of. nr. 649 - 22.VII.2005
privind alocarea sumei de 3.700 mii lei (RON) din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2005 in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii pe anul 2005, pentru finantarea activitatilor de conditionare si depozitare in siguranta a deseurilor radioactive rezultate din procesul de curatare si pregatire a dezafectarii Reactorului nuclear tip VVR-S din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei“ - IFIN-HH Bucuresti

5116515. H. G 621/23 iunie 2005 - M. Of. nr. 639 - 20.VII.2005
privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

5074016. O. CNCAN 156/14 iunie 2005 - M. Of. nr. 571 - 04.VII.2005
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind clasificarea deseurilor radioactive

5047117. DEC. CC 243/10 mai 2005 - M. Of. nr. 516 - 17.VI.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

5041818. H. G 514/09 iunie 2005 - M. Of. nr. 505 - 14.VI.2005
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase, in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului

5033119. H. G 448/19 mai 2005 - M. Of. nr. 491 - 10.VI.2005
privind deseurile de echipamente electrice si electronice

5009720. O. MTCT 276/23 februarie 2005 - M. Of. nr. 448 - 26.V.2005
al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementarii tehnice “Ghid privind proiectarea depozitelor de deseuri cu materiale geosintetice“, indicativ GP 107-04

4996421. L. P 143/17 mai 2005 - M. Of. nr. 426 - 19.V.2005
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2005 privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt“

4996522. D. PRES 425/13 mai 2005 - M. Of. nr. 426 - 19.V.2005
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2005 privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt“

4970323. H. G 349/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 394 - 10.V.2005
privind depozitarea deseurilor

4962824. H. G 376/28 aprilie 2005 - M. Of. nr. 387 - 09.V.2005
privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentul complex pentru procesarea deseurilor siderurgice, scutit de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata

4956425. DEC. CC 158/22 martie 2005 - M. Of. nr. 379 - 05.V.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4945226. H. G 337/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 357 - 27.IV.2005
privind abrogarea Hotararii Guvernului nr. 2.426/2004 pentru aprobarea si implementarea proiectului “Neutralizarea deseurilor periculoase rezultate din activitatile unitatilor sanitare din zona Moldova”

4940727. O. MFP 1574/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 344 bis - 22.IV.2005
al ministrului finantelor publice pentru publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a unor memorandumuri de finantare si a unui amendament la un memorandum de finantare ISPA
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilor solide in judetul Dambovita, Romania”
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman, Romania”
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare si a retelei de alimentare cu apa potabila in municipiul Pitesti, judetul Arges, Romania”
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Reabilitarea sectiunii Campina-Predeal de pe linia de cale ferata Bucuresti-Brasov, Romania”
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali ai programului ISPA in sectorul de apa si apa uzata din Romania”
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: “Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de mediu in Romania”
Amendamentul nr. 3 la Memorandumul de finantare ISPA: “Reabilitarea retelei de canalizare si facilitatilor de epurare a apelor uzate pentru a proteja fluviul Dunarea in orasul Craiova”

4931428. H. G 268/31 martie 2005 - M. Of. nr. 332 - 20.IV.2005
pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor

4921529. H. G 281/07 aprilie 2005 - M. Of. nr. 320 - 15.IV.2005
privind abrogarea Hotararii Guvernului nr. 2.428/2004 pentru aprobarea si implementarea proiectului privind “Colectarea, sortarea si reciclarea deseurilor urbane in municipiul Bucuresti”

4876930. DEC. CC 14/20 ianuarie 2005 - M. Of. nr. 242 - 23.III.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4877131. ORDU. G 21/17 martie 2005 - M. Of. nr. 242 - 23.III.2005
privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt”

4852432. O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

4852833. ANX. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 bis - 08.III.2005
Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

4839034. DEC. CC 49/27 ianuarie 2005 - M. Of. nr. 174 - 28.II.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4812035. O. MMGA 117/24 mai 2004 - M. Of. nr. 121 - 08.II.2005
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii” - republicare
Modificari si completari:
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

4796736. O. MMGA 756/26 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 86 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

4796837. O. MMGA 757/26 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 86 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

4797038. DEC. CC 519/25 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4797139. O. MMGA 614/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind modificarea anexelor nr. 2 si 4 la Normele metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”, aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004

4788640. DEC. CC 506/16 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 68 - 20.I.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4783941. O. MMGA 880/20 decembrie 2004 - M. Of. nr. 55 - 17.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

4774342. H. G 2426/21 decembrie 2004 - M. Of. nr. 33 - 11.I.2005
pentru aprobarea si implementarea proiectului “Neutralizarea deseurilor periculoase rezultate din activitatile unitatilor sanitare din zona Moldova”
Abrogat prin:
-H. G 337/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 357 - 27.IV.2005

4774443. H. G 2428/21 decembrie 2004 - M. Of. nr. 33 - 11.I.2005
pentru aprobarea si implementarea proiectului privind “Colectarea, sortarea si reciclarea deseurilor urbane in municipiul Bucuresti”
Modificari si completari:
-H. G 281/07 aprilie 2005 - M. Of. nr. 320 - 15.IV.2005

4760944. O. MMGA 751/23 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 10 - 05.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

4761045. O. MECO 870/15 decembrie 2004 - M. Of. nr. 10 - 05.I.2005
al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

4744246. H. G 2293/09 decembrie 2004 - M. Of. nr. 1261 - 28.XII.2004
privind gestionarea deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a materialelor lemnoase

4715547. H. G 2255/09 decembrie 2004 - M. Of. nr. 1209 - 16.XII.2004
privind stabilirea echipamentelor pentru protectia mediului, achizitionate pentru tratarea deseurilor de lemn, scutite la import de taxa pe valoarea adaugata

4548948. H. G 1470/09 septembrie 2004 - M. Of. nr. 954 - 18.X.2004
privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor

4527649. H. G 1587/30 septembrie 2004 - M. Of. nr. 910 - 06.X.2004
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide in judetul Dambovita”

4495250. O. MSF 1029/18 august 2004 - M. Of. nr. 853 - 17.IX.2004
al ministrului sanatatii pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

4474651. O. MMGA 367/31 august 2004 - M. Of. nr. 822 - 07.IX.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”

4472152. O. MMGA 338/13 august 2004 - M. Of. nr. 820 - 06.IX.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

4472253. O. MECO 625/31 august 2004 - M. Of. nr. 820 - 06.IX.2004
al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

4473454. O. MFP 1255/23 august 2004 - M. Of. nr. 821 - 06.IX.2004
al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de colectare a contributiilor directe anuale ale titularilor de autorizatie nucleara si de utilizare a veniturilor extrabugetare din care se finanteaza activitatea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

4473655. O. MECO 622/26 august 2004 - M. Of. nr. 821 - 06.IX.2004
al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de colectare a contributiilor directe anuale ale titularilor de autorizatie nucleara si de utilizare a veniturilor extrabugetare din care se finanteaza activitatea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

4474256. O. ANU 844/09 august 2004 - M. Of. nr. 818 - 06.IX.2004
al presedintelui Agentiei Nucleare pentru aprobarea Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice

4465557. H. G 1349/26 august 2004 - M. Of. nr. 806 - 01.IX.2004
privind aprobarea alocarii sumei de 40 miliarde lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2004 in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii pe anul 2004 pentru finantarea activitatilor de gestionare a deseurilor radioactive, aflate in gestiunea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” IFIN-HH Bucuresti, pe platforma Bucuresti-Magurele

4448058. O. MS 997/11 august 2004 - M. Of. nr. 771 - 23.VIII.2004
al ministrului sanatatii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

4330959. H. G 899/10 iunie 2004 - M. Of. nr. 601 - 05.VII.2004
pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

4256460. O. MMGA 117/24 mai 2004 - M. Of. nr. 490 - 01.VI.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”
Modificari si completari:
-O. MMGA 367/31 august 2004 - M. Of. nr. 822 - 07.IX.2004
-O. MMGA 614/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

4214861. H. G 676/05 mai 2004 - M. Of. nr. 429 - 13.V.2004
pentru aprobarea si implementarea proiectului “Neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase de acetoncianhidrina existente in depozitul fostei Societati Comerciale «METADET» - S.A. Falticeni, judetul Suceava”

4196362. O. CNCAN 56/25 martie 2004 - M. Of. nr. 393 - 04.V.2004
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive

4152063. O. MAPAM 2/05 ianuarie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4152264. O. MECO 118/02 martie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4152165. O. MTCT 211/06 februarie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4135966. DEC. CC 80/02 martie 2004 - M. Of. nr. 300 - 06.IV.2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, aprobata si modificata prin Legea nr. 465/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

4056067. O. MECO 128/04 martie 2004 - M. Of. nr. 244 - 19.III.2004
al ministrului economiei si comertului privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje

4020168. H. G 228/20 februarie 2004 - M. Of. nr. 189 - 04.III.2004
privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase, in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului
Modificari si completari:
-H. G 228/24 martie 2005 - M. Of. nr. 260 - 29.III.2005

3990569. H. G 166/12 februarie 2004 - M. Of. 148 - 19.II.2004
pentru aprobarea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”
Modificari si completari:
-H. G 989/25 august 2005 - M. Of. nr. 801 - 02.IX.2005
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

3931870. H. G 1601/23 decembrie 2003 - M. Of. 33 - 15.I.2004
privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

3759071. L. P 431/27 octombrie 2003 - M. OF. 773 - 4.XI.2003
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3759172. D. PRES 663/22 octombrie 2003 - M. OF. 773 - 4.XI.2003
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3726373. H. G 1161/2 octombrie 2003 - M. OF. 715 - 14.X.2003
privind stabilirea echipamentelor pentru protectia mediului, achizitionate pentru tratarea deseurilor in stare lichida si a apelor uzate rezultate din diferite procese tehnologice industriale, scutite la import de taxa pe valoarea adaugata

3693274. H. G 1071/11 septembrie 2003 - M. OF. 664 - 19.IX.2003
pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

3619675. L. P 320/8 iulie 2003 - M. OF. 527 - 22.VII.2003
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3619776. D. PRES 455/7 iulie 2003 - M. OF. 527 - 22.VII.2003
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3583677. ORDU. G 61/25 iunie 2003 - M. OF. 461 - 28.VI.2003
pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3480378. L. P 126/11 aprilie 2003 - M. OF. 284 - 23.IV.2003
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura “Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania”, semnat la Bucuresti la 2 august 2002 si la Bruxelles la 11 aprilie 2002
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura “Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania”

3480479. D. PRES 200/10 aprilie 2003 - M. OF. 284 - 23.IV.2003
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura “Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania”, semnat la Bucuresti la 2 august 2002 si la Bruxelles la 11 aprilie 2002

3389280. O. MAPME 1147/10 decembrie 2002 - M. Of. 150 - 7.III.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

3389381. O. MAPME 1215/10 decembrie 2002 - M. Of. 150 - 7.III.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

3368782. H. G 123/30 ianuarie 2003 - M. Of. 113 - 24.II.2003
privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor - plan national de etapa
Abrogat prin:
-H. G 1470/09 septembrie 2004 - M. Of. nr. 954 - 18.X.2004

3339683. ORD. G 11/30 ianuarie 2003 - M. Of. 61 - 1.II.2003
privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3308784. O. MAPME 1190/23 decembrie 2002 - M. Of. 2 - 7.I.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje
Rectificare - M. Of. 86 - 11.II.2003
Abrogat prin:
-O. MMGA 880/20 decembrie 2004 - M. Of. nr. 55 - 17.I.2005

3251885. O. CNCAN 183/6 septembrie 2002 - M. Of. 913 - 14.XII.2002
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare privind aprobarea Normelor pentru expedieri internationale de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei
Abrogat prin:
-O. CNCAN 274/26 septembrie 2005 - M. Of. nr. 967 - 01.XI.2005

3238386. H. G 1357/27 noiembrie 2002 - M. Of. 893 - 10.XII.2002
pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri

3224587. O. CNCAN 192/26 septembrie 2002 - M. Of. 867 - 2.XII.2002
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind gospodarirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu

3220688. O. MLTL 779/21 mai 2002 - M. Of. 862 - 29.XI.2002
al Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei privind instalatiile de receptie portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii

3211489. O. MAPME 867/30 septembrie 2002 - M. Of. 848 - 25.XI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
Abrogat prin:
-O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005
-O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005

3211590. D. PRES 933/25 noiembrie 2002 - M. Of. 849 - 25.XI.2002
privind conferirea Ordinului national Steaua Romaniei in grad de Colan de deseuri

3098491. H. G 856/16 august 2002 - M. Of. 659 - 5.IX.2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

3018492. DEC. CC 157/30 mai 2002 - M. Of. 493 - 9.VII.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

2999993. O. MAPM 279/3 aprilie 2002 - M. Of. 459 - 27.VI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
Abrogat prin:
-O. MMGA 1018/19 octombrie 2005 - M. Of. nr. 966 - 01.XI.2005

2982594. O. MAPM 116/11 februarie 2002 - M. Of. 427 - 19.VI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale-NTLH-023

4082595. O. MLTL 289/06 martie 2002 - M. Of. nr. 427 - 19.VI.2002
al Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale-NTLH-023

2960196. O. MSF 219/1 aprilie 2002 - M. Of. 386 - 6.VI.2002
al Ministrului Sanatatii si Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de cuLegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
Modificari si completari:
-O. MS 997/11 august 2004 - M. Of. nr. 771 - 23.VIII.2004
-O. MSF 1029/18 august 2004 - M. Of. nr. 853 - 17.IX.2004

2944097. L. P 265/15 mai 2002 - M. Of. 352 - 27.V.2002
pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
Amendamente la Conventia de la Basel

2944198. D. PRES 389/14 mai 2002 - M. Of. 352 - 27.V.2002
privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

2921099. DEC. CC 113/2 aprilie 2002 - M. Of. 308 - 9.V.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

28955100. H. G 349/11 aprilie 2002 - M. Of. 269 - 23.IV.2002
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
Rectificare - M. Of. 381 - 5.VI.2002
Modificari si completari:
-H. G 899/10 iunie 2004 - M. Of. nr. 601 - 05.VII.2004

28709101. DEC. CC 62/26 februarie 2002 - M. Of. 232 - 8.IV.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

28410102. D. PRES 177/7 martie 2002 - M. Of. 177 - 14.III.2002
pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a acceptarii amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

28348103. H. G 162/20 februarie 2002 - M. Of. 164 - 7.III.2002
privind depozitarea deseurilor
Abrogat prin:
-H. G 349/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 394 - 10.V.2005

28333104. H. G 128/14 februarie 2002 - M. Of. 160 - 6.III.2002
privind incinerarea deseurilor
Modificari si completari:
-H. G 268/31 martie 2005 - M. Of. nr. 332 - 20.IV.2005

28134105. O. MAAP 498/27 decembrie 2001 - M. Of. 123 - 15.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind unele masuri de protectie in ceea ce priveste comertul cu anumite tipuri de deseuri animale provenite de la mamifere

28141106. O. MAAP 495/27 decembrie 2001 - M. Of. 124 - 15.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile care se aplica prelucrarii unor deseuri animale in vederea protectiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibil

27939107. O. MAAP 504/28 decembrie 2001 - M. Of. 78 - 1.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea conditiilor sanitare veterinare pentru inlaturarea si prelucrarea deseurilor animale, comercializarea lor si prevenirea agentilor patogeni din furajele care contin produse de origine animala sau peste

27612108. H. G 9/10 ianuarie 2002 - M. Of. 30 - 17.I.2002
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

27546109. O. MAAP 483/12 decembrie 2001 - M. Of. 22 - 16.I.2002
privind modificarea si completarea Ordinului Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 373/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind gestionarea deseurilor toxice si de risc din laboratoarele sanitare veterinare

26893110. D. PRES 915/16 noiembrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt'*) din 22 decembrie 2000

26894111. D. PRES 740/3 octombrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26895112. L. P 648/19 noiembrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26896113. L. P 512/4 octombrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26272114. L. P 600/31 octombrie 2001 - M. Of. 711 - 8.XI.2001
pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

26273115. D. PRES 853/30 octombrie 2001 - M. Of. 711 - 8.XI.2001
privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

26232116. O. MAAP 373/26 septembrie 2001 - M. Of. 703 - 6.XI.2001
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind gestionarea deseurilor toxice si de risc din laboratoarele sanitare veterinare

25519117. O. MIR 265/20 august 2001 - M. Of. 566 - 11.IX.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile
Modificari si completari:
-O. MECO 786/19 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1211 - 16.XII.2004

40715118. O. MAP 503/30 august 2001 - M. Of. nr. 566 - 11.IX.2001
al Ministrului Administratiei Publice pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile
Modificari si completari:
-O. MAI 440/30 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1211 - 16.XII.2004

25236119. ORD. G 14/26 iulie 2001 - M. Of. 474 - 20.VIII.2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania'

25014120. L. P 465/18 iulie 2001 - M. Of. 422 - 30.VII.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

25015121. D. PRES 618/17 iulie 2001 - M. Of. 422 - 30.VII.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

24941122. L. P 426/18 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

24942123. D. PRES 578/17 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

24112124. H. G 479/17 mai 2001 - M. Of. 274 - 28.V.2001
privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului Municipiului Falticeni, pentru neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase existente pe platforma industriala a Societatii Comerciale „Metadet“ - S.A. Falticeni

24088125. O. MIR 145/21 mai 2001 - M. Of. 271 - 24.V.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor privind modificarea si completarea Ordinului Ministrului Industriei si Resurselor nr. 64/2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

23877126. L. P 217/30 aprilie 2001 - M. Of. 227 - 4.V.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2000 privind exceptarea exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii “Incinerator - sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea”

23878127. D. PRES 284/26 aprilie 2001 - M. Of. 227 - 4.V.2001
pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de ugenta a Guvernuliu nr 65/2000 privind exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii “Incinerator - sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea”

23781128. O. MIR 64/7 martie 2001 - M. Of. 203 - 23.IV.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

23433129. L. P 99/26 martie 2001 - M. Of. 158 - 29.III.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

23434130. D. PRES 147/23 martie 2001 - M. Of. 158 - 29.III.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

23092131. H. G 262/22 februarie 2001 - M. Of. 114 - 6.III.2001
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

22827132. ORDU. G 11/26 ianuarie 2001 - M. Of. 66 - 07.II.2001
privind unele masuri pentru achizitionare metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

22829133. ORDU. G 16/26 ianuarie 2001 - M. Of. 66 - 07.II.2001
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
Republicare: ORDU. G 16/26 ianuarie 2001 - M. Of. 104 - 7.II.2002

21887134. ORDU. G 78/16 iunie 2000 - M. Of. 283 - 22.VI.2000
privind regimul deseurilor
Modificari si completari:
-L. P 426/18 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001

21874135. ORDU. G 65/2 iunie 2000 - M. Of. 251 - 6.VI.2000
privind exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii „Incinerator – sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea

7769136. H. G 383/12 mai 2000 - M. Of. 220 - 18.V.2000
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

22385137. ORDU. G 173/5 noiembrie 1999 - M. Of. 547 - 9.XI.1999
privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor
plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

7000138. D. PRES 61/19 februarie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997

7131139. D. PRES 192/12 iunie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
privind promulgarea legii pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997

18862140. L. P 105/16 iunie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997
Conventie Comuna asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive

15853141. H. G 245/15 aprilie 1998 - M. Of. 162 - 23.IV.1998
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii 'Depozit deseuri menajere in orasul Intorsura Buzaului, judetul Covasna'

16396142. H. G 148/23 martie 1998 - M. Of. 124 - 25.III.1998
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii 'Modernizare depozit de deseuri menajere in orasul Ludus, judetul Mures'

20554143. O. MMPS 24/14 ianuarie 1998 - M. Of. 87 - 24.II.1998
privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru activitatea de valorificare a deseurilor proteice

Cap 2. Colectarea, selectarea si tratarea deseurilor

2.1 Colectarea deseurilor

In aceasta lucrare sunt abordate o serie de aspecte legate de deseurile urbane solide, dat fiind ca societatea de consum, de la sfarsitul secolului al XX-lea, precum si stilurile de viata determinate de cresterea bunastarii acesteia genereaza cresterea lor cantitativa.

In cadrul general al deseurilor, ponderea cea mai mare o au deseurile urbane: acestea au o mare varietate si colectarea lor selectiva este deosebit de dificila. Deseurile industriale au in general o structura distincta si procesul de productie permite colectarea lor selectiva, ceeea ce usureaza ulterior tratarea lor in vederea recicarii, neutralizarii, incinerarii, etc.

Din acest punct de vedere, deseurile urbane au cunoscut un ritm de crestere continua in intrega lume, atat

in termeni globali, cat si raportat la numar de locuitori, ajungandu-se, in statele puternic industrializate, la un nivel mediu anual de 1t deseu pentru fiecare om al planetei (3 kg/zi/persoana).

Cantitatea de deseuri generata in fiecare an de tarile europene este in continua crestere, ajungand in  momentul de fata la peste 2000 de milioane tone, din care cca. 200 milioane tone deseuri menajere, tot atat cat reprezinta fluxul anual de deseuri urbane la nivelul SUA, adica aproximativ o cincime din cantitatea anuala de deseuri urbane la nivel global.

Aprecierea ratei de generare a deseurilor este dificila, dat fiind lipsa unei monitorizari corecte si severe din unele tari. Un studiu intreprins de Banca Mondiala arata ca acest ritm este de doua-trei ori mai mare in tarile industrializate, comparativ cu tarile in curs de dezvoltare; principala caracteristica luata in discutie este umiditatea in functie de compozitia chimica si provenienta, tabelul 1.

Caracteristicile deseurilor urbane solide in functie de nivelul de industrializare

Tabelul 1

Nota: Tabelele prezinta date in conformitate cu statistica MAPM

Astfel, tarile vest-europene, comparativ cu tarile est-europene, produc o cantitate mare de deseuri solide, atat industriale cat si urbane, ultimele fiind intr-o proportie mare materiale de impachetare a bunurilor de consum (ambalaje) si intr-o proportie scazuta de natura organica, biodegradabile.

Doua treimi din componenta deseurilor urbane o reprezinta deseurile menajere. Se estimeaza ca pe Terra se produc anual peste un miliard de tone de deseuri menajere.

Acestea au o compozitie variabila, in functie de nivelul de dezvoltare economica, tabelul 2.

Compozitia deseurilor menajere solide in functie de nivelul de industrializare

Tabelul 2

De asemenea, semnificative cantitativ sunt si deseurile prevenite din constructii si demolari, precum si cenusa si zgura din sistemul de termoficare, acolo unde se utilizeaza combustibili solizi.

In contrast cu tarile industrializate, compozitia deseurilor urbane solide din tarile in curs de dezvoltare are in proportie ridicata resturi de natura vegetala si un procent redus de hartie si articole nealimentare.

O categorie aparte in compozitia deseurilor urbane solide o reprezinta deseurile periculoase, cum ar fi bateriile auto uzate, aparatura electrica si electronica uzata (indeosebi telefoane mobile, calculatoare – asa numitele e-dechet, adica „deseuri cibernetice”), care contin o serie de elemente nocive, respectiv plumb, mercur, crom, difenil-eter etc. si care sunt caracteristice indeosebi tarilor industrializate, unde acumularea acestora cunoaste un ritm de crestere anual de 18%.

Volumul crescut al deseurilor urbane solide constituie o problema dificila a administratiilor locale. La nivel urban, dificultatea majora o reprezinta colectarea si eliminarea unor cantitati uriase de deseuri, precum si costurile serviciilor aferente.

Autoritatile urbane aloca pentru colectarea si eliminarea deseurilor urbane solide intre 20 si 30% din bugetul local. In structura acestor costuri un procent ridicat, aproximativ 70%, reprezinta cheltuieli de transport de la locul de stocare initiala pana la cel de depozitare finala, precum si pentru achizitia si administrarea terenurilor de depozitare propriu-zisa.

Toate acestea au repercusiuni atat asupra factorilor implicati in managementul deseurilor solide, cat si asupra populatiei care trebuie sa beneficieze de serviciile administratiei locale. O data cu cresterea veniturilor populatiei, sporeste competenta autoritatilor in regularizarea colectarii deseurilor pentru un numar cat mai mare de gospodarii particulare si activitati comerciale, crescand in acelasi ritm si proportia deseurilor solide colectate.

In paralel cu sistemul oficial de management al deseurilor urbane solide, este imperios necesar sa apara o „economie a deseurilor”, care presupune recuperarea si refolosirea/reciclarea acestora.

Politica de mediu, legata de deseurile menajere ale multor state industrializate, dezvolta o serie de optiuni  manageriale conforme cu o „economie a deseurilor” si se refera la:

 reducerea surselor de poluare;

 recuperarea si refolosirea produselor uzate;

 reciclarea materialelor incluse in produsele uzate;

 depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere la gropile de gunoi si/sau ecologice;

 incinerarea produselor uzate (cele imposibil de reutilizat sau reciclat) si recuperarea energiei inglobate.

Pe plan mondial, se contureaza doua tendinte de reciclare a deseurilor menajere:

·       selectarea substantelor utile la sursa de producere si depunerea in halde numai a resturilor vegetale care se valorifica drept compost (ingrasamant organic);

·       valorificarea prin incinerare cu producere de energie termica si separarea din cenusi a substantelor necombustibile.

Depozitarea si incinerarea deseurilor urbane solide sunt solutii mai putin eficiente de protectie durabila a mediului.

Depozitarea acestora in haldele de gunoi, fara un tratament prealabil, asa-numitele depozitari „brute/salbatice”, constituie o metoda mai ieftina si, prin urmare, mai frecvent abordata in tarile dezvoltate. Astfel, in Marea Britanie cea mai mare parte, in SUA trei patrimi, in Franta 52% din deseurile urbane solide ajung direct, fara un tratament prealabil, in haldele de deseuri. Descompunerea naturala a

deseurilor creeaza prejudicii atmosferei, estimandu-se, la nivel planetar, la 7% emisiile totale de metan care provin din acest tip de procese.

Incinerarea, ca metoda de eliminare a deseurilor urbane, genereaza, de asemenea, serioase probleme de

poluare si de afectare a sanatatii umane. Studii efectuate in Japonia, unde incinerarea reprezinta modalitatea prin care sunt eliminate 70% din aceste deseuri, constituie o sursa majora de poluare atmosferica, in primul rand, dar si a solului si apelor, prin:

􀂜 cenusa toxica, mai periculoasa decat deseurile ca atare;

􀂜 contaminarea apei de racire a cenusei cu substante acide, la care se adauga problemele de depozitare a acesteia;

􀂜 emisii de oxizi de sulf si de azot, care conduc la formarea ploilor acide;

􀂜 emisii de monoxid de carbon;

􀂜 emisii de substante cancerigene, dioxani, furani si metale grele (emisiile de mercur depasind

sectorul industrial).

Incinerarea, prin impactul de risc pe care-l induce, constituie o modalitate de transport transfrontalier „la distanta” a deseurilor solide urbane, sub forma gazoasa, care participa la amplificarea poluarii globale.

In ceea ce priveste problema namolurilor de la epurarea apelor, depasirea impedimentului major in reciclarea lor presupune separarea apelor uzate menajere de cele industriale. Aceasta reciclare necesita statii de epurare cu decantarea namolului si valorificarea lui pentru producerea biogazului, reziduurile rezultate in acest caz putand fi utilizate ca ingrasamant agricol.

Producerea biogazului devine o formula de valorificare deosebit de interesanta prin utilizarea acestuia drept

combustibil in gospodariile individuale (cuplata cu captatoare solare si/sau turbine eoliene le asigura confort si independenta energetica) sau in crescatoriile animaliere, utilizari care acopera o buna parte din cheltuielile de exploatare ale statiilor de obtinere a lui.

Probleme de mediu si sanatate sunt create si prin necolectarea sau depozitarea necorespunzatoare a  deseurilor urbane, situatie intalnita mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde rata de colectare, cuprinsa intre 30 – 50%, este mica.

Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al acestor deseuri constau in poluarea atmosferica

si contaminarea rezervelor de apa potabila, ceea ce conduce la cresterea incidentelor de imbolnavire prin agenti patogeni. Unele boli infectioase sunt in relatie directa cu necolectarea sau depozitarea inadecvata a deseurilor urbane de orice tip.

In Romania, ponderea deseurilor urbane a crescut in ultima perioada, datorita reducerii cantitative a

deseurilor industriale si agricole, ca urmare a restructurarii si reducerii productiei din aceste sectoare economice.

Din analiza datelor existente, la nivel global, referitoare la deseurile urbane salubrizate, rezulta o

diminuare treptata. Asa de exemplu, in anul 1999 acestea erau cantitativ mai scazute cu aproximativ 2 mil. tone fata de nivelul gestionat in anul 1993, tabelul 3.

Evolutia producerii deseurilor urbane in Romania

Tabelul 3

Anul Cantitate, Indice de producere

mil. tog/loc1,02

Nota: * fara municipiul Bucuresti

In raport cu populatia urbana, Romania este o tara cu productie medie de deseuri urbane. In ceea ce priveste indicele de producere a lor, se poate compara cu tarile vest-europene (1 kg/persoana/zi). In structura acestor deseuri, ponderea majora o detin deseurile menajere rezultate din locuinte, institutii si diverse alte entitati economice, tabelul 4.

Structura deseurilor urbane

Tabelul 4

Deseuri urbane %

Dese

Peste 90% din cantitatea de deseuri urbane din tara noastra sunt depozitate in amenajari orasenesti speciale. In anul 1999 se inregistrau 303 astfel de depozite, reprezentand 25% din depozitele nationale, care ocupa aproximativ 1236 hectare, cca. 9% din suprafata totala destinata depozitarii deseurilor la nivel national. Dintre aceste depozite, 30% sunt destinate deseurilor menajere simple, 10% pentru namolul orasenesc de la epurarea apelor, restul fiind depozite mixte, atat pentru deseurile menajere cat si pentru cele industriale, de obicei nepericuloase. Mai mult sau mai putin legal, in depozitele municipale sunt acceptate si deseuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deseuri poate conduce la producerea unui levigat incarcat cu substante nocive, care, prin infiltrare, polueaza apele de suprafata si subterane, solul si implicit afecteaza starea de sanatate a populatiei din zona.

Din totalul depozitelor urbane, 87% sunt plasate in afara oraselor, 6% pe malul apelor, iar restul de 7% se

gasesc in interiorul localitatilor. De asemenea, 40% dintre aceste depozite nu beneficiaza de facilitati de protectie a mediului inconjurator. In ceea ce priveste municipiul Bucuresti, luam in considerare o serie de aspecte privind deseurile menajere, date fiind atat problemele complexe pe care le ridica administratiei locale, cat si statutul acestui oras de capitala europeana.

La nivelul Bucurestiului, din categoria deseurilor urbane menajere fac parte deseurile menajere propriu-zise, deseurile de origine comerciala, namolurile de origine domestica, deseurile din constructii si demolari si produsele casnice uzate.

Deseurile menajere rezultate din activitatea casnica a locuitorilor au in compozitie resturi de la prepararea si consumul hranei, ambalaje, ziare, cartoane, textile, obiecte vechi deteriorate.

Compozitia procentuala a deseurilor menajere, la nivelul municipiului Bucuresti, este prezentata in tabelul 5.

Compozitia deseurilor menajere – global si pentru municipiul Bucuresti

Tabelul 5

Caracteristic municipiului Bucuresti este ca, la o suprafata de 228 km2, are o populatie de 2064464 locuitori

(densitatea de 9055 locuitori pe km2), si un numar de 109194 cladiri de locuit, respectiv 726987 locuinte.

Producatorii de deseuri menajere sunt: populatia, asociatiile de locatari, colectivitatile (scoli, spitale, camine, hoteluri, crese), pietele agro-alimentare etc. Rata de generare a deseurilor solide este de 1,2 kg/locuitor/zi, la nivel global 3600 – 3800 t/zi, din care hartie si carton 122 t, sticla 360 t, materiale plastice 110 t etc.

Deseurile solide menajere, corpuri solide cu umiditate redusa sau resturi alimentare cu umiditate ridicata, sufera un proces de degradare specific si variabil, de la cateva luni (resturi alimentare, hartie) la zeci de ani (metal, sticla, plastic).

Deseurile din unitatile sanitare formeaza o categorie speciala in cadrul deseurilor menajere, nu atat prin natura lor chimica, cat mai ales prin riscul infectiilor microbiologice pe care le prezinta, necesitand o denocivizare-sterilizare speciala.

Deseurile stradale (187300 t/an), formate pe cale publica, sunt variabile cantitativ si compozitional in functie de anotimp, natura pavajului, gradul de acoperire cu vegetatie /asfalt. In general sunt deseuri solide, biodegradabile.

Pentru o corecta gestionare a deseurilor urbane, este important de cunoscut nu numai cantitatea produsa,

colectata si evacuata prin depozitare, ci si caracteristicile acestora, de ambele elemente depinzand in egala masura alegerea solutiei de eliminare sau depozitare pe termen mediu/lung. Metodele de colectare practicate in municipiul Bucuresti se aplica prin intermediul unitatilor prestatoare de servicii specializate - Rasub, Adp, Remat sau agenti economici interesati. Frecventa colectarilor, variabila, este: zilnica pentru colectivitati, bi-saptamanala pentru blocurile foarte inalte si pentru centrul orasului, saptamanala pentru

blocurile cu mai putin de 10 etaje si la 10 zile pentru gospodariile individuale.

Deseul menajer colectat de Rasub, aproximativ 750000 t/an, este depozitat la cele doua mari rampe de la Ochiul Boului si Chiajna-Rudeni. La nivelul capitalei, incinerarea se practica foarte putin, prin intermediul a doua statii aflate in subordinea Radet, unde se elimina doar 3% din cantitatea totala de deseuri, respectiv 22500 t/an; statia din Militari, cu functionare intermitenta, este destinata eliminarii produselor cu valabilitate depasita. Nu exista statie de incinerare a deseurilor de natura pesticidelor, medicamentelor sau a altor produse chimice expirate.

Remat s-a specializat in valorificarea deseurile industriale.

Bucurestiul detine o groapa ecologica, plasata la Glina (cea mai mare groapa de gunoi a Bucurestiului), cu o suprafata amenajata de 110 ha, din care 40 ha sunt ocupate.

Problema deseurilor menajere in Bucuresti a devenit acuta, atat datorita cresterii cantitative, cat si datorita

aglomerarii urbane, extinsa spre periferie, situatie in care vechile amplasamente ale haldelor/depozitelor, care altadata erau la mare distanta de oras, se afla in interiorul liniei de centura, constituind un impact agresiv asupra mediului ambiental. Depozitele respective nu au o amplasare si organizare optima in ceea ce priveste drumurile de acces, digurile de imprejmuire, existenta unei perdele protectoare de verdeata. De asemenea, nu au o impermeabilizare corespunzatoare a fundului depozitelor si nici o supraveghere riguroasa a calitatii factorilor de mediu.

Deseurile menajere, categoria semnificativa a deseurilor urbane, nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, sticla, metale, materiale plastice). Se apreciaza ca doar 1-2% din aceste deseuri sunt valorificate prin sortarea efectuata dupa depozitare de catre asa-numitii „recuperatori”, care activeaza pe rampele de gunoi, fenomen intalnit in toate zonele unde exista depuneri de deseuri menajere. Aceasta constituie deja o problema sociala.

In cazul namolului rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti, doar 3% se valorifica anual in agricultura.

Incinerarea nu reprezinta o practica obisnuita pentru eliminarea deseurilor in Romania. Desi, in ultima perioada, ponderea partii combustibile a crescut, puterea calorifica a scazut datorita umiditatii ridicate, facand ineficient procesul de incinerare si de recuperare a continutului energetic.

Pericolele de poluare urbana trebuie sa fie combatute printr-o planificare globala si o amenajare locala a spatiului natural, planificare care sa urmareasca mentinerea sau refacerea unui echilibru intre teritoriul construit si neconstruit (optim 1:1), echilibru diferit de la o regiune la alta, de la state dezvoltate la cele subdezvoltate sau in curs de dezvoltare.

Prin stimularea initiativelor locale, imbunatatirea activitatilor serviciilor publice, dezvoltarea retelelor de

colectare – valorificare, eventual in cadrul IMM-urilor, finantarea externa, se poate asigura o imbunatatire

ecologica a mediului urban (figura 1).

Un urbanism judicios intocmit necesita colaborarea egala a celor cu responsabilitati in pastrarea patrimoniului cultural si artistic, a economistilor, ecologilor si urbanistilor. Justa echilibrare dintre natural si economic nu trebuie interpretata ca o limitare a dezvoltarii. Spre binele sau, omul poate si are dreptul sa construiasca tot ce doreste, cu conditia sa respecte legile ecosistemelor naturale in mijlocul carora traieste.

2.2 Transportul deseurilor

Alegerea unui vehicul ca baza a unui sistem de colectare implica urmatoarele conditii:

- se vor alege vehicule care consuma o cantitate minima de enegie, dar cu o complexitate tehnica necesara pentru a colecta in mod eficient materialele vizate.

- vor fi preferate echipamente fabricate local, cu o conceptie traditionala a vehiculelor si cu calificare locala, ori de cate ori este posibil, completate la nevoie cu asistenta expertilor nationali si internationali

- se vor alege utilaje care pot fi intretinute si reparate local si pentru care sunt disponibile pe plan local piese de schimb

- in zonele deluroase sau aglomerate se vor alege vehicule actionate manual, tractate de animale sau vehicule mecanice usoare;

- se vor alege vehicule faca compactoare, remorci, basculante sau dube in zonele unde populatia este dispersata sau deseurile sunt deja dense; acestea sunt mai eficiente in ceea ce priveste consumul de carburanti, exploatarea si intretinerea lor;

- vor fi avute in vedere, dupa caz avantajele sistemelor hibride: vehicule mici-satelite actionate manual, electric sau  cu propan, care alimenteaza un vehicul mai mare stationar sau cu miscare lenta (vehicul cu compactare sau un autocontainer);

- vor fi avute in vedere, in zonele urbane industrializate, vehicule cu compactoare (atunci cand pe traseele de colectare sunt multi generatori, iar deseurile nu sunt prea umede sau prea dense);

- utilizarea vehiculelor cu colectare automata – atunci cand este posibila aducerea pe roti a containerelor (cu capacitate de circa 120-240 litri) din gospodarii la punctele de colectare;

- in zonele industrializate, unde colectarea separate a deseurilor organice sau a altor materiale reciclabile este o prioritate, se vor alege vehicule mixte: cu doua compartimente pentru colectarea eficienta a doua fluxuri de materiale;

- pentru colectarea materialelor reciclabile amestecate se vor alege vehicule specializate in reciclare: care pot asigura compactarea materialelor plastice, stocarea uscata a hartiei, colectarea sticlei pe culori si a calitatii separate, a metalelor si nemetalelor.

Raportat la vehiculele utilizate, rezulta din sistemul de recipient, 3 categorii de vehicule:

- Masini de golire (autogunoiere)

- Masini cu recipiente de schimb

- Masini fara sistem.

Vehiculele cu tambur rotitor se folosesc la colectarea deseului biologic (in anumite conditii), a gunoiului rezidual din gospodarii si a deseurilor din unitatile de productie, cu recipiente de golire de pana la 1,1 m³.

Avantajele vehiculului cu tambur sunt timpul redus de asteptare, incarcarea utila

mare si consola spate redusa.

Vehiculele cu placa de presare sunt dotate diferit cu parti spate si de incarcare, la golirea recipientelor pentru golire sau la colectarea sacilor de deseu, hartiei vechi sau gunoiului voluminous la procedeele fara recipiente.

Printr-un sistem de ridicare si rasturnare pneumatic sau hidraulic care se afla in partea din spate a autovehiculului de colectare, pubelele pline cu deseuri sunt preluate, iar continutul este golit printr-o deschidere adaptata formei si dimensiunii pubelei in interiorul vehiculului sau rasturnat intr-o cavitate de preluare (albie). Golirea recipientului in autovehicul se face prin rasturnarea si totodata ridicarea acestuia. Se poate asigura incarcarea vehiculului fara a produce praf, atunci cand intre pubela si deschiderea pentru umplere se realizeaza o legatura intergrala. Pentru aceasta, deschiderea trebuie sa corespunda diferitelor forme si dimensiuni ale pubelei.

2.3 Selectarea si reciclarea deseurilor

2.3.1 Tratarea mecanico- biologica

IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA A BIO-USCARII

Domeniul abordat este unul de certa actualitate si anume Managementul Deseurilor Solide Urbane (DSU). In prezent in diferite universitati si institutii de specialitate din tara si strainatate se efectueaza cercetari de anvergura cu privire la tratarea bio-mecanica a DSU in vederea incadrarii acestui proces in norme de poluare impuse, pentru asigurarea protectiei mediului. Lucrarea se inscrie pe aceasta linie, tratand o serie de aspecte energetice, economice si de mediu privind ”Bio-uscarea deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie”.

Fenomenele cercetate sunt de mare complexitate, studiul acestora necesitand serioase cunostinte de energetica, fizica, chimie, de modelare fizica, matematica, si de analiza experimentala.

Lucrarea se incadreaza in cercetarile actuale pe plan mondial si aduce importante contributii in domeniul managementului DSU din punct de vedere energetic, si al protectiei mediului.

Continutul lucrarii:

Lucrarea insumeaza elemente de introducere in problematica abordata,                                                                                                         tratamentele mecanice utilizate in vederea tratarii DSU inaintea si dupa desfasurarea procesului de bio-uscare, dar si caracteristicile procesului biologic pentru o intelegere adecvata a aspectelor bio-chimice, o serie de scenarii referitoare la utilizarea materialului obtinut in urma tratarii DSU prin bio-uscare in instalatii dedicate (instalatii de incinerare) sau in instalatii existente (centrale termoelectrice si fabrici de ciment), firmele care produc tehnologii pentru instalatiile in care se realizeaza bio-uscarea deseurilor la scara industriala, o analiza critica a legislatiilor existente cu privire la bio-uscare indicandu-se imbunatatirea anumitor limite pentru diferiti poluant, instalatiile utilizate , planul global al probelor de bio-uscare realizate si metodele de campionare utilizate, datele masurate pe parcursul desfasurarii provelor de bio-uscare, modelul bio-chimic si a rezultatelor obtinute in urma aplicarii acestuia pentru diferite probe de bio-uscare, rezultate referitoare la aspecte de mediu si aspecte economice cu privire la procesul de bio-uscare, comparatie din punct de vedere energetic pentru diverse scenarii care tin cont de utilizarea Combustibilului Derivat din Desuri (CDD) obtinut in urma procesului de bio-uscare aplicat DSU, comparatie din punct de vedere al mediului (Toxicitate Umana- HTP) pentru diverse scenarii care  tin cont de utilizarea CDD obtinut in urma procesului de bio-uscare aplicat DSU,rolul procesului de bio-uscare in cadrul mangementului DSU si clarificarea diferentelor dintre procesul de bio-uscare si cel de bio-stabilizare, concluzii.

                       

                                                                                                              

In lucrarea de fata s-au abordat unele aspecte teoretice si practice ale procesului de bio-uscare aplicat deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie. Contributiile autoarei, teoretice si experimentale, sunt numeroase si valoroase. In acest context se pot evidentia, in ordinea aparitiei in lucrare:

Contributii teoretice :

·     un bilant energetic al procesului de bio-uscare;

·     o justificare a masuratorilor tipice de PCDD/F rezultate in urma procesului bio-mecanic aplicat DSU;

·     o confruntare a  procesului de bio-uscare cu cel de bio-stabilizare din punct de vedere modelistic;

·     criteriile necesare unei corecte evaluare a emisiilor provenite din BMT;

            Contributii practice :

·      o noua si originala instalatie pilot cu recuperare de lixiviat;

·     criterii necesare estimarii paramentrilor procentuali;

·     un ’’updating’’ al inventariului PCDD/F;

·     rolul procesului de bio-uscare in cadrul planurilor de gestinune a DSU prin intermediul unui nou indicator;

·     o strategie in vederea trasferului de tehnologie cu privire la procesul de bio-uscare;

·     date experimentale utilizate in vederea confruntarii procesului de bio-uscare cu cel de bio-stabilizare;

·     o justificare clara a utilizarii procesului de bio-uscare in functie de continutul de fractii organice din DSU;

·     avantajele utilizarii procesului de bio-uscare in cadrul unor noi scenariilor in cadrul gestiunii DSU.

Concluzii referitoare la caile de dezvoltare ulterioara a cercetarii

O prima directie de dezvoltare ulterioara a cercetarii ar putea fi reprezentata de generarea unor noi date referitoare la poluantii emisii de diverse instalatii care utilizeaza CDD.

O alta directie de cercetare ar putea fi studierea acceptarii in cadrul depozitelor controlate a rezidurilor rezultate in urma obtinerii CDD prin bio-uscare aplicata DSU.

Nivelul stiintific al lucrarii prezentate ca lucrare de dizertatie este inalt, in deplina concordanta cu dificultatea si importanta problematicii abordate. Lucrarea demonstreaza o pregatire complexa, interdisciplinara.

   Cercetarile experimentale ce pot fi realizate urmaresc o investigatie aprofundata a procesului de bio-uscare aplicat DSU. Rezultatele acestor cercetari, conduse cu mare competenta, demonstreaza ca performantele ridicate impuse procesului de bio-uscare pot fi obtinute numai printr-un studiu conjugat, teoretic si experimental.

Rezultatele obtinute constituie o baza reala pentru continuarea si extinderea cercetarilor.

Lucrarea este orientata spre o tematica de certa actualitate, aceea a bio-uscarii deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie si contine numeroase si importante elaborari, dezvoltari si contributii originale.

2.3.2 Tratarea termica

 Tratarea termica a deseurilor.Procedee.

 Generalitati

            Arderea sau arderea mocnita fac parte din tratarea termica a deseurilor reziduale.

Incinerarea deseurilor solide urbane are ca avantaj reducerea substantiala a greutatii( pana la 75%) si a volumului( pana la 90%) a deurilor, ceea ce poate fi benefic daca spatiul pentru gropi de gunoi este deficitar.

            Generarea de venituri din producerea de energie, cunoscuta ca incinerarea pentru energie din deseuri  poate sa atenueze partial costul incinerarii, cu toate ca de obicei exista la dispozitie alte forme mai ieftine de producere a energiei.

            Scopul acestei tratari este indepartarea deseurilor care nu pot fi valorificate fizic sau energetic. Pe langa reducerea cantitatii, trebuie diminuata si toxicitatea deseului astfel tratat. Resturile trebuie valorificate cat mai mult posibil, iar energia termica obtinuta trebuie utilizata.

            Tratarea termica a deseurilor este o metoda de tratare, unde, prin schimbarea partiala a substantei solide sau lichide in componente gazoase si dispersia  lor in atmosfera, se obtine cea mai redusa cantitate de substante reziduale finale, in comparatie cu cantitatea de deseuri reziduale introdusa initial( tratata).De asemenea, aceste substante ramase trebuie valorificate, daca este posibil, sau depozitate definitiv.

Nici prin aceste metode nu se pot indeparta definitiv substantele toxice din deseuri, asa incat macar praful si produsii de reactie din tratarea gazului de ardere, aparuti in decursul procedeului, trebuie indepartati prin depozitarea ecologica sigura.

2.3.3 PIROLIZA DESEURILOR

Generalitati

            Arderea sau arderea mocnita fac parte din tratarea termica a deseurilor reziduale.

Incinerarea deseurilor solide urbane are ca avantaj reducerea substantiala a greutatii( pana la 75%) si a volumului( pana la 90%) a deurilor, ceea ce poate fi benefic daca spatiul pentru gropi de gunoi este deficitar.

            Generarea de venituri din producerea de energie, cunoscuta ca incinerarea pentru energie din deseuri  poate sa atenueze partial costul incinerarii, cu toate ca de obicei exista la dispozitie alte forme mai ieftine de producere a energiei.

            Scopul acestei tratari este indepartarea deseurilor care nu pot fi valorificate fizic sau energetic. Pe langa reducerea cantitatii, trebuie diminuata si toxicitatea deseului astfel tratat. Resturile trebuie valorificate cat mai mult posibil, iar energia termica obtinuta trebuie utilizata.

            Tratarea termica a deseurilor este o metoda de tratare, unde, prin schimbarea partiala a substantei solide sau lichide in componente gazoase si dispersia  lor in atmosfera, se obtine cea mai redusa cantitate de substante reziduale finale, in comparatie cu cantitatea de deseuri reziduale introdusa initial( tratata).De asemenea, aceste substante ramase trebuie valorificate, daca este posibil, sau depozitate definitiv.

Nici prin aceste metode nu se pot indeparta definitiv substantele toxice din deseuri, asa incat macar praful si produsii de reactie din tratarea gazului de ardere, aparuti in decursul procedeului, trebuie indepartati prin depozitarea ecologica sigura.

PIROLIZA DESEURILOR

Piroliza sau degazarea, ca si incinerarea, reprezinta un proces termic de tratare a deseurilor menajere. Prin piroliza se obtine o descompunere termica a produsilor chimici si in special a compusilor organici la o temperatura ridicata si in absenta oxigenului.

In practica, acest procedeu este denumit si degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune si o structurare diferita a moleculelor organice, ceea ce face ca, dupa piroliza deseurilor acestea sa se gaseasca in substante combustibile gazoase, lichide si solide.

            Din punct de vedere energetic, reactiile de piroliza sunt in ansamblu endoterme si au ca efect:

  • eliminarea si transformarea( neutralizarea) deseurilor menajere si a altor deseuri, tinand seama de conditiile mediului inconjurator;
  • reducerea in volum si in greutate a deseurilor ce se trateaza;
  • productia de combustibili gazosi si lichizi.

Procesul tehnologic al pirolizei se efectueaza in asa fel incat deseurile sa fie descompuse intr-un reactor intr-o durata de timp relativ indelungata( cateva ore), la o temperatura cuprinsa intre 500-10000 C. In cursul acestui proces se formeaza, pe de o parte, gaze de piroliza( cu o putere calorica mai mica de 3000 kcal/kg) ca: hidrogen, bioxid de carbon, oxid de carbon, acid sulfuric, amoniac si alti produsi, iar pe de alta parte, zguri( cu puteri calorice de cca. 500 kcal/kg) care contin componente nedegazabile cum este cocsul de piroliza. Se formeaza in plus substante lichide precum apa si hidrocarburile.

      Acest procedeu se deosebeste net de incinerare, prin prezenta in zgura a metalelor sub forma neoxidata si prin producerea unor cantitati mai mari de deseuri solide.

      Caracteristicile procesului de piroliza:

·       se reduce volumul deseurilor la 40%, fata de 10-30% in cazul incinerarii;

·       proportia gazelor de piroliza este de 10%-20% din cantitatea gazelor care rezulta la incinerarea deseurilor, ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor;

·       din capacitatea energetica a deseurilor, 2/3( cca. 2000kcal/kg) este folosita pentru functionarea instalatiilor, iar restul de 1/3 este disponibila pentru utilizari ulterioare.

In ceea ce priveste protectia mediului ambiant, trebuie analizate produsele obtinute, adica zgura si gazele. In privinta deseurilor solide este necesara cunoasterea mai profunda a compozitiei zgurii. Gazele care se formeaza in timpul pirolizei sunt supuse unei spalari in atmosfera umeda, in scopul eliminarii partiale a componentelor gazelor toxice. In acest scop se pot aplica tehnologiile folosite la producerea de gaze de cocserii, care nu ridica probleme de protectia mediului inconjurator, cu exceptia probabil a mirosurilor.

            Apele de spalare trebuie supuse unei tratari suplimentare. Deci, prin piroliza, ca si prin incinerare se realizeaza un proces termic prin care se distrug reziduurile. Dar, in timp ce prin incinerare se efectueaza o exploatare termica, utilizarea energiei reprezentand un scop ulterior, prin piroliza se urmareste mai cu seama extractia de combustibil gazos si lichid. Ambele procedee trebuie sa tina seama de cerintele mediului inconjurator, ca o prima conditie.

            Piroliza are avantajul ca produsele obtinute pot fi stocate, desi combustibilii gazosi au anumite limite de inmagazinare.

            Intrucat si incinerarea si piroliza prelucreaza aceleasi produse cu continut identic, in ambele cazuri produsii finali de combustie sunt dioxidul de carbon si apa.Lantul chimic al celor doua procedee se diferentiaza prin parcursul efectuat, datorita caruia plecand de la un punct dat se ajunge la un scop determinat. Randamentul global al procedeului in intregime, va trebui sa permita determinarea sistemului care prezinta cele mai mari avantaje, tinandu-se seama si de constructia instalatiilor.

            Deseurile menajere au devenit un combustibil valoros; astfel, incinerarea fara folosirea caldurii nu mai corespunde conceptiilor energetice actuale.In cazul incinerarii cu folosirea caldurii, este dificil de apreciat care din cele doua procedee este mai avantajos. Din cauza nivelului diferit de dezvoltare al incinerarii si al pirolizei, este inca foarte greu sa se faca o evaluare practica, precisa si obiectiva a celor doua procedee.

            Ca metoda de valorificare a deseurilor menajere, piroliza este inca in faza initiala de aplicare in Romania. In SUA si in Japonia s-au construit instalatii de piroliza in care se incalzesc deseurile la cca. 7000 C intr-un recipient ermetic spre a se obtine urmatorii patru compusi:

·       gaz comparabil cu gazul de iluminat

·       o parte condensabila in hidrocarburi

·       carbune solid, din care se pot extrage uleiuri

·       metale si sticla, fara alterari insemnate care pot fi recuperate.

Capacitatile de absorbtie ale deseurilor fine, rezultate de la piroliza deseurilor menajere, au fost stabilite de Institutul pentru hidraulica constructiilor si de Institutul pentru tehnologie al Universitatii din Stuttgard-Instalatia de piroliza sistem Destrugas din Kalundborg, Danemarca. A rezultat urmatoarea formula:

a = (k1 c)/( k2 + c)                                                     3.1.

unde

a-cantitatea absorbita prin suprafata exterioara a deseurilor fine;

c- concentratia substantei care intra in absorbtie;

k1 si k2 – constante a caror marime depinde de temperatura, de natura si de proprietatile absorbantului.

      Pentru concentratii mici( c< k2 ), ecuatia devine:

a = ( k1 k2 )/2 k2 = k2 k1 /2k22 = c k1 /k2                               3.2.

      Pentru concentratii mai mari( c>k2 ), rezulta ecuatia:

a = k1                                                                  3.3.

In capitolul urmator vom prezenta cateva tipuri de incineratoare in care se aplica piroliza deseurilor.

2.3.4 Procedee de tratare termica a deseurilor

- INCINERAREA- deseurilor

In Europa exista instalatii pentru arderea deseurilor de cca. 100 de ani.Astazi, metoda cea mai raspandita de tratare termica a deseurilor este metoda cuptorului de prajire, cu epurarea pe scara larga a gazelor de ardere. Pentru epurarea gazelor de ardere se utilizeaza electrofiltrele, metoda epurarii umede, tehnologiile de expansiune si, partial, filtrele de carbune activ.

La inceputul anilor 90 au fost dezvoltate noi metode termice ca alternativa la metodele traditionale cu cuptor cu prajire. Este vorba de cele mai performante tehnologii obtinute, dintre care amintim:

-        metoda imbunatatita cu cuptor de prajire, cu pregatire mecanica a zgurii( exemplu-instalatie in Wels( AU));

-        metoda imbunatatita cu cuptor de prajire cu pregatire termica  a materialelor reziduale;

-        metoda in doua trepte cu zona de reducere si de oxidare( de exemplu-metoda termoselect; instalatii in Fendoce( Italia), Karlsruhe( Germania));

-        metoda in doua trepte cu temperatura inalta si cu zona de reducere si oxidare( metoda MT);

-        metoda in doua trepte cu temperatura inalta ca mai sus, completata insa de o tratare termica a resturilor( solide si gazoase).

-        Scopul tehnologiilor noi este de extragere a metalelor grele si de omogenizare si stabilizare a resturilor de la arderi.

2.3.4.1. Arderea in cuptor

Tehnica arderii in cuptor este cel mai des utilizata la distrugerea deseurilor din localitati. La aceasta metoda, din punct de vedere tehnologic, are loc o oxidare a combustibilului intr-un cuptor partial mobil, care deplaseaza deseul, cu adaos de oxigen din aer( aer de ardere).

Deoarece in cursul procesului este disponibila o cantitate considerabila de caldura degajata, instalatia de ardere este considerata ca o centrala termica a gunoiului. Din acest motiv, se descrie in continuare echipamentul tehnic al unei instalatii de ardere a gunoiului “ tipice”, conventionale cu cuptor, de utilizare a caldurii degajate si de epurare a gazelor reziduale.

Dupa controlul de la receptie si cantarirea deseurilor, vehiculele de transport al deseurilor ajung in zona de descarcare si predare. Aici deseul este rasturnat din vehicule intr-un bunker. Pentru evitarea emisiilor de zgomot, miros si praf, zona de descarcare poate fi prevazuta cu o imprejmuire( hala de descarcare0. Bunkerul seveste echilibrarii procedeului de alimentare a cuptorului de ardere, prin acumularea cantitatilor, aici realizandu-se o amestecare omogena a deseului. Amestecarea conduce la o uniformizare a puterii calorifice a componentelor reziduurilor ce se ard. Descarcarea in bunker faciliteaza un control vizual si respectiv culegerea componentelor de gunoi voluminoase. Obiectele mai mari pot fi maruntite in prealabil cu o foarfeca cu rotor. Pentru amestecarea si transportarea deseurilor in zona de deschidere a cuptorului de ardere se utilizeaza o macara portal. Gunoiul ajunge printr-o palnie in dispozitivul de distributie si este transportat de aici in mod egal pe cuptorul de ardere.

Cuptorul de ardere poate fi format din mai multe benzi paralele, in functie de metoda si de asigurarea disponibilitatii. Cuptorul este separat adesea, pe lungime, in zone de ardere. Acestea sunt formate din elemente de ardre fixe si mobile sau intr-un alt sistem.

Combustibilul deseu este astfel transportat, intors si rasfirat, pentru a se garanta o ardere completa. La capatul cuptorului zgura/cenusa paraseste spatiul de ardere si este condusa , preconditionata, mai departe in vederea valorificarii sau indepartarii. Gazul de ardere neracit este evacuat din spatiul de ardere inspre cazanul cu aburi.Aici, energia termica din gazul de ardere este utilizata pentru obtinerea aburilor, care sunt folositi pentru producerea electricitatii si/sau ca aburi de incalzire intr-o retea de termoficare.

O desprafuire primara a gazului de ardere se realizeaza de obicei in electrofiltru. Aici gazele pot fi desprafuite in proportie d 99%. Gazele de ardere parcurg campuri despartitoare legate la curent electric, pe ai caror electrozi se depun particulele de praf. Temperatura gazului este de peste 1000 C. Electrozii sunt curatati prin scuturarea prafului.

In urmatoarea etapa a curatirii mai profunde a gazului rezidual, gazele toxice acide, metalele grele si restul de praf trebuie spalate. Gazele de indepartat sunt acidul fluorhidric si clorhidric si dioxidul de sulf. De regula, se utilizeaza un sistem in mai multe trepte de spalatori( acizi si neutri). Indepartarea oxizilor de azot se realizeaza intr-o instalatie cu catalizator, unde, cu adaos de amoniac, oxizii de azot sunt descompusi in azot liber si aburi.

     Incinerarea deseurilor menajere Incinerarea este procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temp de 850-1100 grade C in instalatii speciale numite incineratoare.

Avantaje:-distrugerea totala si definitive a germenilor patogeni aflati in deseuri;-distrugerea unor substante toxice care ard la temp sub 1000 grade C;-micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%.Prin incinerare rezulta o cenusa care reprezinta 25-30% din volumul initial.Cenusa rezultata este in general inerta,stabile si sterile. Statiile de incinerare functioneaza o perioada lunga d timp 25-50 ani(poate si mai mult).Daca sunt proiectate  corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un nr redus de personal cu o calificare nu prea inalta(medie). Ocupa suprafete relative restranse deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri. Drept urmare se reduce cheltuielile de transport.;- se poate recupera energia din deseurile incinerabile (hartie, plastic, lemn, oase, organice, namoluri.)

Dezavantaje:-costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate;-sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt epurarea gazelor rezultate la ardere;-sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt racire si mai ales pt disperia gazelor in atmosfera(gazele trebuie sa iasa cu temp de 25 grade C, adica admisibil atmosferei si sa fie cat mai inalte cosurile);-pt expunerea

gazelor se fol apa care in urma proceselor de hidrociclonare se  uzeaza. Solutia S.n. Plan de management economic a deseurilor 0(care include modificarea tuturor tehnologiilor producatoare de deseuri,deseuri minimizate, deseurile pot fi valori modificate).Alcatuirea

statiilor de incinerare:-cantar,buncar de primire a deseurilor,incineratorul cu anexele sale,grup social,cladire administrativa,statie de epurare a apei uzate.

Incineratorul propriu-zis :

-cos de alimentare(buncar de alimentare),camera de uscare si preincalzire,camera de ardere propriu-zisa prevazuta cu cuptoare de ardere.Evacuarea cenusii se face intr-un bazin cu apa pt racire rapida de unde cernusa este preluata cu un extractor cu racleti si pusa intr-o remorca cu care este transportata la depozit.Gazele de ardere:Se evacueaza pe cosul de fum.

1-autogunoier

2-bazin sau buncar de recptie a deseurilor

3-macara Grifer

4-cos de alimentare a incineratorului

5-camera de uscare si preardere

6-impingator hydraulic

7-camera de ardere

8-gratare

9-instalatie de suflat aer suplimentar(in exces pt ardere)

10-cos de evacuare gaze

11-instalatie de combustibil suplimentar

12-bazin de racire Cenusa

13-extractor cu racleti

14-remorca pt transportulCenusii

15-instalatie de recuperare caldura

16-filtru pt Gaze

17-hidrociclon

18-exhaustor(ventilator care scoate gazelle din hidrociclon)

19-cos de fum

20-evacuare a apei uzate din hidrociclon

Cap 3. Depozitarea deseurilor. Clasificarea depozitelor de deseuri

Deseurile se clasifica in 2 mari categorii:

3.1. Nepericuloase care includ deseuri menajere, deseuri orasenesti resturi de hartie plastic sau textile.

3.2. Periculoase care includ substante chimice deseuri spitalicesti resturi de la combinate si desigur deseurile radioactive care sunt  printre cele mai periculoase

3.1 Depozitarea deseurilor nepericuloase

Se face cu ajutorul firmelor specializatre de salubrizare a oraselor. Locatia este de regula cat mai departe de periferia oraselor, transportul facandu-se cu autovehicule special concepute in acest sens, dupa un anumit program si traseu bine stabilit anterior.  

Depozitarea deseurilor avand locatia finala la groapa de gunoi a orasului respectiv special amenajata in acest sens.

Depozitarea deseurilor.

In conformitate cu aderarea tarii la U.E. depozitarea deseurilor se poate face numai in spatii distincte, special amenajate pentru protejarea mediului inconj. Dep. de des. pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume:

1)dupa tipul deseului(grad de toxicitate):-dep. de des. inerte;- dep de des.

nepericuloase;-dep. de des. periculoase;-dep. de des.

radioactive.

Dupa asezarea geografica:

a)de cariera

;b) de ses

;c) de rau

;d)de vale.

Depozite pentru deseuri menajere.

Depozitarea deseurilor menajere se face in depozite controlate numite rampe sanitare impotriva poluarii porduse de substantele din deseurile menajere. Rampa sanitara este o constructie speciala care trebuiesa respecte urmatoarele conditii:

- sa aiba capacitatea suficienta pentru volumul de deseuri propus

- sa se depoziteze pe intreaga perioada de functionare suprafata minima pentru un volum de deseuri maxim;

- sa fie o constructie stabila sa nu prezinte ruperi, prabusiri, tasari patrunderea substantelor nocive in sol si panza freatica;

- sa nu permita raspandirea in jur a fumului ,mirosului si a deseurilor inmultirea razotoarelor si insectelor;

- sa favorizeze descompunerea curata a partii fermentabile din deseuri;

- sa asigure dispersia gazelor astfel incat sa nu se formeze in depozite acumulari sau pungi de gaze ce pot crea accidente;

- o rampa sanitara trebuie sa creeze facilitati pentr recuperarea si reciclarea unor deseuri.

Apele depozitelor se colecteaza prin reteaua de drenaj a compartimentelor depozitelor prin canale de centura pe zona in cazul platformei tehnologice. Apa evacuate din depozitul propriu-zis este epurata in statii proprii sau la statiile orasenesti. Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unor etape specifice oricarei constructii.



Elaborarea studiului de prefezabilitate trebuie sa rezulte securitatea si oportunitatea , amplasamentul si cateva caracteristici trebuie sa cuprinda toate caracteristicile lucrarii,indicatori tehnico-economici. In studiul de fezabilitate se studiaza variantele si solutiile de intocmire a proiectului ethnic si a caietelor de sarcina.

Alegerea amplasamentului.

Se pun conditii fata de cadrul natural si economic:

- orografice;

- geologice;

- geotehnice;

- hidrogeologice;

- hidrologice;

- climatice;

- pedologice si agroeconomice;

- speciale.

1.Geomorfologic: se refera la terenuri care au depuneri naturale,terenurile care reprezinta cariere sau gropi de pamant,zonele neinundabile pe care nu sunt cursuri de apa. Zona de relief uniform neaccidentat. Nu se recomanda

amplasarea depozitelor in zonele accidentate, si nici in spatele unor baraje,ori baraje de terasament.De putine ori putem indeplini conditii topografice dar daca celelalte sunt indeplinite se poate recurge la criteriul topografic.

2.Geologice: se refera la eliminarea unor amplasamente alcatuite din straturi foarte permeabile,zone cu fluctuatii foarte mari ale nivelului freatic ,zone cu prabusiri ,zone cu roci ,zone cu goluri subterane, zone cu compresibilitate mare,cum sunt pamanturile basxoide, zone cu terenuri cu capacitate portanta lipsa sau redusa cum sunt zonele de namol de turba de namol.

3.Geotehnic: Terenul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-capacitate portanta ridicata;

-sa nu prezinte alunecari active;

-tasarile sa fie mai mici si uniforme;

- permeabilitatea cat mai redusa;

-sa fie pamanturi coezive.

4.Hidrografic: sa nu existe izvoare de creasta sau la baza terasei sa nu prezinte apa mineralizate sa nu fie amplasat depozitul peste panza freatica cu alimentare freatica, se recomanda ca depozitele sa nu fie aproape de panza

freatica de suprafata.

5.Hidrologic: trebuie ca depozitul sa nu fie in zona unui curs de apa cu risc de inundabilitate si de aceea se face un studio hidrologic pentru debitul maxim al acestuia  cu asigurarea de 1%.

6.Climatic: directia vantului dominant ,vantul nu trebuie sa bata dinspre depozit spre oras. La proiectarea depozitelor se fac si studii climatice privind temperatura, precipitatii, etc.

7.Pedologice si agroeconomice: se refera la utilizarea pentru depozite, a  suprafetei cu potential agroeconomic scazut ,a suprafetelor nefertile.

8.Speciale la evitarea amplasarii depozitelor in unele cazuri interzicerea in zone cum sunt:

- arii protejate,rezervatii,situri istorice,situri arheologice;

- nu se amplaseaza in apropierea cladirilor,monumente istorice;

- distanta prevazuta fata de loc este de 1000 m iar fata de canale isolate 500m.

Din punct de vedere constructiv fata de nivelul terenului depozitele pot fi:

- depozite de debleuri de tip I;

- depozite de semidebleu de tip II;

- depozite de rambleu.Sunt preferate cele in debleu. Sunt intalnite cele in semidebleu. Nu sunt indicate cele de tip III.

          Depozite de deseuri sunt alcatuite din 3 parti:

- partea de depozitare:guneta de depozitare;

- lucrarile anexe;

- platforma tehnologica.

Operarea in depozit .

Reprezinta totalitatea operatiunilor care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.

1. Accesul in depozit: se face numai pt masinile apartinand firmelor care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si depozitare sunt scrise cantitatea ce se depoziteaza zilnic(ce intra), suma deseurilor, compozitia medie a acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac determinari privind compozitia deseurilor,caracteristicile deseurilor si gradul de toxicitate. Nu sunt admise in depozite decat numai in conditii speciale deseurile periculoase. Acceptarea acestui tip de deseuri se poate face daca la rampa sanitara exista incinerator pentru deseuri periculoase sau compartiment pentru aceste deseuri.

2. Cantarirea deseurilor se face prin diferenta pe cantare  bascula.

3.Descarcarea deseurilor se poate face direct in celulele de depozitare sau in buncare special amenajate pt descarcare. La descarcare directa exista 2 variante:

a) intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis pe o rampa de acces si descarcarea in depozit;

b) descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit. In cazul buncarului de primire, deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile reciclabile, fie prin compactarea si asezarea deseurilor.

4. Operarea in compartimente consta in asezarea deseurile, compactarea acestora si acoperirea la sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril. Pentru asezarea deseurilor in depozite exista 2 variante;

-in plan orizontal:

a)inelara;

b)frontala

           

-in plan vertical:

a)transversala;

b)longitudinala

Fiecare celula mica de depunere se protejeaza cu strat de mat steril sau pamant.

5. Varianta de depozitare in baloti:

Avantaj:

-o mai mare stabilitate;

-o manipulare mai usoara;

-un volum mai mare de depozitare pe aceeasi suprafata (o densitate mai mare).

Dezavantaj:

-sunt impiedicate procesele de descompunere aeroba.

Operarea propriu-zisa in depozit se face separat pe compartimente: pe masura ce un compartiment se umple se pregateste compartimetul urmator.

Captarea si evacuarea gazelor .

Materia organica fermentabila care se depune in rampa sferei procesului de descompunere.Procesele care sunt:aerobe si anaerobe si care include fenomene fizice,chimce si biologice sau microbiologice.In urma ac. procese i-a nastere: apa,subst minerale si gaze. Din subst minerale cel mai frecvent intalnite sunt SiSO2, CaCO3, oxizi metalici, Fe2O3, MnO2, K2O, CO, CO2.

 In aceste gaze domina metanul, amoniacul si hidrogenul si se gasesc si alte hidrocarburi gazoase: etan, butan, pentan. Acest amestec gazos are 2 caractere importante ,poate sa aiba putere calorifica ridicata:

1)este un amestec combustibil;

2)produce poluare atmosferica si duce la fenomenul de sera.

Va avea loc apoi operatiunea de incinerare a deseurilor prezentata mai sus.

Impermeabilizarea depozitelor

Se analizeaza urmatoarele variante:

a) impermeabilizarea cu argila

b) impermeabilizarea cu geosintetice, geomembrane, geocompozite

c) combinata(a+b)

a) se recomanda pt depozite mici, depozite aflate pe terenuri impermeabile in care se face o compactare a stratului de argila si depozite situate in cariere cand depozitul de argila este format din 4-5strat. apropierea amplasamentului. argila se aseaza in 4-5 straturi  copactate a.i. grosimea finala a straturilor  sa fie de min 1 m.

b) impermeabilizarea cu geosintetice se face cu membrane din polietilena de inalta densitate. Pt impermeabilizare se niveleaza ampriza conform planurilor de nivelare, se inedparteaza toate corpurile straine care ar putea sa zgarie sau sa intepe geomembrana. Pentru siguranta se pune(asterne) un strat de pamant de 5 m care se compacteza bine. Se asterne geomembrana conform planurilor de asezare a geomembranei. Se suprapune sola a 2-a peste prima sola pe o latime de 20 cm, se face sudarea geomembranei.

Dupa asternerea geomembranei aceasta se protezeaza cu un strat de geotextil. Grosimea geomembranei se alege in functie  de inaltimea finala a depozitelor. La depozitele care depasesc 20m grosimea este de 3mm. Geomembrana poate avea suprafata neteda sau rugoasa, cea cu suprafata rugoasa se alege pentru taluzuri ca sa limiteze tendinta de alunecare a geotextilului peste geomembrana. Geocompozitele sunt alcatuite din straturi de protectie si straturi de impermeabilizare. Straturile de protectie sunt de regula din gotextil subtire cu un material mineral(bentonita).

c) Este alcatuit dintr-un strat de argila mai subtire si o geomembrana sau un geocompozit.

Impermeabilizarea cu argila :

sistem de drenaj; geotextil pentru protejarea geomembranei ,peste se pun 40cm pietris in care se afla sistemul de drenaj conducand apele uzate la statie de epurare (initial bazin colector). Impermeabilizarea poate sa fie dintr-o membrana subtire protejate cu geotextil sau un geocompozit sau un strat de argila de 40-50 cm.

-stratul drenant realizat din pietris uneori se protejeaza stratul de pietris tot cu geotextil pentrut ca pamantul de deasupra sa nu afecteze stratul drenant;

-strat de pamant vegetal de grosime de 1m care se planteaza cu vegetatie cu radacini mici.

Acoperirea finala a depozitului:

Trebuie sa asigure 3 probleme:

-sa impiedice iesirea gazelor din depozit;

-sa impiedice patrunderea apelor din precip in depozit;

-sa asigure colectarea si evacuarea apelor din depozit provenite din precipitatii dupa inchiderea depozitului.

Evacuarea gazelor presupune un strat foarte poros pentru colectarea gazelor de natura minerala, si aerate in atmosfera sau sunt conduse la o conducta colectoare. Impiedicarea patrunderi apei din precipitatii se face printr-un strat impermeabil care poate fi mineral(argila) sau din geosintetice sau chiar combinate. Drenarea apelor din precipiitatii se face printr-un strat drenant putand fi din geotextila sau strat mineral (pietris) unde:

1) strat de colectare gaze din materialele minerale sau deseuri inerte (zguri,cenusi sintetizante);

2) geotextile de protectie a geomembranei sau geotextile de separare a impermeabilizarii din argila.

3) geomembrana de impermeabilizare (stratul 3 poate sa fie si din argila de 40-50 cm);

4) stratul drenant evacueaza apa din precipitatiile cazute pe depozit;

5) geotextil de separare;

6) pamant vegetal;

Calculul drenajului: drenajul depozitelor

a)calculul debitului de drenaj,

Qd=este determinata de suma debitelor,

Qdr=Qp+Qn+Qdes I)Qp=qp*S(l/s),

qp=2.8*KN/T (l/s ha) ;

II)Qp=0.116*SKI,qn=debit din namoluri Qn determinat experimental; qp=debit din precipitatii. Qn=10% Qp; Qdes = 50%40% Qzi. O parte din apa din deseuri este consumata de microorganiosmele in timpul descompunerii materie organice.

Inchiderea finala a depozitului cand depozitul  a ajuns la cota finala se face inchiderea depozitului; inchiderea urmareste realizarea urmatoarelor probleme:

- captarea si evacuarea ga      zelor si implicit evacuarea lor in atmosfera;

- impiedicarea patrunderii apei din precipitatii in depozite, deci etansarea;

- drenarea si colectarea apelor din precipitatii;

- incadrarea in peisajul din jur.

Stratificatia va fi alcatuita din:

- un strat de egalizare a deseurilor respectiv de acoperire realizat din material steril, inert, din pamant, din deseuri de materiale de constructii;

- un strat de captare si conducerea a gazelor care se poate realiza din material mineral respectiv zguri,deseuri din constructii, deseuri ceamice, agregate secundare.

 Incinerarea deseurilor:

procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temperatura 850-11000C in instalatii speciale numite incineratoare.

Avantaje:

1)Distrugerea totala si definitiva a germenilor patogeni aflati in deseuri; 2)Distrugerea unor substante toxice carea ard la temperaturi sub 10000 C; 3)Micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%, prin incinerare rezultand o cenusa care reprezinta 25- 30%.Cenusa rezultata este in general inerta,stabila si sterila.Statiile de incinerare functioneaza o perioada lunga de timp 25-30 ani(sau mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate, automatizate. Pentru  exploatare necesita un numar redus de personal cu o

calificare nu prea inalta. Ocupa suprafete relativ restranse,deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri.Se reduc cheltuielile de transport.

4)Se poate recupera energia din deseuri.

Dezavantaje:

1)Costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate.

2)Sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt. epurarea gazelor la ardere.

3)Sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt. racire si mai ales pt. dispersia gazelor in atmosfera.

4)Pentru epurarea gazelor de foloseste apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.

Calculul incinerarii

         

Pentru proiectarea statiilor de incinerare se calculeaza 3 categorii de elemente:

I) caracteristicile fizico – chimice ale deseurilor in care intra:

-continutul in elemente combustibile respectivC,H,N,O,S (care intervin in ardere). Calculul se face pe baza compozitiei medie a deseurilor;

2)Calculul umiditatii:  W=mi-mu/mi*100 (%)

unde: mi=masa initiala,

mu=masa uscata,

W=umiditatea;

3)Calcul densitatii:se calculeaza densitatea aparenta si cea a subs in functie de compozitia pe categoria de deseuri si de densitatea specifica a fiecarui tip de deseu (medie ponderata a densitatilor);

II)Calculul parametrilor termo-tehnici:

1)puterea calorifica interioara: se calculeaza in mai multe moduri :

- ca medie ponderata a puterii calorifice a componentilor

Pc=P1*n1+P2*n2Pn*nn/n1+n2nn, unde :

P1, P2, Pn = puterea calorifica a componentilor,P=0 pentru componentele care nu ard (metale ,caramida) dar intra la numitor.

              n1 n2 nn = continutul desurilor in compusi 1,2,3.n;

-pe baza de formule empirice;

-metode grafica (cea mai utilizata);

2) cantitatea de aer de ardere;

3) cantIatea de aer necesar in exces(cantit teoretica);

4) cantitatea de combustibil suplinentar necesar pentru a aduce deseurile la minim 1500Kcal/kg.

III)Elementele geometrice ale instalatiei:

1)suprafata gratarului de ardere;

2)volumul camerei de ardere;

3)volumul bazinului de racire a cenusei;

4)inaltimea cosului de fum.

IV)Calcule constructive: calculul fundatiei, calculul peretilor, etc. De

calculat: puterea calorifica, densitatea, umiditstea, suprafetei gratarului de ardere,volumul aer in exces, inaltimea cosului de fum.

Compostarea deseurilor industriale: este procedeul de neutralizare a deseurilor prin fermentare si transformarea lor intr-un ingrasamant natural numit compost. Compostarea are loc datorita prezentei microorganismelor aerobe si anaerobe in deseurile fermentabile rezultand ca fermentarea poate fi aeroba sau anaeroba. Descompunerea substantelor organice usor degradabile face parte din circuitul materialului organic in natura.In urma descompunerii mat.organic rezultand substante solide,apa,gaze. Substantele solide si apa sunt preluate de plante si transformate prin mai multe verigi prin fotosinteza in materie organica.Compostarea este o etapa intermediara, dirijata in descompunerea materiei organice.

Etape:

1) etapa initiala in care incepe descompunerea in care are loc o incalzire treptata a deseurilor si o inmultire a bacteriilor care produc descompunerea.

2) etapa fermentarii propriuzise(termogeneza) are loc la o temperatura 40-700 grade celsius si dureaza de la 2-3 zile pana la 10 zile in functie de

temperature mediului inconjurator,de umiditatea deseurilor,de cantitatea de material organic,de metoda de compostare.

3) etapa finala in care variaza proprietatile compostului si compozitia,dar variatia este relative lenta.

Factorii de care depinde procesul de compostare:

1) compozitia deseurilor in special continutul in material fementabil.

2) sortarea si prelucrarea deseurilor inainte de fermentare.Pentru o mai buna eficienta a compostarii se recomanda indepartarea din deseuri a fractiunilor nefermentabile.Se recomanda maruntirea deseurilor.

3) continutul in oxigen are influenta asupra calitatii compostului si a fenomenului dominant de descompunere. Prin descompunere aeroba rezulta compusii usor asimilabili de catre plante si valorosi. Prin  descompunere anaeroba substantele rezultate sunt mai greu accesibile plantelor si pot fi chiar patogene.

Fermentarea aeroba areloc la tempertura de 70-750,germenii patogeni mor.

Fermentarea anaeroba :40-500,rezista germenii patogeni.

4) temperatura mediului inconjurator,cand temperatura este ridicata sunt favorizate fenomene aerobe si descompunerea este mai rapida.Temperaturile scazute incetinesc descompunerea si favorizeaza fenomenele anaerobe. Deficitul de apa incetineste si chiar blocheaza fermentarea pentru ca microorganismele care produc descompunerea au nevoie de apa.

Tehnologii de compostare : sistem gospodaresc,sistem industrial.

Compostarea in sistem gospodaresc se face pentru  fiecare gospodarie in parte, separate cu un minim de dotare constand din o platforma betonata sau cu mixture bituminoasa sau pamant argilos bine batatorit.,o rigola pentru colectarea scurgerii de pe o platforma ;

o fosa septica pentru evacuarea scurgerii ;

unelte pentru amestecarea deseurilor, pentru rasturnare si pentru reglarea umiditatii.

Compostarea consta in asezarea deseurilor in siruri de gramezi si rasturnarea

periodica a gramezii lor pt. o buna aerare.

3.2. Periculoase care includ substante chimice deseuri spitalicesti resturi de la combinate si desigur deseurile radioactive care sunt  printre cele mai periculoase

Compostarea in sistem industrial - 3 procedee :sistem deschis,sistem partial inchis,sistem inchis.

 

Sistemul deschis se aseamana ca tehnica cu sistemul gospodaresc,dotarile sunt mult mai mari, se lucreaza in sistem industrial.

Sistemul partial inchis este alcatuit din 2 parti ;-o parte in care se face fermentarea in sistem inchis izolat, fie in santuri,fie in tuburi metalice. Dupa 3 pana la 7 zile,deseurile fermentate in sistem inchis sunt scoase pe platforme pentru continuarea fermentarii in sistem deschis. In prima etapa are loc un

proces accelrat de descompunere ce reduce durata totala a compostarii cu 15 -20 zile.Partea deschisa a sistemului este cu compostare in sistem deschis Sistemul inchis este alcatuit din constructii total izolate,fata de mediu si

prevazute cu instalatii pentru reglarea umiditatii, reglarea temperaturii, colectarea gazelor de descompunere si uneori cu modalitati de initiere a fermentarii cu ajutorul unor maiele sau prin reglarea unor proprietati cum ar fi pHul, raportul carbon-azot,raportul carbon-fosfor.

Alcatuirea unei statii de compostare :

-cabina portar ;

-cantar ;

-buncar de primire a deseurilor ;

-instalatii de sortare si prelucrare a deseurilor ;

-platforma de compostare ;

-instalatii anexe pentru apa,aer cald,ingrasaminte,bacterii si ciuperci,captare

gaze;

-platforma de maturizare a compostului ;

-ciururi de sortare ;

-depozite pentru compostul grosier, mediu, fin ;

-rampa de desfacere ;

-cladirea administrativa ;

-grup sanitar si de dezinsectie.

Avantaj : transformarea deseurilor in ingrasaminte.

Dezavantaj : cost ridicat.

Clasificarea deseurilor :

-dupa caracter si influenta asupra mediului,deseurile pot fi

inerte,nepericuloase,periculoase(toxice si radioactive) ;

-dupa natura :anorganice,organice ;

-dupa provenienta :industriale,menajere,stradale,deseuri din constructii, materiale de constructii, demolari ;

-deseuri agrozootehnice ;

-deseuri spitalicesti ;

-deseuri radioactive.

Deseurile industriale :reprezinta cea mai mare cantitate(60-70%). Ele se pot clasifica dupa ramura industriala din care provin :

-steril provenit din excavatii ;steril provenit din procese de spalare a

minereurilor numit si steril de flotatie.

-Cenusa de termocentrala provenita din industria energetica respectiv

din transformarea carbunelui in energia electrica.

-Zgurile metalurgice provenind din fabricarea otelurilor,fontelor,din

metalurgia metalelor neferoase.

-Deseurile din industria chimica anorganica, fabricarea sodei calcinate, fabricarea ingrasamintelor, fabricarea diversei sticlei. Deseurile din

industria chimica organica : rafinarea titeiului,coxificarea

carbunelui.

Compozitia si proprietatile deseurilor :

Compozitia deseurilor se caracterizeaza printr-un grad de variabilitate dependent de mai multi factori :

provenienta deseurilor ;

tipul deseurilor ;

zona geografica ;

climat ;

procese tehnologice producatoare de deseuri ;

gradul de dezvoltare economica.

Compozitia deseurilor poate fi :fizica,chimica si mineralogica.

1)Compozitia fizica :si cea dinamica sunt importante in deseurile menajere si asimilabile acestora.

2)Compozitia chimica :si cea mineralogica sunt importante pentru deseurile industriale. Pentru deseurile agrozootehnice mai importanta este compozitia chimica. Compozitia chimica se exprima prin granulozitate

adica prin procentul cu care participa fiecare sort granular la alcatuirea deseului. Zgura de furnal granulata se poate utiliza ca agregat pentru betoane ; se sorteaza pe categoriile dimensionale ale agregatelor naturale pentru betoane si mortare. Cenusa de termocentrala se analizeza din punct de vedere fizic dar dupa metode utilizate in geotehnica. Se intocmesc curbe granulometrice care sunt utilizate fie in proiectarea haldelor, fie la valorificarea cenusii. Deseurile menajere se analizeaza din punct de vedere granulometric, cernerea facandu-se pe 2 ciururi 17-71 mm, Cernerea se mai practica si la compostare care are rol de sortare.Compozitia chimica cel ami adesea se exprima pe substante :

1)sterilul :SiO2≥60% ;Al2O3>5% ;Fe2O3>3% ;Ca CO3>71%.

2)zgura granulata de furnal :SiO2=20- 30% ;CaO=18-30% ;A2O3=10-15% ;Fe2O3=5-10%.

3)Cenusa de termocentrala :SiO2=48-56% ;CaO=8-12% ;Al2O3=5-10% ; Fe2O3=1-5%.

4)Silice ultrafina:SiO2≥92%.Compozitia chimica a deseurilor menajere

poate fi data pe substante si pe elementele care domina pe ansamblu: C,Si,O,H,S etc. Din punct de vedere chimic in compozitia deseurilor ne intereseaza componentii toxici sau radioactivi :subst.toxice anorganice ;subst.toxice organice ;elemente radioactive ;metale grele.

Compozitia mineralogica :este analizata pentru deseurile care intra in

procese de valorificare. In analize mineralogice se pun in evidenta mineralele dominante :silicati in special tectosilicati si filosilicati ; carbonati (Ca si Mg) ;

oxizi (minerale) ;sulfuri. Silicatii reprezinta 75%, carbonatii, azotatii, sulfatii 15%, iar 10% restul.

Proprietatile deseurilor :

1)Densitatea variaza in limite foarte largi.Chiar si pentru aceste categorii densitatea variaza cu starea lui, umiditatea, compozitia se da in functie

de compozitia deseului sau se poate detremina. Densitatea sterilului variaza de 1,4-2 t/m3 ; cenusa-2t/m3 ; zgura :2,4-2,5 t/m3 ;deseurile menajere in pubela :0,30-0,40 t/m3 ;

deseurile menajere in timpul transportului :1,3-1,2 t/m3.

2) Umiditatea :deseurile variaza cu acesti factori ca si component mai important fiind factorul climatic. Pentru  deseurile menajere umiditate 35-60%.

3)Puterea calorica :superioara si inferioara reprezinta cantitatea maxima de caldura care la ardere in conditii ideale a unei unitati din material care poate fi de masa(Kg) sau de volum(m3).Se exprima in W/m3 ;W/Kg ;J/Kg.

Caldura obtinuta prin arderea unei unitati de material in cantitati reale tinand seama de compozitie, umiditate, temperatura in cuptorul de ardere, parametrii arderii. Puterea calorifica minima pentru incinerari in conditii bune : 1500 Kcal/Kg. Raportul carbon-azot :caracteristica importanta pentru deseurile supuse compostarii.

Deseurile PERICULOASE

Depozitarea pentru deseurile radioacticve se axeaza si in conformitate cu normele comisiei Europene de Control al Calitatii Nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane. Cele de suprafata-constructii de beton sau prin forarea in teren a unor puturi betonate in care sunt depozitate deseurile. Cele subterane – in mine abandonate si constand in betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor respectiv a inchiderii galeriei. Straturie de beton pentru includerea galeriilor sunt cu grosimea de 1m, se recomanda folosirea betonului foarte greu (cu ciment si aggregate grele din magnetit ) baritina sau deseului din otel si fier.

In functie de starea de agregare a deseurilor la depunderea in depozite:

-depozite cu deseuri solide;

-depozite cu deseuri sub forma de paste;

-depozite cu  deseuri in suspensie;

-depozite cu deseuri lichide.

3.3 Studii privind tratarea levigatului

Studii privind tratarea levigatului de la gropile de gunoi ecologice

Publicat in EcoMagaizn 15.Mai.2009 @ 9:56 pm

LUCRARILE CE STAU LA BAZA REALIZARII UNEI GROPI ECOLOGICE
gropi de gunoi

Lucrarile care se au in vederea realizarii unui depozit de deseuri sunt urmatoarele:

- lucrari terasamente ;

- lucrari de etansare ;

-controlul de calitate al materialelor de etansare (geocompozitului, geomembranei, geotextilului de protectie) ;

- realizarea sistemului de drenare a levigatului ;

- realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;

- realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;

- realizarea sistemului de monitorizare ;

- realizarea bazinului pentru levigat .

Un depozit traditional de deseuri este format din:

La baza:

-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,

-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si impermebilizarea acestuia,

-Tevile de colectare a levigatului.

In interior avem tevi pentru colectarea gazului

La suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta poate fi acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.

In afara de aceste aspecte trebuie asigurate urmatoarele utilitati:

- alimentarea cu apa potabila,

- alimentarea cu energie electrica,

- conectarea la reteaua telefonica.

- amenajarea spatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.

Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare :

-decoperta pe 0,70 m;

-scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;

-asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 - 2,5 m, necesara pentru a asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al panzei freatice;

-umpluturi compactate de pamanturi argiloase cu kmax=10-9 in baza depozitului (0,50 m grosime minim) si in digurile perimetrale. Rezerva de pamant pentru acoperire periodica si/sau inchiderea finala a depozitului. Rezerva minima de 200 m3 pentru stingerea unui eventual incendiu.

Lucrari de etansare a bazei depozitului:

-baza depozitului va fi etansata utilizand un sistem mixt de materiale naturale si sintetice (geocompozit cu bentonita cu coeficientul de permeabilitate K=10-11m/s, geomembrana din HDPE cu grosimea de 2 mm si geotextil de protectie a geomembranei).

Realizarea sistemului de drenaj, colectare si pre-epurare a levigatului, compus din :

-stratul de drenaj pentru levigat, retea de drenuri din tuburi de polietilena de inalta densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma incintei pe un strat de geotextil, sub un strat de drenare din pietris ; conductele cu panta de minim 1,5 % traverseaza stratul de etansare si sunt racordate prin trei conducte de colectare cu conexiune gravitationala la caminele de stocare intermediara;

-camin pentru pomparea levigatului;

-rezervor inchis pentru stocarea levigatului ;

-statie de pre-epurare modulara care va functiona pe baza principiului osmozei inverse, dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii incadrarii parametrilor de evacuare a levigatului ;

- rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;

- bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de depozit, format din :

- puturi de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din HDPE, asezate pe o baza circulara din beton si inconjurate pe toata inaltimea de pietris;

-retea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru transportul gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare in care se va face verificarea gazului colectat si se va realiza reglarea presiunii si condensarea umiditatii;

-conducta spre statia de pompare;

-statia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;

-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevazuta cu suflanta de aer, arzator de inalta temperatura (11000C), analizor de gaz si echipament pentru controlul automat al colectarii si arderii.

Instalatia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incit sa asigure maxima protectie in conditii normale de lucru si in timpul interventiilor de intretinere.

Colectarea apei pluviale de pe suprafata acoperita si impermeabilizata a depozitului, asigurata printr-un sistem format din :

-stratul de drenaj ;

-rigola perimetrala de la baza taluzului ;

-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea acestora in canalul de desecare .

Inchiderea sectoarelor ajunse la capacitate si refacerea terenului prin:

-realizarea formei finale a corpului depozitului ;

-compactarea suprafetei la cel mai mic nivel astfel incit panta minima sa fie de 5% iar maxima de (33%) ;

-impermeabilizarea suprafetei (acoperire provizorie);

-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin insamintarea ierburilor specifice zonei ;

Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord de mediu, unde vor fi stabilite conditiile tehnice

Un depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitarea pe sol sau in subteran.

In functie de tipurile de deseuri acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:

- Depozite pentru deseuri periculoase;
- Depozite pentru deseuri nepericuloase;
- Depozite pentru deseuri inerte.

Una din probleme cele mai des intalnite cand vrem sa proiectam si sa mentinem un depozit de deseuri este levigatul, acesta este generat de acumularea apei invechite in gunoi. Levigatul e compus din diferiti compusi organici si anorganici care pot fi dizolvati sau suspendati. Indiferent de natura compusilor, ei ridica o problema de poluare cu un grad mare pentru pamantul local si apa de suprafata. Multi factori influenteaza productia si compozitia levigatului, dar un factor major este climatul gropii. De exemplu: atunci cand climatul are un grad ridicat de precipitatie acolo va fi mai multa apa si deci in concluzie aici va fi generat mai mult levigat. Un alt factor il constituie topografia locului unde este ampalasata groapa; acesta influenteaza modelele decisive si panza freeatica a locului.

Optiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea si reinjectare on site treatment; pentru tratarea unei descarcari a apei municipale sau orice combinatie.

Levigatul se formeaza in groapa de la drenarea apei si a lichidului din deseuri si duce la degradarea produselor de la compusii organici. Ca si gazul acesta este monitorizat si controlat la eliberare. De asemenea in ceea ce priveste gazul exista tevi de colectare care dreneaza ruta in groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafata.

Levigatul se formeaza cand apa invechita este acumulata in deseurile din celula de depozitare. Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zapezii sau de la deseul propriu-zis. Levigatul poate transporta prin depozitul de deseuri multi compusi organici sau anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculara mare. Acesta este colectat la baza depozitului.

Cantitatea de levigat creata trebuie sa fie direct proportionala cu cantitatea de precipitatii din zona respectiva si de intinderea depozitului. Cantitatea de deseuri lichide colectate in depozitul de deseuri influenteaza cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispozitii mai exigente privind tratarea solului si a apei de suprafata, cei care se ocupa cu proiectarea gropilor trebuie sa gaseasca alternative noi de tratare. O cale de tratare poate fi prin utilizarea VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat tehnologia de membrana posibila pentru a filtra apa continand o varietate de componente ducand la apa pura fara poluanti. Acest tip de membrane nu filtreaza numai solizi suspendati ci si poate duce la reducerea sau chiar elimilarea compusilor organici sau anorganici. Rezultatul in urma filtrarii este apa pura si un noroi concentrat. Diferenta dintre VSEP si infiltrarea de membrana de curgere transversala traditionala este mecanismul cu care poluantii sunt acumulati pe suprafata de membrane. O curgere transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata ducand la micsorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creeaza anumite forte care ajuta la oprirea componentelor solide pe suprafata membranei. Oricum, resturile stagnante pe suprafata membranei conduc la micsorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta parte, sistemul VSEP utilizeaza un mecanism motor patentat vibrant care creaza o forta pe suprafata membranei pentru a respinge poluantii. Acest mecanism activeaza filtru pentru a mentine consumul si prelucreaza volume mai mari de material ceea ce e bine din punct de vedere economic la preturi mici fata de sistemele cu curgeri tranversale.

UN STUDIU A FOST FACUT LA O GROAPA DE GUNOI DIN VEST

Multe teste au fost executate in laboratorul VSEP si dau instalatiile experimentale a levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului si precizarile de descarcare depind de amplasarea gropii. Acest test a fost compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA. Specificatiile de descarcare si amplasarea necesita micsorarea compusului ciclic pe baza de nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana si testarea acesteia. Acest lucru a avut loc intr:un laborator VSEP si a fost intrebuintat in primul rand pentru a identifica o membrana care sa intalneasca specificatiile de descarcare, a fost aleasa o membrana de infiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. Dupa ce membrana a fost selectata unitatea VSEP a intrebuintat testarea pe termen lung. Laboratorul contine 16 tipuri de membrane. Testul pilot contine informatii stranse in timpul muncii de laboarator incluzand reducerile de nichel si informatiile de flux. Miscarea vibranta a membranei face ca fluxul de apa sa treaca prin membrana la timp.

Pilotul aditional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru lervigat, unitatea VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce cantitatea de nichel cu 85-90%. Efluentul care se scurge de la VSEP va fi dat la o parte la local POTW. Concentratul sau noroiul va ramane pe site pentru tratamentul suplimentar; incluzand micsorarea de volum prin evaporare si multe altele printre care si epurarea chimica.

Site-ul spera sa evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar in acelasi timp scopul urmarit e de a intalni specificatiile de descarcare locale. Spre deosebire de alte sisteme de epurare chimica unde sunt adaugate substante chimice floculante care sporesc substantial volumul de material, volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. In cazul acesta volumul de rezidiuu uscat reprezinta doar 2 % din volumul original. Acesta poate fi refolosit trimis inapoi in groapa. Restul de 98 % este fitrat.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA LEVIGATULUI

Factorii care influenteaza compozitia levigatului:
- tipul de material care e aruncat in gropa;
- la construirea depozitului trebuie sa avem in vedere pH, temperatura, umezeala, varsta si climatul;
- cantitatea de precipitatii.

RECIRCULAREA LEVIGATULUI

Levigatul e colectat la baza depozitului si in loc de a fi trimis la statiile de tratare el este la acelasi nivel in deseurile colectate in deposit.Acesta sporeste ritmul de descompunere a materialului depozitat.

Argumente pro si contra privind recircularea levigatului.

Pro :

- Sporeste stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul de deseuri este marit datorita continutului ridicat de umiditate;

- Prevede o medie de depozitare a levigatului;
- Reduce volumul deseurilor solide municipale.

Contra:

- Marirea ritmului de poluare a pamantului daca se foloseste un depozit cu un singur compus;

- Toxicitarea marita a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compozitie(captusala) a depozitului si astfel recircularea levigatului este acum facuta in interiorul depozitului.

Groapa Dunbar are o dubla compozitie si recircularea levigatului are loc in interior. Ei au grija de pamant prin monitorizare unui curent care trebuie verificat inainte ca acesta sa ajunga in groapa de gunoi. Aici nu e cazul de poluare.

COLECTAREA LEVIGATULUI

Levigatul este apa rau contaminata din deseuri. Acesta curge pe fundul unei gropii si este colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e inclinat, tevile sunt asezate de.a lungul fundului sa colecteze apa contaminata si un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat si dus la o instalatie de tratament a deseurilor din apa(substantele solide scoase din levigat sunt reintroduse in groapa sau daca nu duse la alte depozite. Tevile de colectie daca sunt blocate cu resturi de levigat din groapa, lichidul se colecteaza in cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deseului,o forta principala din josul gropii.

Levigatul se ia si se filtreaza din deseurile existente sau din tevile unde acesta este colectat. Acesta poate sa fie recirculat sau dat afara din groapa si plasat pe suprafetele de depozitare sau direct in instalatia de tratare a levigatului.

Unele dintre problemele care apar in colectarea levigatului

Sistemele de colectie a levigatului se pot bloca in mai putin de un deceniu. Acestea esueaza din cateva motive bine cunoscute:
- se pot bloca din cauza namolului si a noroiului;
- pot sa colmateze din cauza cresterii de microorganisme in tevile de colectie;
- pot conduce la formarea unor precipitatii minerale din cauza unor reactii chimice;
- tevile de colectare se pot degrada in timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanti, agenti oxidanti) sau pot fi zdrobite cu deseul colectat.

Unde se afla o cantitate mare de levigat se colecteaza si se strang in rezervoare si duse la instalatiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate mica astfel el e recirculat prin groapa , acest lucru duce la scaderea volumului de levigat dar sporeste concentratia de impuritati in lichide.

Exista o serie de structuri in proiectarea unei gropii. Una din acestea este cel din Dunbar.

Tabel. 1. Colectarea levigatului si etansarea sistemului

Categorie depozit

nepericulos

periculos

Impermeabilizare artificiala

necesara

necesara

Dupa aprecierea potentialelor pericole fata de mediu considera ca este necesara prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o etansare a suprafetei superioarea. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:

Tabel 2. Recomandari pentru etansarea suprafetei

Categorie depozit

deseuri nepericuoase

deseuri periculoase

Strat filtrant gaze

necesar

nu este necesar

Impermeabilizare artificiala

nu este necesar

necesar

Impermeabilizare naturala

necesar

necesar

Strat drenant >0,5 m

necesar

necesar

Acoperire superioara cu sol vegetal >1 m

necesar

necesar

Levigatul si apa de suprafata, daca exista, trebuie colectate in puncte reprezentative. Prelevarea si masurarea volumului si compozitiei levigatului trebuie efectuata separat in fiecare punct unde este deversat levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafata, daca e prezenta, trebuie efectuata in nu mai putin de doua puncte, unul in aval de depozit si unul in amonte.

CONTROLUL APEI SI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Vor fi luate masuri corespunzatoare cu referire la caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, pentru a:
- controla apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului,
- preveni patrunderea apei de suprafata si /sau subterane in deseurile depozitate,
- colecta apa contaminata si levigatul. Daca o evaluare tinand seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu, autoritatea competenta poate decide ca aceasta prevedere nu se aplica.
- trata apa contaminata si levigatul colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor.
Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deseuri inerte.

EXTRACTIA LEVIGATULUI
Pompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura pompeaza numai cand levigatul este prezent asa ca acest lucru evidentiaza o energie joasa.
Dispozitivele pentru generarea semnelor individuale sunt necesare pentru a schimba directia pompelor deschise si inchise.

Ejectoarele – acestea functioneaza indiferent daca exista lichid sau nu. Ejectoarele reprezinta o parte a unui sistem de colectie din circuit. Acestea sunt simple si de incredere dar folosesc mai multa energie ca pompele; dar sunt inca in limitele acceptabile si nu necesita folosirea lor 24 de ore pe zi.

TRATAREA LEVIGATULUI

Inainte de a trata levigatul trebuie sa stim urmatoarele informatii:

- debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde in special de fluxul de apa din depozitul de deseuri;

- compozitia levigatului care este executata intr-un laborator utilat;

- eliberarea compozitiei necesare (cerute) de autoritati.

INSTALATII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUI

Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in limite

admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont de aceste aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a levigatului facandu-se in functie de:

• cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritati;

• caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;

• alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul aplicarii diferitelor metode de tratare etc.

In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor impurificatori:

• compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;

• compusi toxici organici sau anorganici;

• amoniac si ioni nitrat;

• sulfuri;

• compusi volatili urat mirositori;

• materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;

tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare, ultrafiltrare, evaporare.

Factorii care determina contaminarea levigatului care nu au luat contact cu sistemele de colectie:

- Daca nivelul apei subterane(panza freatica) este scazut apa va deveni partial filtrata astfel contaminarea acestuia este mai putin facuta. Daca nivelul apei subterane este sus aproape de suprafata solului; impuritatile pot fi introduse direct in apa subterana fara infiltrarea in sol;

- Concentratia superioara a impuritatilor din levigat care pot polua solul;

- Permeabilitatea magnetica a pamantului sub depozit influenteaza ritmul de eliminare a levigatului. Nisipul are volumul poros mare si astfel el permite debitul mai mare la miscarea pamantului. Lutul este bine strans si astfel impiedica miscarea pamantului si acesta este mai eficace sa filtreze impuritatile.

-Depinzand de trasaturile gropii si continutul deseurilor levigatul trebuie sa fie relative inofensiv sau extrem de toxic. In general; levigatul trebuie sa fie un consum biochimic de oxigen (BOD) si sa prezinte concentratii mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier, mangan si fenol. Mai pot include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvantii si elementele chimice cu o greutate moleculara ridicata.

POTENTIALELE EFECTE DE SANATATE

Multe studii au fost executate sa ancheteze efectele de sanatate posibile nevaforabile de la locul depozitului de deseuri. Trei dintre cele mai grave sunt descrise mai jos. Conditiile principale care au fost anchetate au fost anomaliile congenitale, nasterea prematura si a sporit riscul de cancer la adulti. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale depozitelor, cosurile de gunoi mobile si amplasarea acestora libera.

Acest lucru a urmarit sa nu se lege in general de locul gunoaielor ci de migrarea unor compusi chimici.

Studiul EUROHAZCON

Primul studiu a avut loc in august 1998 acesta a urmarit existenta unei femei pana la 7km de deseurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a facut in 5 tari printre care si UK. Acestea sufera de anomalii congenitale decat acele femei care au trait mai departe de acest loc. Autorii acestei investitii au concluzionat aceasta ancheta ca avand nevoie de legatura intre groapa de gunoi si anomaliile congenitale. Un studiu facut ulterior a fost publicat in ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele asemanatoare pentru anomaliile congenitale ca studiul din 1998.

SHASU

Acest studiu a privit efectele asupra nasterii si a cancerului.

- SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existentei populatiei de depozitul de gunoi;

- 80 % din populatia Britaniei pe o raza de 2km de groapa sunt bolnavi;

- Sporirea anomaliilor congenitale;

- Nu s-a facut o asociere cu groapa de gunoi si a riscului de exces de cancer ;

- Comitetul de toxicitate a privit acest studiu si a notat constatarile acestuia privind efectele de la nastere.

Nant-y-Gwyddon landfill site
Acest studiu a avut loc in Tara Galilor de sud si a privit probleme ca anomaliile congenitale, reproducerea, sanatatea si alte boli au fost trecute in revista. Acesta a fost gasit in situatiile cand femeile insarcinate prezentau anomalii congenitale. Cateva chimicale au fost raspandite de la groapa de gunoi acestea dand dureri de cap, iritatia ochiilor si dureri de gat.

Multe studii au anchetat efectele de sanatate posibile cauzate de depozitele de deseuri. Legaturile directe intre boli,cum ar fi cancerul poate aparea din cauza gropii de gunoi. Tabelul de mai jos arata diferitele boli:

Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

Metale

Sursa

Efecte asupra sanatatii

Toluene/xilen

vopseluri

Euforie,tremurat,depresie nervoasa,coma.

Fenoli

vopseluri

Dureri in gat, greata, voma;diaree,paloare

Benzen

Dizolvant,pornind de la fabricarea chimica a materialelor

Iradierea cu o doza unica putin probabil pentru aceasta problema

Nichel

Fabricarea bateriilor, colorarea obiectelor din ceramica si sticla

Iritatia de piele, stomatita de inghitire si gingivitele

Compusii cu cadmium

Vopseluri si baterii

Iritatie de piele, gust metalic, tuse, durere de piept, pneumonie

Plumb

Vopseaua de plumb, produse cosmetice

Durere abdominala, voma, hipertensiune arteriala,dureri de cap, somnolenta si coma

Mercur

Termometre

Deshidratare,necroze intestinale

CONCLUZII

Levigatul este un potential deseu pentru depozit. Daca acesta nu este tratat in mod corespunzator poate afecta sanatatea populatiei,solul si panza freatica. De aceea acesta trebuie sa fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme.

Un invelis este ca o umbrela pentru groapa pentru a pastra apa afara( pentru a impiedica formarea levigatului). Acesta se poate compune din cateva straturi inclinate:lut sau o membrana care impiedica ploaia sa patrunda, un strat permeabil de nisip sau pietris, humusul in care vegetatia poate sa prinda radacini (sa stabilizeze straturile invelisului). Daca invelisul nu e mentinut, poluantii pot intra in depozitul de deseuri si pot forma levigatul unde se revarsa deseurile.

Ce probleme apar cu acest invelis?

Invelisurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel putin 7 surse:

- eroziune naturala ( grindina, zapada, ciclurile inghet-dezghet, vant);

- vegetatia, ca de exemplu arbustii si pomii care continuu rivalizeaza cu ierburile pentru spatiul disponibil, scazand radacinile care vor sa patrunda in invelis;

- vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (soareci, cartita, braduti), reptilele (serpii, broastele testoase), insectele (furnicile, gandacii) si viermii va prezenta amenintarile constante la integritatea invelisului;

- lumina soarelui ( in cazul cand agentii naturali vor sa descopere o portiune a umbrelei) sau distrugand membranele prin actiunea de iradiere ultravioleta;

- anveplopele de cauciuc;

- activitatile Human de multe feluri.

Cap 4. Calculul unui depozit de deseuri nepericuloase, care deserveste o zona urbana de 200.000 locuitori.

Determinarea cantitații zilnice de deseuri menajere (Qmed)

Pentru determinarea cantitaților de deseuri menajere se folosesc urmatoarele metode:

- Metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor si care rezulta din determinarea cantitaților de reziduuri menajere produse de catre locuitor pe zi, din diferite zone caracteristice ale localitaților;

            In cadrul acestei metode, folosind indicele mediu, cantitatea de deseuri se determina cu formula:

Qmed/zi = N · Im · 0,001 [t/zi]

Qmed/zi = 200000 · 1 · 0,001 =200 [t/zi]

unde:

            Qmed/zi = cantitatea medie zilnica de deseuri menajere, [t/zi];

            Im = indicele mediu de producere a deseurilor menajere, [kg/loc.zi];

            N = numarul de locuitori (in cazul de fața 200000 locuitori­).

            Variația foarte mare a cantitații specifice de deseuri urbane face ca valorile respective existente sa aiba un caracter informativ.

            Limitele normale ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse intre 0,3 – 1,3 kg/loc.zi si uneori chiar mai largi de 1,5 kg/loc.zi in marile metropole si sub 0,3 kg/loc.zi in țarile subdezvoltate. In țara noastra limitele indicelui de producere a deseurilor urbane sunt cuprinse intre 0,78 – 1,03 kg/loc.zi si cu tendința de crestere catre valorile 1,0 – 1,2 kg/loc.zi in mediul urban, respectiv 0,5 / 0,7 kg/loc.zi in mediul rural.

Metoda gravimetrica directa are la baza determinarea zilnica a greutații specifice pentru reziduurile menajere produse si a componentelor acestora.

            In ceea ce priveste greutatea specifica a deseurilor menajere se poate menționa faptul ca exista mari diferențe de la o țara la alta si chiar de la un oras la altul, datorita atat felului de alimente folosite pentru hrana zilnica (zarzavaturi, conserve, etc) cat si a modului in care aceasta se asigura (ambalate, brute, curațate, semipreparate).

            Asa se explica faptul ca in țara noastra, unde se consuma mai multe zarzavaturi si legume a caror curațare de frunze, radacini, coaja, este facuta, in general, in gospodariile locatarilor, greutatea specifica a deseurilor menajere este relativ mai mare decat in alte țari, iar puterea calorica in cazul valorificarii prin incinerare a acestora, este mult scazuta comparativ cu acele deseuri care provin din alimente semipreparate si ambalate in multa hartie sau plastic.

Determinarea cantitații zilnice de deseuri asimilabile celor menajere (Qa)

Qa= (Isi × Ti) (t/zi)

Se va lua Qa = 30% din Qmed (Qmed = 200 t/zi)

Qa =  × 200 = 60 (t/zi)

Ti =  = = 48 (t/zi)

unde:

            Ti: capacitatea fizica pe diferite tipuri de cladiri (administrative, industriale, magazine, restaurante, scoli, spitale, gradinițe, hoteluri).

            In funcție de populația activa se poate lua in calcul Isi – indicele de producere a deseurilor asimilabile celor menajere, care se considera ca fiind de 1,25.       

Determinarea cantitații de deseuri rezultate din gradini (Qg):

Qg = S × Ig (t/zi)

unde:

            S – suprafața curațata (contractata a se curața) in ha;

            Ig – indicele mediu de producere a deseurilor de gradina, (≈ 0,5)    Qg – deseurile produse in parcuri, alei, zone verzi, (t/zi).

            Conform OUG 114/2007 suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este cuprinsa intre 17 – 26 m2. Astfel pentru un oras cu o populație de 200000 de locuitori se presupune ca suprafața totala de spațiu verde sa fie de aproximativ 4200000 m2 , 420 ha.

Qg = 420  × 0,5 = 210 (t/zi)

Determinarea cantitaților de deseuri stradale (Qs):

           

In ceea ce priveste cantitatea reziduurilor stradale, aceasta se poate calcula cu relația:

Qs = S × Is (t/zi)

unde:

            S = suprafața salubrizata, [ha];

            Is = indice de producere a reziduurilor stradale, [t/ha.zi]; se poate lua in funcție de natura carosabilului urmatoarele valori:

Natura imbracaminții carosabilului

Operația

Is, [t/ha.zi]

Asfalt si pavele cu rosturi bituminate

Maturatul carosabilului si trotuarelor

0,1 – 0,15

Asfalt cu pavele rostuite cu nisip

Maturatul carosabilului si trotuarelor

O,15 – 0,20

Asfalt cu terasament din bolovani de rau

Maturatul carosabilului si trotuarelor

0,18 – 0,25

            In acest caz natura imbracaminții se va alege cea cu asfalt si pavele cu rosturi bituminate, Is fiind egal cu 0,15.

            Am considerat, pentru un oras de 200000 de locuitori, ca suprafața stradala are o lungime de aproximativ 963,01 ha, din totalul suprafeței de 10584,725 ha.

Qs = 963.01 · 0,15  145 (t/zi)

 Determinarea cantitaților de deseuri urbane zilnice (Qu):

           

Se poate calcula si prin insumarea tuturor cantitaților de deseuri, pe categorii, produse zilnic in localitatea (zona) luata in studiu:

Qu = ƩQi (t/zi)

unde:

Qu – cantitatea totala de deseuri in t/zi

Qi – cantitatea pe categorii de deseuri in t/zi

Qu = Qmed + Qa + Qg + Qs

Qu = 200 + 60 + 210 + 145 = 615 (t/zi)

 Calculul capacitatii de transport

Debitul volumic mediu zilnic

Pentru dimensionarea parcului de autotransportoare si a containerelor necesare pentru transportul deseurilor aferente unei localitați se procedeaza astfel:

V = =  286(m3/zi)

 

unde:

ρ – densitatea medie aparenta a deseurilor in t/m3

Qmed – debitul masic mediu al deseurilor colectabile [t/zi]

Determinarea numarului total de pubele

Np =

Np = = pubele

unde:

tu – timpul salubru necesar umplerii unei pubele (tu = 3 zile)

Vp – volumul pubelei [m3] – Vp = 1,5 m3

Cu – coeficientul admis de umplere a pubelei; Cu = 0,9%

            Toate etapele acestui flux, de la colectarea deseurilor, manipulare, presortare, depozitare, expediere la consumatori a deseurilor reciclabile, incinerare, depozitare finala, au importanța lor, iar neglijarea in abordare a oricareia dintre acestea poate aduce prejudicii mai mici sau mai mari factorilor de mediu (cu precadere solurilor si apelor subterane). Efectul este resimțit in reducerea eficienței activitații serviciului de salubritate si compromiterea calitații mediului.

Determinarea numarului total al autovehiculelor, pe schimb si pe zi

           

Nsch,zi =

Ntr,sch – numarul normal de transporturi posibil de efectuat de un autovehicul colector pe zi, intr-un schimb de 8 h.

Ma – capacitatea de transport a autovehiculului (8 t)

Presupunand ca nu exista o stație de transfer, iar deseurile vor fi transportate direct la depozitul de deseuri pentru eliminarea finala, autogunoiera va strabate un drum de 10 km (distanța pana la depozitul de deseuri). Mergand cu o viteza constanta de 50 km/h, timpul necesar pentru a strabate cei 10 km va fi de 50 min. La aceste 50 de min se va adauga timpul necesar procesului de umplere a autospecialei, estimat la 30 de minute si timpul necesar procesului de golire a autospecialei, estimat la aproximativ 20 minute. Astfel un tur complet poate fi efectuat in decursul a 100 de minute. Avand in vedere faptul ca un schimb dureaza 8 h, vor putea fi efectuate 5 astfel de ture.

Nsch,zi=

 Calculul volumului depozitului

Soluția optima, din punct de vedere a terasamentelor, este cea care ține cont de  cota nivelului apelor freatice si a texturii pamantului de sub linia radierului (realizat obligatoriu cu taluze pentru sporirea stabilitații, din punct de vedere funcțional, radierul trebuie sa asigure stabilitatea constructiva a intregului ansamblu si etansarea prin impermeabilizare si drenaj fața de substanțele lichide poluante pentru stratul acvifer).

            Cantitatea de material escavat trebuie sa fie egala ca masa cu cea a materialului depus pe digul perimal.

            Ca volum, chiar dupa tasare, materialul depus prezinta o crestere cu circa 10 - 20%  fața de materialul escavat.

            Perioada de exploatare a depozitului poate ajunge de la 20 pana la 30 de ani.

Anul

V capacitiv/zi

[t/zi]

Zile

coeficient de crestere anual

V capacitiv pe an

[t/an]

1

286

365

1.02

104,390.00

2

106,477.80

3

108,607.35

4

110,779.50

5

112,995.09

6

115,254.99

7

117,560.09

8

119,911.29

9

122,309.52

10

124,755.71

11

127,250.82

12

129,795.84

13

132,391.76

14

135,039.59

15

137,740.38

V capacitiv /15 ani

1805259.73

Calculul lungimii si lațimii depozitul de deseuri

 2h(L-2a-2h)(l-2a-2h) = Vcap

2·10(2l-10-20)(l-10-20) = 1805259.73

20(2l-30)(l-30) = 1805259.73

20(2l2-60l-30l+900) = 1805259.73

20(2l2-90l+900) = 1805259.73

40l2-1800l+18000 = 1805259.73

40l2-1800l-1787259.73= 0

In ecuatia de mai sus „h” (inaltimea depozitului) s-a ales ca avand valoarea de 10 m, iar pentru “a” (considerata ca fiind baza taluzului), s-a ales ca valoare 5 m.

a = 40

b = -1800

c = -1787259.73

Δ = b2 - 4ac

Δ = 3.240000+4ˑ40ˑ1787259.73

Δ = 289.201.556,8

x1,2 =

x1 = === 235.07 m2

x1 = 235,07  l = 235,07 m2

L = 2l = 2·235,07 = 470,14 m2

Cap 5.Studiu de caz privind oportunitatea amplasarii unui depozit de deseuri care deserveste zona metropolitana Constanta, ampasat in zona Nord-Nord-Vestica a orasului Ovidiu.

5.1 Date de identificare

5.2 Temeiul legal

 

5.1 Date de identificare

Categoria de activitate

Clasa depozitului – depozit de deseuri nepericuloase

Conform Anexa 1 a OG 152/2005 – pct 5.4. Depozit de deseuri care primeste mai mult de 10 tone de deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25000 tone.

Acesta este un depozit ecologic zonal cu urmatoarele caracteristici:

Suprafata totala: 32,7 ha, din care 16,7 vor fi cele 8 celule de depozitare a deseurilor

Depunerea deseurilor in prima celula a inceput in anul 1995. la data emiterii autorizatiei celulele 1 si 2 deja executate sunt acoperite cu pamant si in proces de innierbare. Celula 3 este in faza de inchidere si la fel in proces de innierbare. Celula nr 4 e in exploatare din 2005. Suprafata acesteia (celula nr 4) este de aproximativ 2,90 ha capacitatea fiind de  V =  308,100 mc.

Lucrarile la celula 5 au inceput in cursul anului 2007. Celulele 5-8 se vor realiza in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu aflate in vigoare. Depozitul va ajunge in faza finala la :

- capacitatea totala de 1.700.000 mc respectiv 1.530.000 tone pentru un grad de compactare de 0,9 t/mc.

- Locuitorii deserviti 350.000 din mun Constanta si cantitatea medie anuala de deseuri depozitate 110.000-150.000 t/an.

- durata de functionare anticipata: 30 de ani.

Managemantul activitatilor – sistemul de managemant de mediu.

Vor fi elaborate un numar de 9 proceduri tehnice de executie ce au fost reactualizate in anul 2004 odata cu rectificaea SMM



1)     Predare amplasament si trasare lucrari depozit

2)     Sapatura generala polizare taluzuri compactare si amenajare baza celula.

3)     Aplicarea prin sudura a geomembranei si controlul calitatii acesteia.



4)     Mentinerea marimilor si aparatelor de sudat, aparatelor de masura si control, materialele folosite la sudarea foliei PEHD.

5)     Asezarea geotextilului si amenajarea sistemului de drenare.

6)     Depozitarea deseurilor in celula

7)     Capsularea depozitului ecologic

8)      Monitorizarea si controlul in timpul exploatarii si dupa capsularea depozitului.

9)     Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns.

Alte elemente ale SMM si documente ce au stat la baza implementarii depozitului de deseuri si prezentate in tabelele de mai jos.

Cerinta caracteristica a BAT

DA sau NU

 Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsabilitati prezinta ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta

1

Politica de mediu recunoscuta oficial

DA

Politica in domeniul mediului stabilita de Directorul Departamentului de Protectia Mediului (DPM) prin care se furnizeaza cadrul pentru stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu

Sef departament, Directia Protectia Mediului

2

Metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie

DA

Supravegherea continua a instalatiilor si echipamentelor reiese din rapoartele zilnice/lunare

Sef depozit

Director Protectia Mediului

3

Performanta/acuratetea de monirorizare si masurare

DA

Program de Managemant de Mediu

Automonitorizarea conform legislatiei specifice

Director protectia mediului

4

Sistem prin care se identifica principalii indicatori de performanta in domeniul mediului

In cadrul SMM  planificarea obiectivelor de mediu, care cuprinde obiective generale si tinta pe mediu

Director protectia mediului

5

Sistemul prin care se stabileste si mentine un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei

Program de managemant de mediu

Automonitorizarea confor legislatiei de mediu

Monitorizarea realizarii masurilor stabilite prin programul de mediu.

Director protectia mediului

6

Plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale

DA

Plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale si a incendiilor

Director protectia mediului

7

Indicatorii principali folositi

Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale :

- levigat

- produs petrolier

- H2SO4

Planul include masuri, responsabilitati in cazul dereglarilor de orice natura

Director protectia mediului

8

Instruire:

-        constientizarea implicatiilor reglementarii data de

-        constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si conditii anormale.

-        Constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare integrata de mediu

-        Prevenirea emisiilor accidentale si luarea de masuri atunci cand apar emisii accidentale

-        Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire.

DA

Exista plan de instruire la nivelul Depozitului cu inregistrari in acest sens care face referire in mod clar la elementele mentionate de mediu din toate documentele existente in sistem sau acolo unde trebuie sa fie imbunatatite

Director protectia mediului

9

Standarde de instruire pentru acest sector industrial si de conformare

Iso 9001:2000 sistem de managemant de mediu al calitatii: cerinte Iso 14001:2004 Sisteme de managemant al mediului

Director protectia mediului

10

Audituri independente regulate pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus

DA

Se realizeaza bianual de organismul de certificare

- auditul de supraveghere

Director protectia mediului

Frecventa acestora este de cel putin odata pe an

DA

Semestrial

Director protectia mediului

11

Rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de managemant (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru:

- informatiile solicitate de Autoritatea de Reglementare si eficienta sistemului de managemant fata de obiectivele si scopurile companiei in imbunatatirile viitoare planificate

DA

Rapoarte lunare si anuale

Director protectia mediului

12

Raportari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul

DA

La solicitare prin mass-media

Director protectia mediului

 

 

 

Personal:

 

 

Personalul de la DEDMI Ovidiu are un efectiv de 17 persoane:

FUNCTIA

NR DE PERSOANE

Inginer/Subinginer

2

Operator Calculator

2

Mecanici Utilaj

6

Muncitori Necalificati

7

Program de functionare:

 

Activitatea de primire, descarcare si depozitare deseuri si de inregistrare date / completare formulare se desfasoara intr-un singur schimb de lucru astfel:

·       luni – vineri: 10 ore / zi

·       sambata si duminica : 6 ore / zi

Pe perioada sezonului estival (4 luni) programul este extins in 2 schimburi

Furnizori servicii:

Se vor incheia contracte anuale de prestari servicii conform tabelului urmator:

Nr.

Nume prestator

Obiectul contractului

1

Directia de sanatate publicului

Determinari chimice si bacteorologice pentru probe de apa recoltate de la Depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale local

2

Compania nationala: INMH

Eliberarea de date meteorologice de la stata meteo zonala, cantitatile zilnice de precipitatii, temperaturi zilnice (maxime, minime) umiditatea aerului la ora 15, durata si viteza vantului

3

Cabinet medical/Medic de familie

Efectuarea asistentei medicale conform legislatiei muncii pentru angajatii depozitului de deseuri urbane (SC Tracon SA)

4

Firma specializata

Dezinsectia si deratizarea incintelor, pavilionului administrativ, garajului si cabinei podurilor bascula

Materii prime si auxiliare:

 

 

Principalele materii prime/utilizari

Natura chimica/compozitie

Inventarul complet al materialelor (calitativ si cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut de exemplu degradabilitatea toxicitate pt specii relevante

Cum sunt stocate. Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata

SOL: folosit la acoperirea periodica a deseurilor depozitate

Deseuri solide minerale cum ar fi: sol, deseuri din constructii si demolari, cenusa si compost

Cca. 96.000 m³

100% inglobat in depozit

Nu polueaza mediul

Nu poate constitui un risc de accident

PIATRA SPARTA folosita: perimetral la cosuri de captare gaze

Material inert

Cate 3m³ la fiecare cos

100% inglobat in depozit

Nu polueaza mediul

Nu poate constitui un risc de accident

DESEURI PRIMITE PENTRU DEPOZITARE FINALA

Deseuri municipale

Deseuri menajere si alte deseuri care prin natura sau copozitie sunt similare cu deseurile menajere (conf HG 349 anexa 1, punctul h)

Cantitatea medie anuala 110.000 t – 150.000 t.

100% inglobat in depozit

Degradabilitate

A+B+C+D Datorita modului de depozitare nu pot fi periculoase

VOPSELE, GRUNDURI, folosite la intretinerea cladirilor

Vopsea lavabila pentru cladiri, vopsea ulei, grund pentru structuri metalice

Vopsea lavabila = 20 kg

Vopsea metal = 50 kg

Grund = 50 kg

Diluant = 20 kg

100% in produs

Nepericuloase in cantitate mica cand sunt depozitate pe perioade scurte de timp in conditii corespunzatoare

A+B Stocare in depozit adecvat in cantitati mici

MATERIALE DEZINFECTANTE folosite la dezinfectarea rotilor mijloacelor de transport deseuri

Cloramina

1000 kg/an

50% pe sol preluat pe  rotile mijloacelor de transport

Nepericuloase in cantitate mica si in solutie diluata

Preluat pe rotile mijloacelor de transport in comun

Utilizari in cadrul statiei de epurare

Acid Sulfuric folosit la epurarea levigatului pentru corectia PH-ului

H2SO4 peste 15%

Aproximativ 1mc/an rezervor de 1mc

100% inglobat in levigat

Toxic

La final se mai face o corectie cu soda

A+D rezervor de 1 mc amplasat pe platforma betonata

Cleaner A folosit la: solutie de spalare, curatare a statiei de epurare

NaOH 0-5%

EDTA 0-5%

1-2 mc/an

100% inglobat in levigat

Coroziv

Nu e cazul

A+D rezervor de 1 mc amplasat pe platforma betonata

Cleaner C folosit la: solutii de spalare, curatare a statiei de epurare

Acid Citric diluat in apa 0-30%

200    l/an

100% inglobat in levigat

Iritant

Nu e cazul

A+D In recipiente speciale in cadrul statiei de tratare

Soda caustica

Lesie 33%

Recipient in statia de tratare capacitate 100l

100% inglobat in levigat

Caustic

Nu e cazul

A+D rezervor in cadrul statiei

 

Utilitati

 

 

Motorina folosita la: ardere in centrala termica pentru producerea agentului termic necesar la incalzirea spatiilor si ca un carburant pentru alimentarea utilajelor

Produs petrolier

Rezervor cu capacitate  6000 l

Rezervor cu capacitate 12.000 l

100% in aer sub forma de gaze arse

Degradabilitate

Nu e cazul

Rezervor de 6000 l amplasat subteran in cuva de beton armat. Rezervor de 12.000 l amplasat subteran in cuva de beton armat.

Apa folosita la: consum menajer

Rezerva pentru caz de incendii

Spalari spatii verzi si platforme

Apa prelevata din reteaua Raja-Constanta consum menajer

Permeat din statie de tratare

- rezerva pentru caz de incendiu

- spalari spatii verzi si platforme

Vzi med=1.23 m³/zi

Vzi max=1.59 m³/zi                 

V annual=450mc

 

V incendii=500m³ V spalari = 500 m³

100% evacuat in canalizarea Constanta

Stocata in

- bazinul pentru rezerva incendiu

- bazinul pentru permeat

Nu polueaza mediul

Degradabilitate

Nu e cazul

Energie electrica folosita la iluminat interior si exterior, functionatre electropompe, functionare statie de tratare  

Consum corespunzator duratei de functionare consumatorului – cca. 40.000 kw/an

Descrierea instalatiei si a fluxurilor existente pe amplasament

 

 

Date generale

Operatorul depozitului Constanta este SC.”Tracon”Braila cu sediul in municipiul Braila.  SC.”Tracon”Braila este antreprenor general si proiectant pentru constructii si instalatii in domeniul lucrarilor de constructii civile si industriale al retelelor de utilitati si depozitelor ecologice de deseuri pentru productia materialelor si semifabricatelor in constuctii.

Celel 8 celule ale Depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale asimilabile acestora  (DEDMI), Ovidiu, judet Constanta . se realizeaza succesiv, pe masura ce capacitatea de depozitare a precedentei va fi aproape epuizata.

Depunerea deseurilor in prima celula a inceput in decembrie 1995. in prezent celulele 1,2 deja executate sunt acoperite cu pamant  in proces de innierbare. Celula nr. 4 este in exploatare din 2005. celulele 5-8 se vor realiza in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

Celulele au urmatoarele suprafete si volume de depozitare

Celula I:     suprafata indiguita   S=2,00 ha cu V=212,500 mc, inchisa

Celula II:    suprafata indiguita  S=1,47 ha cu V=156,200 mc, inchisa

Celula III:   suprafata indiguita  S=2,50 ha cu V=265,600 mc, in curs de acoperire

Celula IV:    suprafata indiguita  S= 2,90 ha cu V=308,100 mc, in operare

Celula V:    suprafata indiguita    S= 3.06 ha cu V=335,000 mc , se va realiza

Celula VI:   suprafata indiguita    S=2,00 ha cu V=212,500 mc, se va realiza

Celula VII: suprafata indiguita    S=2,03 ha cu V= 215,700 mc, se va realiza

Celula VIII: suprafata indiguita   S=2,25 ha cu V=239.000 mc, se va realiza

Suprafata totala a terenului este de 32,7 ha  din care 18,21 ha reprezinta suprafata ocupata de celulele de depozitare a deseurilor iar diferenta de 14,49 ha este ocupata de: digurile perimetrale  si de compartimentare, taluze terasa, drumuri de acces si platforme tehnologice, cladiri tehnologice si administrative, lucrari de utilitati. Depozitul a fost realizat pe un teren aflat in zona unor excavatii argiloase realizate in timpul constructiei canalului iar structura litolgica a terenului garanteaza o impermeabilizare deosebita.

Digul perimetral care va imprejmui depozitul va avea in final dupa realizarea tuturor celulelor lungimea de 0,55 km, inaltimea medie de 6m, pantele taluzurilor fiind cuprinse intre 1:1 si 1:2.

Digurile de separatie dintre celule au inaltimea medie de 2,5m (intre 2-4 m) si latimea la baza de 7,5m iar la coronament de 2,5m.

Platforma administrativa este compusa din:

1)                    Pavilionul Adminsitrativ (cladire parter cu Sc= 110 mp) care cuprinde: 2 birouri, sala de mese 2 vestiare, 2 Sali de dus, 2 grupuri sanitare

2)                    Instalatia de cantarire cu sistem electronic de cantarire: cabina cantar si doua poduri bascula cu capacitate de  60t si lungime de 15m

3)                    Bazin dezinfectie autovehicule

4)                    Rezervor incendiu: rezerva de incendiu este inmagazinata intr-un rezervor deschis realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 500m³ si este legat la reteaua de incendiu, dotata cu 2 hidranti exteriori.

Zona proceselor tehnologice este compusa din:

5)               Zona de depozitare a deseurilor in care se produce si colectarea levigatului si evacuarea gazelor de depozit

6)                    Bazinul de levigat: impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de V=500 mc

7)                    Bazinul de permeat: impermeabilizat cu geomembrana PEHD,  avand capacitatea de V=500 mc

8)                    Statii de epurare ape uzate: tip PALL cu functionare pe principiul osmozei inverse in doua trepte, cu capacitatea  Qoras maxim = 1,5mc/h

9)                    Hala pentru garaj: intretinere, revizii si reparatii este o cladire parter cu H=6,25m si suprafata construita Sc = 153.9 m² avand fundatii de beton si suprastructura din stalpi de beton armat, cu inchideri din zidarie de BCA. Sarpanta are structura metalica, cu invelitoare din panouri ROMPAN.

In garaj este amplasata o centrala termica pe motorina care asigura incalzirea centralei si apa calda.

10)           Depozitul de carburant lichid:

* depozit subteran, metalic, pentru motorina V=6000 l, montat in cuva de beton armat, care deserveste centrala termica.

*  depozit subteran, rezervor metalic pentru motorina V=12.000 l, montat in cuva betonata necesar pentru alimentarea utilajelor care lucreaza in depozit si a centralei termice, amplasat langa celula 4.

Amplasmentul beneficiaza de urmatoarele facilitati:

11)           Alimentare cu apa:  alimentarea cu apa potabila  se realizeaza din reteaua  Raja Constanta – cota 20  Ovidiu, printr-un racord din conducta de polietilena la conducta existenta in apropiere, care alimenteaza cu apa zona carierei vechi Ovidiu. Conducta de alimentare are Dm = 80 mm si L = 280 m

12)           Retea canalizare si fosa septica :  (V = 10mc ) preia apele menajere din pavilionul administrativ si se vidanjeaza periodic

13)           Centrala termica pe motorina

14)           Alimentarea cu energie electrica:  racordarea la Sistemul Energetic National s-a realizat printr-o linie electrica aeriana de 20 KV si un post de transformare propriu 20/0,4 KV, 63 KVA.

15)           Retea electrica: interioara + retea electrica iluminat exterior: asigura functionarea dotarilor depozitului si iluminatul de noapte al incintei.

16)           Drumul de acces: face legatura din DN2A de-a lungul canalului Poarta Alba – Midia Navodari pe o lungime de cca 2 Km, avand o latime de 7,0 m. este executat din piatra si este prevazut cu doua benzi de circulatie si deserveste numai acest obiectiv si pe el nu circula alt gen de utilaje cu gabarit foarte mare.

17)           Drumuri si platforme interioare: toate drumurile din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu grosime de 22 cm, inclusiv platforma de descarcare a autogunoierelor de langa celule executate, cu suprafata de 900 m². Pe sensul de iesire din depozit inainte de poarta principala, s-a executat o bara de dezinfectie in care rotile autovehiculelor sunt spalate cu o solutie de cloramina.

18)           Imprejmuirea depozitului: incinta depozitului s-a imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, cu inaltimea de 2,5 m, prevazut cu doua porti de acces. La fiecare dintre etapele urmatoare, imprejmuirea se va extinde, cuprinzand si noile celule de depozitare 

Nr.

Denumirea procesului/Frecventa procesului

Descrierea procesuluii si subproceselor

Capacitate/Parametrii

Emisii/evacuari

1

Controlul intrarii deseurilor/zilnic

300t/zi(val medie)

2

Transport deseuiri in incinta depozitului de la cantar la celula zilnic

Transport de la poarta pana la cantar si apoi pana la punctul de descarcare

300t/zi(val medie)

Particule de praf, gaze de esapament de la mijloacele de transport deseuri

3

Depunerea deseurilor in celula/ zilnic

Descarcare din mijloacele de transport

Impingerea cu incarcatorul frontal

Imprastierea cu buldozerul si nivelarea in straturi de 0,8-1 m, grosime

Compactarea cu un compactor CATERPILAR, tip “picior de oaie” prin treceri repetate ale utilajului pe doua directii

4

Acoperirea stratului de deseuri depuse/zilnic

Deseurile depuse zilnic se acopera periodic cu un strat de material steril in grosime de cca 15-20 cm, periodiciatea acoperirii este in functie de starea deseurilor(miros) si a conditiilor atmosferice.

Particule de praf

5

Dezinfectia rotilor mijloacelor de transport deseuri care parasesc incinta depozitului/ zilnic

Inainte de parasirea incintei, mijloacele de transport deseuri trec prin filtrul de dezinfectie care contine solutie de cloramina

6

Descompunerea anaeroba a deseurilor/ permanent

Proces natural

Levigat , biogaz

7

Producerea agentului termic pentru incalzirea pavilionului adminsitrativ/ iarna si apei calde menajere/ in tot timpul anului

Microcentrala termica pe motorina cu functionare:

- iarna 20 ore/zi x 5 luni

- vara 1-2 ore/zi

P=46,3 KW

8

Colectarea apelor uzate menajere de la pavilionul administrativ si de la hala garaj/intretinere/permanent.

Printr-o retea de tuburi PVC Dn 250, apele sunt conduse intr-o fosa septica vidanjabila V=10mc, care permite vidanjarea periodica si transportarea la statia de epurare Constanta Sud.

Qmax= 1,27 m³/zi(corespunzator cerintei maxime de 1,59m³/zi)

9

Vidanjarea apei uzate menajere/periodic

Vidanjarea si transportul se face de catre compania cu care s-a incheiat contractul de prestari servicii sau cu vidanjarea din dotare a depozitului

Ape uzate, emisii fugitive in aer.

10

Colectarea levigatului prin sistemul de drenaj si pomparea acestuia in bazinul de levigat periodic

Sistemul de drenaj propriu fiecarei celule:

* pozat la baza depozitului in stratul drenant de 40 cm grosime format din pietris spalat sort 16-30 mm asternut peste stratul de geotextil.

* format dintr-o retea de tuburi PEHD cu diametrul de 250-300mm, perforate, in lungime totale de 500-850m (in functie de suprafata fiecarei celule), interconectate la caminele de colectare levigat. Daca o ramura a retelei este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri ii preiau functiile

* reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei (1% panta longitudinala si 3% panta transversala), iar levigatul colectat in retea se scurge gravitational in puturile colectoare.

* din putul colector care e amplasat la cea mai joasa cota a celulei levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat unde are loc o decantare a particulelor grosiere iar apoi e pompat in statia de epurare. 

Levigat, emisii fugitive de gaz de depozit in aer.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Diagrama activitatilor si proceselor desfasurate pe depozit:

 

 

                                                                        DESEURI


Primire Deseuri

 
Materiale

inerte pentru acoperire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


                                                     Praf si gaze    Zgomot Gaze   Mirosuri

                                                     de esapament                 de                 Levigat

                                                                                         depozit

 

Apa potabila

 

 

 

 


                                                                                                Ape

                          uzate menajere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Transport la statia de epurare a orasului (Constanta SUD)

                        COMBUSTIBIL

        Producere agent termic pentru incalzire

 


                             Gaze arse

                        CARBURANT

 

 


                                                                  Gaze                       Zgomot

esapament

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


                       Carburant

 

9. Instalatiile pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

 

 

 

 

Directiva (96/61/EC) privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, transpusa in tema noastra prin OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea, si controlul integrat al poluarii aprobata completata si modificata prin Legea 84/2006, cere ca instalatiile (IPPC) sa instituie un sistem de masuri privind prevenirea sau reducerea emisiilor de poluanti in aer ape si pe sol, inclusiv masuri privitoare la deseuri astfel incat sa se asigure un inalt nivel de protectie a mediului considerat ca intreg. In acest scop, urmeaza sa se stabileasca valori limita de emisie bazat pe cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

In unele cazuri, printre care si cel al depozitelor de deseuri, valorile limita de emisie pot fi inlocuite cu parametrii sau masuri tehnice echivalente care ar trebui sa fie de asemenea conforme cu BAT. Cerintele tehnice BAT pentru depozitele de deseuri sunt cele din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si respectiv prin ordinul MMGA 754/2004 pentru aprobarea normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, modificat prin ordinul MMGA 1230/2005 se acopera intreg ciclul de viata aa unui depozit (proiectare, construire, exploatare, inchidere si post- inchidere).

Contaminarea actuala este posibila doar in cazul suspectarii tehnologiei de depozitare sau in caz de accidente si anume:

  infiltrarea levigatului in sol si in panza freatica in cazul unei neetanseitati a impermeabilizarii sau a defectiunii drenurilor.

● producerea de explozii sau de arderi necontrolate ale deseurilor in cazul nefunctionarii corespunzatoare a sistemelor de colectare a gazelor de depozit.

            In tabelul de mai jos (tab 9) se prezinta o evaluare a conformarii sistemului de masuri adoptat de DEDMI Ovidiu cu cerinte BAT:

Tabelul 9: evaluarea conformarii cu cerintele     BAT:

Nr.

Prescriptii dinnormativ/Ce se controleaza

Modul de conformare

Observatii

1

Natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi

Depozitate

In depozit pot fi acceptate

a)     deseuri municipale

b)     deseuri nepericuloase care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in HG 856/2002 

Exista procedura de control vizual al deseurilor aduse

Conformare cu cerintele BAT (ordinul MMGA 757/2004 si din HG 349/2005)

2       Prescriptii generale referitoare la instalatiile si echipamentele fixe principale din componenta depozitului si la amplasarea acestora

Un depozit trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si echipamente fixe principale:

Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere; echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri; facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator; drumuri interioare; zone pentru depozitarea deseurilor, instalatia pentru tratarea levigatului respectiv pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit; garaje ateliere si spatii de parcare pentru utilaje; echipament pentru curatarea rotilor vehiculeleor, birouri administrative si constructii sociale.

Depozitul  Constanta are urmatoarele parti componente:

- pavilionul administrativ

- depozitul propriu-zis  (in celulele de depozitare)

- baza dezinfectie pentru autovehiculele care parasesc incinta depozitului

- imprejmuire + porti de acces

- echipament de cantarire cu 2 platforme

- drumuri + platforme    betonate

- garaj + atelier de reparatii

- sistem de paza si supraveghere

-  retea de colectare si evacuare levigat

- statia de tratare levigat

- retea de colectare si evacuare biogaz

- perdea vegetala de protectie (copaci arbusti) 

Conformare cu cerintele BAT (ordinul MMGA 757/2004 si din HG 349/2005)

3

Impermeabilizarea depozitului de deseuri / poluarea  apei subterane a solului si subsolului

1.     Caracteristicile barierei ecologice pentru depozitele de deseuri nepericuloase:

- groasime ≥ 1 m

- K ≤ 10-9

2.     Cand aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera geologica va fi completata cu un strat de argila sau alt material natural cu proprietati echivalente

3.     Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat sintetic format din:

a)     geomembrana

b)     geotextil si cu un strat de drenare

Baza depozitului este izolata prin:

a) Strat de argila bine nivelat si compactat

- grosime: 0,5m conform Pct. 1.3.5 din Anexa 2 la HGR 162/2002

- Grad de compactare γ > 1,65 t/mc

- permeabilitate: nu s-a determinat

Geomembrana PEHD de 2,00 mm grosime de tip CARBOFOL imbinata prin sudare de catre personalul specializat (al SC Tracon SRL) in baza agrementelor elaborate de INCERC Bucuresti, Geomembraba acopera intreaga suprafata a celulei, digul de compartimentare, digul perimetral si taluzul de mal, fiind ancorata la partea superioara a acestora in santuri perimetrale si acoperita cu loess compactat.

b) Geotextil (greutatea specifica de 500g/m²)  pentru protectia geomembranei la solicitari mecanice.

Constructia DEDMI Ovidiu Judetul Constanta a inceput in 1995 inainte de aparitia HG 349/2005 si a normativului tehnic 757/2004, cu  prevederile aplicate la construirea urmatoarelor celule.

4

Realizarea sistemului de drenare si evacuarea levigatului/ poluarea apei subterane a solului si subsolului, a apelor de suprafata

Sistemul de drenare si evacuare trebuie sa fie format din:

- strat de  pietris ϕ = 16-32 mm cu grosime minima de 0,5m; dimensionarea stratului drenant se face pe baza unui calcul hidraulic riguros care tine cont de curba garnulometrica a stratului mineral, debit ce urmeaza a fi drenat si coeficientul de permeabilitate care trebuie asigurat( k >10-2 m/s);

- sistem de drenuri absorbante si colectoare: drenurile absorbante sunt confectionate din tuburi PEHD  prevazute cu fante si rezistente la o presiune nominala de 10 bar, cu  ϕ recomandat 110-180 mm, iar drenurile colectoare sunt confectionate din tuburi PEHD fara fante, ϕ = 300-500 mm, rezistente la o presiune nominala de 10 bar.

Sistem de drenaj propriu fiecarei celule;

- stratul drenant de 40 cm grosime format din pietris spalat sort 16-30 mm asternut peste stratul de geotextil;

- retea de tuburi PEHD cu diametrul de 250-300 mm, perforate, in lungime totala de 500-850 m (in functie de suprafata fiecarei celule), interconectate la caminele de colectare levigat; daca o ramura a retelei este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri ii preiau functiunile.

- caminele/ puturile colectoare sunt realizate din tuburi de beton de sectiune patrata ( l = 1000 mm) sau circulara    ( Dn =1000 m ) si sunt prevazute cu gluri in pereti ϕ = 60 mm, deoarece au totodata rolul de putere de evacuare gaze de fermentatie.

- reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei (1% panta longitudinala si 3% panta transversala) iar levigatul colectat in retea se scurge gravitational in puturile colectoare.

- din putul colector care e amplasat la cea mai joasa cota a celulei, levigatul este pompat in statia de epurare unde este tratat pe principiul osmozei inverse. Concentratul rezultat este readus in depozit iar in caz de avarii sau accidente neprevazute  (intreruperea curentului, oprirea statiei de epurare) levigatul brut este transportat cu vidanja si deversat in sectiunea canal-aport a statiei de epurare (Constanta SUD)

Conformare cu cerintele BAT (ord MMGA 757/2004 si din HG 349/2005)

La faza de proiectare s-a estimat un debit total maxim zilnic de levigat 75 m³ pentru toate cele 4 celule existente in prezent.

5

Evacuarea controlata a gazului de depozit rezultat din decompunerea anaeroba a deseurilor/ poluarea aerului.

- Ventilatie pasiva

- Ardere la facla in conditiile in care concentratia de metan in gazul de depozit face posibila aceasta

Sistem de ventilatie pasiva format din un numar de 7-9 camine/puturi de colectare a gazului de depozit amplasate in nodurile retelri de drenaj (nr lor variaza functie de marimea celulei) caminele/puturile colectoare sunt realizate din tuburi de beton de sectiunea patrata  (l = 1000 mm) si sunt prevazute cu goluri in perete  ϕ = 60 mm; acestea se suprapun treptat odata cu ridicarea cotei deseurilor depuse;

In faza finala de acoperire a celulelor, ultimele doua tuburi sunt fara goluri. Penultimul tub este montat in stratul de acoperire iar ultimul tub depaseste cota finala cu 1 m. pe ultimul tub s-a montat o torta de 3 m inaltime pentru arderea gazului la facla

Conformare cu cerintele BAT (ord MMGA 757/ 2004 si HG 349/2005)

6

Tratarea levigatului pentru a preveni poluarea apei subterane, a solului si subsolului, a apelor de suprafata  

Un depozit control trebuie sa aiba in componenta o instalatie de tratare a levigatului care se poate realiza in 2 tipuri de instalatii:

- instalatiile de tratare proprie depozitului care sa permita evacuarea levigatului epurat direct in receptorul natural cu respectarea legislatiei in domeniu privind valorile indicatorilor de calitate a efluentului.

- instalatie de preepurare a levigatului pentrua fi evacuat intr-o statie de epurare a apelor uzate orasenesti, cu respectarea legislatiei in domeniu privind valorile indicatorilor de calitate a efluentului.

Tratarea levigatului se realizeaza intr-o statie de epurare proprie depozitului. Statia este de tip PALL pe principiul osmozei inverse, in doua trepte.

Instalatia este compusa din parti modulate ale etapei de tratare levigat (osmoza inversa) legate in serie, intr-o constructie cadru, amplasata intr-un container standardizat si este compusa din:

- prefiltrare

- filtru cu nisip

- filtru cartus

Etapa de tratare levigat cu 10 +  4 module, inclusiv un sistem de control local (PLC)

- osmoza inversa treapta I

- osmoza inversa treapta II

-statia de dozare a acidului

- rezervor conditionare pentru ajustare PH

- rezervoare de curatare

- containere

Pentru stocarea apelor epurate s-a prevazut realizarea in imediata vecinatate a statiei de epurare a unui bazin de stocare cu V = 500 mc, impermeabilizat cu folie PEHD.

Apa epurata va fi folosita atat ca rezerva pentru incendiu cat si pentru stropit platforme si spatii verzi.

Schema tehnologica a instalatiei de tratare levigat prin osmoza inversa.

Confirmare cu cerintele BAT (ord MMFA 757/2004 HG 349/2005)

8

                                                   Descarcarea si depozitarea deseurilor

Descarcarea :

Existenta unui supraveghetor;

Respectarea de catre toti cei implicati a unor reguli stricte de descarcare.

Exista procedura ca parte a SMM  privind depozitarea deseurilor in celula PTE 10

Conformare cu cerintele BAT (ordonanta MMGA 757/ 2004 si HG 349/2005)

Conform cu SMM

Depozitarea :

- Descarcarea pe platforma betonata si vizualizarea deseurilor.

- Impingerea in celula

- Nivelare si compactare cu mijloace meacanice

- Acoperirea periodica cu sol obisnuit sau cu materiale inerte.

Depozitarea se face prin incinerarea frontului de lucru deoarece suprafata depozitului este in panta.

Se utilizeaza mijloace mecanice: incarcator frontal tip LIEBHER, WOLA, IFRON, buldozer S1501, compactor tip CATERPILLAR.

Incarcatorul impinge deseurile pe celula, buldozerul realizeaza imprastierea si nivelarea in straturi de 0,8-1m grosime; compactorul “picior de oaie” efectueaza maruntirea, omogenizarea si compactarea deseurilor.

Acoperirea se face periodic cu un strat de 10 cm grosime de materiale inerte provenite de la demolari, steril sau argila din zona de excavatie a celulei care se afla in constructie sau din depozitul de pamant rezultat din excavatii

Conformare cu cerintele BAT (ordonanta MMGA 757/ 2004 si HG 349/2005)

Actiuni propuse:

- Acoperirea cu material inert se va realiza periodic, pentru reducerea degajarii de mirosuri si imprastierea materialelor usoare care pot fi luate de vant.

9

Componentele si caracteristicile sistemului de acoperire a depozitului in faza de inchidere

Factori care influenteaza componenta:

- Disponibilitatea materialului necesar (permeabilitatea fata de apa si gaze, rezistenta mecanica si fata de conditiile meteo);

- Modul de amplasare al conductelor de evacuare a gazului de fermentare, respectiv a celor de colectare a levigatului

- Asigurarea stabilitatii, in corelatie si cu necesitatile de incadrare in peisaj si de utilizare ulterioara a terenului

Componenta recomandata

- Strat de sustinere (pentru acoperirea deseurilor)

- Strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

- Strat de impermeabilizare (argila)

- Strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale

- Strat geotextil

- Strat de recultivare (minim 1m)

Acoperirea fiecarei celule se realizeaza prin:

- Strat de argila de 0,5m grosime pentru a asigura impermeabilizarea

- Strat de pamant vegetal de 0,1-0,15m pentru inierbare si plantatii reprezentative ale florei locale 

Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005

 

Din activitatea obiectivului rezulta ape uzate si gaze de descompunere a deseurilor depozitate.

Pentru evacuarea acestora s-au prevazut instalatii speciale astfel:

            Aer. Evacuarea gazelor de descompunere

Gazele de fermentatie se evacueaza din masa deseurilor prin intermediul cosurilor/caminelor de evacuare amplasate conform  proiectului tehnic. Caminele prefabricate aferente sistemului de drenaj al gazului de depozit se ridica concomitent cu umplerea celulei. Fundatia fiecarui camin este formata dintr-o dala de beton (sub care este asigurata continuitatea foliei din PEHD) de 2x2 metri, peste care s-au montat elementele prefabricate, cu sectiunea patrata sau circulara si inaltimea de 1 m. Caminele au in pereti goluri de 60 mm pentru a asigura captarea si evacuarea controlata a gazelor de fermentatie.

                        In cadrul primelor 3 celule deja construite sunt montate 9-11 camine pentru colectarea gazelor de depozit. Numarul caminelor variaza in functie de numarul nodurilor din reteaua de drenaj, deci in functie de suprafata celulei, la fel se va proceda si pentru celulele viitoare. In faza de acoperire finala a celulei, ultimele doua tuburi se executa si se monteaza fara goluri, astfel incat penultimul tub sa fie montat in straturi de acoperire cu loess si pamant vegetal iar ultimul tub depaseste cota finala cu 1,0 m.

            Pe acest tub se monteaza un arzator (tip torta) cu care se arde gazul de fermentatie colectat de fiecare put de evacuare.

           

            Apa. Evacuarea apelor uzate.

 

 

Sistemul de canalizare al apelor epurate menajere e format dintr-o statie de tuburi PVC (Dn 250 mm) in lungime totala de cca 80 m cu camine la schimbarile de directie asigurand scurgerea acestor ape catre fosa septica vidanjabila.

Levigatul colectat: in caminul aflat la cota cea mai mica a celulelor este pompat printr-o conducta PEHD cu Dn 110 mm, intr-un bazin, avand o capacitate de 500 mc, unde are loc o decantare  a particulelor grosiere. Din bazinul de levigat de V = 500 mc apele reziduale sunt transmise in statia de epurare proprie tip PALL, cu osmoza inversa cu capacitatea  Q orar maxim = 1,5 mc/h. Dupa tratarea apele sunt evacuate in bazinul de permeat cu capacitate V = 500 mc.

Statia de tratare levigat este amplasata intr-un container standardizat si consta din:

● Prefiltrare: filtre cu nisip si filtre cartus

● Etapa de tratare a levigatului cu 10 + 4 module, inclusiv un sistem local de control (PLC) osmoza inversa treapta I si osmoza inversa treapta II

  Dozarea acidului in statia de dozare

   Rezervoare de curatire

  Corelatia PH-ului in rezervorul de conditionare

   Containere

Namolul rezultat este depozitat pe depozit.

Instalatiile de drenaj si de evacuare a levigatului sunt formate dintr-o retea de drenaje, realizate din tuburi de polietilena, de inalta densitate, riflate, cu diametre de 250-300 mm, amplasate pe platforma deponeului. Lungimea totala a drenurilor dintr-o celula variaza functie de suprafata celulei si poate fi intre 500-800 m. Conductele de drenaj sunt pozate intr-un strat de pietris de rau (16-30 mm) cu o grosime de 30 cm.  Sistemul de drenaj e prevazut cu camine de colectare. In corelatie cu caracteristicile depozitului si cu conditiile meteorologice se vor asigura permanent prin masurare corespunzatoare:

a)     controlul calitatii de apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului.

b)     Prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile depozitate.

c)     Colectarea apei contaminate si a levigatului

d)     Epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzator cerut  pentru evacuarea lor din depozit.

                                                Sol

 

 

 

 

Lucrarile pentru amenajarea DEDMI Ovidiu, jud Constanta se incadreaza in clasa de importanta IV, potrivit STAS 4273/83.

            Constructiile au fost realizate conform proiectului si cu respectarea reglementarilor legale in vigoare (Legea 10/95 si HG 925/25 si Normativul P100/92 referitor la gradul de protectie antiseismica). Nu s-au folosit materiale periculoase.

Toate constructiile sunt relativ noi (9-10 ani vechime) si se afla in perfecta stare de functionare.

Digul perimetral care va imprejmui depozitul va avea in final lungimea de 1,7 Km, inaltimea medie de 6 m (putand atinge in unele zone si 10 m); digurile de separatie  dintre celule au inaltimea medie de 2,5 m (intre 2 si 4 m) si latimea la baza de 7,5 m (intre 7 si 11 m) iar la coronament de 2,5 m.

Patul depozitului s-a executat dintr-un strat de argila compactata (grosime de 0,5 m) profilat cu pante spre caminul de captare a levigatului (cu cea mai joasa cota). Peste stratul de argila si peste taluzul interior al digului de inchidere s-a asternut un strat de impermeabilizare tip PEHD (grosime 2 mm).

Ultimele straaturi aplicate au fost o membrana de geotextil de protectie avand grosimea de 16 mm si un strat mineral filtrant din pietris de rau, spalat, sortat, cu diametre 16-30 mm, avand o grosime de 0,40 m in jurul tuburilor de drenaj.

Pentru montarea membranei PEHD (membrana din polietilena de inalta densitete) firma (depozitul de deseuri urbane)  a obtinut din partea Comisiei Nationale de Agrement Tehnic in constructii argumentele tehnice: 001-03/689-2006 si 01-003/699 – 2006. pentru statia de epurare tip PALL s-a obtinut agrementul tehnic 016 – 05/2857 – 2006.

De asemeni, pentru valabilitatea acestui argument tehnic, a fost eliberat Avizul Tehnical acestei comisii, in baza unui proces verbal.

Producatorul membranei dispune de Argumentul Tehnic nr. 001 – 03 – 575 – 2004 emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Comisia Nationala de Agrement Tehnic in Constructiiin care sunt specificate domeniile acceptate de utilizare.

Instalatiile de drenaj si de evacuare a levigatului sunt formate dintr-o retea de drenaje realizate din tuburi de polietilena de inalta densitate riflate, cu diametre de 250 – 300 mm, amplasate pe platforma depozitului. Lungimea totala a drenurilor dintr-o celula variaza in functie de suprafata celulei si poate fi intre 500 – 800 m. Conductele de drenaj sunt pozate intr-un strat de pietris de rau (16-30 mm) cu o grosime de 30 cm. Sistemul de drenaj este prevazut cu camine de colectare.

In faza de acoperire finala a celulelor, ultimele doua tuburi se executa si monteaza fara goluri; astfel incat penultimul tub este montat in straturi de acoperire cu loess si pamant vegetal, iar ultimul tub depaseste cota finala cu 1,0 m.

Pe acest tub se monteaa un arzator (tip poarta) care permite arderea gazului de fermentare colectat de fiecare put de evacuare.

Namolul rezultat este depozitat pe depozit.

Depozitul ecologic este protejat impotriva infiltratiilor cu ape pluviale din zonele limitrofe inconjuratoare, prin santurile perimetrale de garda de la baza taluzurilor cu panta spre zona exterioara a depozitului. Pentru stabilirea calitatii lucrarilor s-au efectuat in cercari de catre Laboratorul Geotehnic de Incercari, unde s-au determinat:

- natura materialului compactat respectiv granulozitatea

- determinarea gradului de compactare

- determinarea coeficientului de permeabilitate (k): aceasta determinare nu s-a realizat deoarece cheltuielile existente s-au executat inainte de anul 2002, cand legislatia nu o cerea; la executia urmatoarelor celule se vor respecta prevederile Ordinului MMGA 95/2005 pentru stabilirea criteriilor si procedurilor preliminare de acceptare  a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.

Concentratii de poluanti admisi la evacuarea in mediul inconjurator, nivelul de zgomot 

Emisiile in aer:

a)     Emisiile dirijate

Deoarece emisiile de la centrala termica sunt extrem de mici singura sursa semnificativa de emisii in aer o constituie masa de deseuri depozitate in care se produce fenomenul de descompunere. Datorita sistemului de colectare a biogazului prin puturile de colectare aferente  fiecarei celule, emisii de biogaz se evacueaza in atmosfera aproape in totalitate dirijate .

b)     Emisii fugitive

Emisiile fugitive sunt in cantitati nesemnificative.

Informatiile privind emisiile fugitive in aer sunt prezentate in tabelul de mai jos. Se poate vedea ca acestea sunt in cantitati nesemnificative.

Tabel cu emisii fugitive/nedirijate in aer:

Nr Crt:

SURSA

POLUANTI

MASA

ECHIPAMENT PENTRU REDUCEREA EMISIILOR

1

Zone de depozitare:

Scapari de biogaz necaptat prin caminele de colectare

Biogaz (gaz de depozit)

Cantitati nesemnificative; nu se pot nici controla nici estima

Nu este cazul

2

Incarcarea si descarcarea containerelor de transport: descarcarea containerelor cu deseuri, transportul auto si functionarea utilajelor.

- Gazele de esapament

- Pulberi

Emisiile rezultate de la functionarea utilajelor au fost determinarea in bilantul de nivel mediu

Nu este cazul

3

Sistemul de conducte si canale (de exemplu pompe, valve, flanse, bazine de decantare, drenuri, etc)

- Bazin de colectare levigat

- Fosa menajera vidanjabila

- COV  (cantitati foarte mici)

- biogaz (gaz de depozit)

- depinde de cantitateade levigat colectata

- cantitati mici dar neestimate.

Nu este cazul

Capac etans

4

Posibilitatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (in aer sau in apa); Posibilitatea ca emisiile sa evite echipamentul de depoluare a aerului sa a statiei de epurare a apelor:  scapari de biogaz necaptat prin caminele de colectare

Cantitati nesemnificative; nu se pot nici controla nici estima;

Nu este cazul

 



Zgomot si mirosuri

Zgomotul generat de sursele prezentate in tabelul urmator se manifesta continuu, pe durata activitatii care de la caz la caz, are frecventa prezentata in coloana 2.

Datorita masurarilor de control intreprinse si amplasarii depozitului la o distanta mare fata de receptorii umani; contributia la zgomotul ambiental este nesemnificativa.

Surse de zgomot:

Nr

SURSA

Frecventa activitatii in 24 ore; nr total ore de functionare

Distanta fata de receptori

Masuri de control

1

Transportul deseurilor pe traseul poarta de acces – depozit; descarcarea deseurilor

In functie de cantitatea de deseuri colectata

- externi (localitatile invecinate) 4 Km;

- personalul din pavilionul administrativ: 20 m.

Interzicerea claxonatului; ambalarea la minim a motoarelor; optimizarea traseelor pentru a reduce durata de manifestare a zgomotului.

2

Functionarea utilajelor care lucreaza la depozitarea deseurilor

Luni – vineri: 10 ore

Sambata si duminica: 6 ore

- externi (localitatile invecinate) 4 Km;

- personalul din pavilionl administrativ: 300 – 400 m.

Nu este cazul.

3

Functionarea electropompei pentru pompare levigat colectat.

Intermitent

- externi (localitatile invecinate) 4 Km;

- personalul din pavilionl administrativ: 300 – 400 m.

Electropompa amplasata in caminul de cea mai joasa cota

Nu produce zgomot.

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 1009/88 in timpul zilei 65 Db  (A)

Masuratorile de zgomot se vor efectua annual de catre laboratoare autorizate.

Un registru al rezultatelor masuratorilor trebuie sa fie disponibil in orice moment, iar un raport care descrie pe scurt aceste masuratori trebuie inclus  ca parte a RAM.

Mirosurile sunt din categoria celor care se simt numai in interiorul depozitului.

Surse, categorii , masuri de control si prevenire a mirosurilor.

Nr

Sursa

Intensitatea mirosurilor

Masuri de control

1

Deseuri descarcate si depozitate in cursul zilei, pana la acoperirea periodica cu strat de pamant

Miros puternic in zona platformei de descarcare.

Acoperirea periodica a straturilor de deseuri depozitate cu un strat de pamant de 15-20 cm grosime prin pudrare.

2

Fosa septica; cele 2 camine de vizitare ale sistemului de canalizare ape uzate menajere

Insesizabil

Acoperirea cu capace etanse

3

Bazinul de levigat

Insesizabil

Nu este cazul, nu se practica acoperirea

Pentru reducerea mirosurilor se vor efectua plantari de copaci, arbusti si flori pentru realizarea perdelei vegetale de protectie care are ca scop si reducerea perceperii mirosurilor.

Clasa depozitului: depozit de deseuri nepericuloase

Cantitatea totala de deseuri pentru un grad de compactare de 0,9 t/ mc 1.530.000 tone.

Cerinte pentru pregatirea depozitului:

Au fost respectate cerintele pentru pregatirea depozitului prevazute in legislatia de mediu privind depozitarea deseurilor, in vigoare la data realizarii investitiei si au fost cuprinse in Acordul de Mediu emis de APM Constanta.

Deseurile primite la depozitare se gasesc in tabelul de mai jos:

Nu este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:

a)     deseuri lichide

b)     deseuri explozive, corozove, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile. Proprietati ce sunt definite in anexa I E la OUG Nr 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea Nr 426/2001 ordonant modificat prin OUG nr 61/2006, aprobata prin Legea 27/2007.

c)     Deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa I C la OUG nr 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea Nr 426/2001 ordonanta modificata prin OUG nr 61/2006 aprobata cu completari prin legea nr 27/2007/

d)     Toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele folosite ca materiale in constructii intr-un depozit.

e)     Orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederei anexei 3 al            HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor municipale cu modificarile ulterioare.

 

Este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:

a)     deseuri municipale

b)     deseuri nepericuloase de orice alta origine, care satisface criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase

Deseurile primite trebuie sa fie:

- aduse de transportori autorizati

- insotite de documente doveditoare, in conformitate cu normele legale sau cu cele impuse de operatorul depozitului.

- cantarite

- verificate pentru stabilirea conformarii cu documentele insotitoare.

Cod deseu

Denumire Deseu

Se recomanda aplicarea unei metde de valorificare (x)

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat.

20   01

Fractiuni colectate separat

               x

20   01   08

Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

               x

20   01  25

Uleiuri si grasimi comestibile

               x

20   01  41

Deseuri de la curatatul cosurilor

20   02

Deseuri de gradini ai parcuri

20   02  01

Deseuri biodegradabile

               x

20   02  03

Alte deseuri nebiodegradabile care nu se incadreaza in lista deseurilor periculoase

20   03

Alte deseuri municipale

20   03   01

Deseuri municipale amestecate

             x

20   03   02

Deseuri din piete

             x

20   03   03

Deseuri stradale

20   03   04

Namoluri din fosele septice

20   03   09

Deseuri municipale, fara alte specificatii

X -  deseuri pentru care se cunoaste sau pentru care exista deja o solutie fezabila de valorificare

Se vor primi la depozitare si alte deseuri nepericuloase asimilabile cu cele de mai sus provenite din domenii industriale, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase cu acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si al operatorului pentru stabilirea criteriilor de acceptare si procedeurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (conform Ord. MMGA 92/2005)

Operatorul depozitului trebuie sa se asigure ca deseurile pe care le primeste la depozitare se incadreaza in conditiile impuse de autorizatia de mediu si a sanatatii umane.

Operatorul depozitului de deseuri trebuie sa asigure garantia financiara, conform legislatiei in vigoare, pentru siguranta depozitului si pentru respectarea cerintelor de siguranta depozitului si pentru resectarea cerintelor de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, care decurg din autorizatie. Aceasta garantie va fi mentinuta pe toata perioada de operare, inchidere si urmarire postanchiderea depozitului.

Operatiile de depozitare:

 

Operatorul depozitului are obligatia sa respecte, la primirea deseurilor in depozit, urmatoarele proceduri de receptie in conformitate cu cerintele BAT.

a)                            verificarea documentatiei privind cantitatile  si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru deseuri indiustriale, iar pentru deseurile municipale, cand exista suspiciuni, precum si date privind identitatea producatorului sau a destinatarului deseurilor.

b)                            Inspectia vizuala a deseurilor la intrarea si la punctul de depozitare si, dupa caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentata in documentatia inaintata de destinatar, conform procedurii stabilite la nivelul 3, din anexa 3 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor cu modificarile ulterioare

c)                            Pastrarea, cel putin o luna, a probelor reprezentative prelevate pentru vreificarile impuse conform prevederilor cuprinse la nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa 3 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor cu modificarile ulterioare, precum si inregistrarea rezultatelor determianarilor; de pastrarea unui registru cu inregistrarile privind cantitatile, caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrarii, identitatea producatorului, a detinatorului sau, dupa caz, a colectorului – in cazul deseurilor municipale. Pentru depozitarea deseurilor zonale, datele se introduc si pe suport electronic tip baza de date.

In mod obligatoriu, operatorul depozitului elibereaza celui care preda deseurile o confirmare scrisa a receptiei fiecarei cantitati livrate acceptate la depozit conform anexei 3 la procedura de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, aprobata  prin ordinul comun MAPAM/MTTc/MEC nr 2/221/118/2004, pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, modificat prin anexa la Ordinul comun MMGA/MTCT/MEC nr 986/2188/821/2006.

Proceduri preliminare pentru acceptare la depozitare

Caracterizarea generala a deseurilor.

Generatorul de deseuri, are responsabilitatea si  obligativitatea caracterizarii fizico – chimice a deseurilor. Generatorul  de deseuri, are responsabilitatea si obligativitatea caracterizarii fizico chimice a deseurilor generate si este raspunzator pentru corectitudinea datelor de caracterizare a deseurilor proprii.

Caracterizarea generala a unui deseu / fisa tehnica a unui deseu cuprinde urmatoarele informatii:

a)     Sursa si originea  deseului;

b)     Date referitoare la procesul care genereaza deseul respectiv (descrierea procesului tehnologic cu precizarea punctelor de unde rezulta edseuri, date privind materiile prime, produsele si cantitatea de deseu pe unitatea de masura a produsului finit obtinut din proces);

c)     Descrierea modului de tratare aplicat deseului sau declansarea motivelor pentru care acest mod de tratare nu a fost considerat necesar.

d)     Date privind compozitia deseului si comportarea la levigare, atunci cand acestea sunt considerate relevante.

e)     Aspectul deseului (miros, culoare, stare fizica)

f)      Codul, conform HG 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, cuprinzand deseurile periculoase modificata prin HG 210/2007, si alte informatii considerate necesare.

g)     Clasa de deseuri in care poate fi acceptat deseul

h)     Informatii suplimentare sau alte restrictii si precautii necesare pentru activitatea de depozitare propriu-zisa.

i)      Testarea daca deseul poate fi reciclat sau valorificat

Daca in urma caracterizarii generale a deseului rezulta ca acesta indeplineste criteriile stabilite pentru clasa de depozit de deseuri nepericuloase, se  considera ca deseul poate fi depozitat pe un depozit din clasa respectiva.

            Operatorul depozitului pastreaza inregistrari ale informatiilor necesare pentru fiecare tip de deseu, pentru o perioada de 1 an.

Teste pentru verificarea confirmarii:

 

In vederea verificarii periodice a fluxurilor de deseuri care vin la depozitare, in cazul in care, pe baza informatiilor de caracterizare generala, rezulta ca un deseu nu indeplineste criteriile de acceptare in depozit, se va proceda la teste ulteioare pentru verificarea confruntarii – pentru a se stabili daca deseul respectiv este conform cu datele de caracterizare generala si cu criteriile de acceptare din Ordinul 95/2005 sectiunea 2.

Indicatorii relevanti,specifici, care trebuie analizati sunt stabiliti in cadrul caracterizarii generale si difera in functie de natura deseului. Verificarea trebuie sa arate ca deseurile se incadreaza in valorile limita stabilite pentru indicatorii critici.

Testele si analizele pentru verificarea confirmarii se realizeaza prin aceleasi metode utilizate in cadrul caracterizarii generale   si ele cuprind cel putin un test de levigare discontinua. Pentru acest scop se folosesc metodele listate in Ordinul 95/2005 Sectiunea 3 sau orice alte metode care asigura o calitate stintifica unitara.

Deseurile pentru care nu sunt necesare analize de caracterizare nerala, conform Ordinului 95/2005 sunt exceptate si de la efectuarea testelor de conformare. Ele se verifica pentru conformare cu caracterizarea generala.

Testele de verificare a conformarii se realizeaza cel putin annual si in orice situatie, operatorul trebuie sa se asigure ca efectuarea testelor de conformare se desfasoara in conformitate cu scopul si frecventa stabilite in cadrul caracterizarii generale.

Inregistrarile rezultatelor sunt pastrate pentru o perioada de 1 an.

 

Verificarea la locul de depozitare:

Fiecare transport de deseuri adus la un depozit se inspecteaza vizual inainte si dupa descarcare.

Se verifica documentele insotitoare

Deseul se accepta la depozitare numai daca este conform cu cel descris in cadrul caracterizarii generale si testarii de conformare, respectiv cu cel pentru care sunt prezentate documentele insotitoare. Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, deseul nu este acceptat in depozit.

Daca in urma caracterizarii generale a deseului rezulta ca acesta indeplineste criteriile stabilite pentru clasa de depozit de deseuri nepericuloase se considera ca deseul poate fi depozitat.

Este necesara testarea aleatoare a deseului inainte ca acesta sa fie depozitat. In acest sens, se utilizeaza metode corespunzatoare de testare rapida.

Dupa depozitarea deseului, probele se preleveaza periodic. Probele prelevate se pastreaza dupa acceptarea deseului timp de o luna.

La controlul efectuat de autoritatea competenta pentru protectia mediului, operatorul depozitului este obligat sa demosntreze cu documente ca deseurile au fost acceptate in conformitate cu conditiile din autorizatie si ca indeplinesc criteriile pentru clasa de depozit respectiva.

In cazul in care deseurile NU sunt acceptate in depozit, operatorul are obligatia dea informa imediat autoritatile competente pentru protectia mediului cu privire la refuzul de a accepta deseurile.

Se interzice amestecarea deseurilor in scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumita clasa de depozite.

Este interzisa recircularea levigatului in corpul depozitului.

Criterii de acceptare a deseurilor:

Deseuri care pot fi acceptate fara testare:

Pot fi acceptate fara a fi supuse unei testari, deseurile municipale care indeplinesc criteriile definite conform HG   349/2005, care se regasesc in categoria 20 a Listei Europene a Deseurilor;

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat precum si alte deseuri similare acestora din alte surse.

Aceste tipuri de deseuri nu sunt admise la depozitare daca sunt contaminate la un nivel suficient de ridicat incat sa determine aparitia de riscuri asociate si deci sa justifice eliminarea lor in alt mod.

Operatorul de la receptia deseurilor trebuie sa fie instruit astfel incat sa aibe competenta necesara pentru verificarea transporturilor de deseuri si a documentelor insotitoare si pentru a sesiza neconformarile; de exemplu:

- documentele insotitoare sunt incorecte, insuficiente sau necorespunzatoare;

- deseurile transportate nu corespund cu cele descrise in documentele insotitoaresau nu se incadreaza in conditiile impuse de autorizatia de mediu sau de normele legislative  in  vigoare.

In caz de neconformare, operatorul trebuie sa aplice procedurile stabilite, vehiculul de transport fiind directionat catre o zona special amenajata, unde va ramane pana ce autorizatia competenta de control a depozitului ia o decizie in ceea ce priveste deseurile transportate.

In cazul in care deseurile au fost deja descarcate, acestea vor fi izolate pe cat posibil, iar vehiculul de transportva ramane in depozit pana la luarea unei decizii.

In registrul depozitului vor fi consumate toate neconformarile inregistrate, impreuna cu date referitoare la actiunile intreprinse, cine a luat deciziile si daca au fost inregistrate daune.

Inregistrarea deseurilor acceptate la depozitare se face conform formularii lui de inregistrarea transportului de deseuri prevazut in ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al deseurilor pentru teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPAM 2/2004, MTCT – 211/2004, MTCT – 211/2004, MEC – 118/2004) modificat cu Ordinul MMGA 986/2006. Se intocmesc doua exemplare, unul pentru transportul de deseuri si unul pentru operatorul depozitului, conform Ordinului MMGA 1230/2005.

Deseurile tehnologice rezultate din activitatile de exploatarea depozitului vor fi gestionate in conformitate cu natura lor.

● deseurile reciclabile vor fi predate spre valorificare agentilor  economic autorizati.

● deseurile nevalorificabile, nepericuloase vor fi depozitate pe depozit.

● deseurile nevalorificabile  periculoase, provenite de la garaj (ape uleioase, uleiuri uzate de motor, de transmisie de ungere), statia de epurare, vor fi eliminate in functie de natura lor, de firme specializate, autorizate.

  deseurile periculoase aduse si depuse accidental pe depozit vor fi izolate in containere unde vor ramane pana ce autoritatile de mediu  iau o decizie in ce priveste eliminarea acestora.

  substantele toxice utilizate in depozit (raticide, insecticide) vor fi depozitate si utilizate in conditii specifice  conform prevederilor legale in vogoare.

Titularul de activitate trebuie, sa asigure gospodarirea deseurilor in conformitate cu definirea clasei de depozit prevazut de proiect.

  depozitarea deseurilor se va face in celule, ce se vor acoperi periodic (zilnic, daca conditiile climatice si mirosuri degajat o impun)  cu un strat de materiale inerte de aproximativ 10 – 20 cm)

  deseurile se vor compacta imediat dupa depozitare urmarindu-se obtinerea unui grad de compactare de 0,8 – 1,1 t/m³.

 

La receptia deseurilor pentru depozitare se vor respecta prevederile OUG  nr 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea Nr. 426/2001; ordonanta modificata prin  Legea Nr 27/2007  precum si prevederile planurilor national si regional de gestiune a deseurilor privind colectarea selectiva a acestora. Operatorul poate institui un sistem diferentiat de taxe pentru deseurile colectate selectiv. De asemenea poate realiza, sistemul propriu de selectare a deseurilor folosind tehnici si instalatii agreate de autoritatea pentru protectia mediului si autoritatea de sanatate publica.

O copie a registrului privind Managementul Deseurilor trebuie depusa la ARPM si ANPM ca parte a RAM (Raport Annual de Mediu) pentru amplasament.

Gospodarirea si minimizarea deseurilor proprii:

Ref deseu

Sursele de deseuri (punctele din cadrul procesului)

Codurile deseurilor conform Codului European al Deseurilor

Tipul deseului

Cantitati

Modalitati de colectare/eliminare

1

Activitatea desfsurata in hala garaj intretinere

13.02.06

Periculoase: ulei uzat

557  l/an

- colectare separata

- valorificare prin agenti economici

2

Activitatea desfsurata in hala garaj intretinere

16.06.01

Periuloase: baterii de acumulatori

2 bucati/an

- colectare separata

- predare in sistem de depozit

3

Activitatea desfsurata in hala garaj intretinere

13.01.03

Nepreiculoase:

Anvelope uzate

6 bucati/an

- colectare separata

- valorificare prin agenti economici autorizati

4

Activitatea de tip domestic a personalului care lucreaza in incinta depozitului

20.01.01

Nepericuloase: hartie carton

80 kg/an

- colectare separata

- valorificare prin agenti economici autorizati

5

Statia de epurare a levigatului:

- concentrat rezultat din epurarea levigatului

19.02.06

Nepericulos: namolul rezultat din decantarea particulelor grosiere

Reduse cca 300 kg/o curatare

Depozitare direct in depozit

6

Statia de epurare a levigatului:

- concentrat rezultat din epurarea levigatului

19.02.06

Nepericulos: namolul concentrat rezultat de la prima etapa de epurare a levigatului

Reduse

Depozitare direct in depozit

7

Curatirea periodica a membranelor statiei de epurare

19.02.05

Pericular: solutie de acisi si de baze

Reduse

Circuit inchis fara evacuare in mediu

                                                                         

Avand in vedere cantitatea foarte mica de deseuri rezultate sin activitatea proprie nu este cazul amenajarii unor zone de depozitare la DEDMI Ovidiu.

Prevenirea si managemantul situatiilor  de urgenta. Siguranta instalatiilor

Titularul  autorizatiei trebuie sa asigure un plan operativde prevenire si managemant al situatiilor de urgenta, care trebuie sa trateze orice situatie de urgenta care poate aparea pe amplasament. Acest plan trebuie sa includa prevederi pentru minimizarea efectelor asupra mediului aparute in urma oricarei situatii de urgenta.

Planul operativ  de prevenire si managemant al situatiilor de urgenta mentionat la paragraful anterior, trebuie revizuit annual si actualizat dupa cum este necesar. El trebuie sa fie disponibil pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre personalul cu drept de control al autoritatilor de specialitate.

Situatii de urgenta:

 

 

 

Situatii de urgenta din cauze naturale.

Depozitul este situat intr-o zona care nu poate fi afectata de inundatii ci doar de averse de ploaie de mare intensitate si durata. Lucrarile au fost incadrate in clasa de importanta IV din punct de vedere al apelor conform STAS 4273/83, fiind proiectate pentru debite maxime cu probabilitate de depasire 5%.

Conform prevederilor normativului P 100/1992, terenul de amplasament al depozitului este situat in zona de calcul E de intensitate seismica, avand coeficientul seismic Ks = 0,12 si perioada de colt Tc = 0,7 secunde.

Protectia muncii si sanatatea publica:

 

 

 

Avand in vedere microclimatul specific depozitelor de deseuri controlate nu este necesara o monitorizare ambientala in cadrul careia sa se efectueze masuratori de noxe fizice si chimice la locurile de munca si sa se compare cu valorile limita admise la locurile de munca conform MGPM privind:

- calitatea aerului (microclimat)

- noxe specifice locului de munca: pulberi

Factorii de risc ce apar in indeplinirea sarcinilor de serviciu si gradul de protectie al echipamentelor care trebuie purtate in diferite zone ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr crt

Denumirea Poluantului

Factorii de risc in indeplinirea sarcinilor de serviciu; periculozitate la manipulari

Echipament individual de protectie care se acorda

1

Levigat

Toxicitate prin:

- ingerare

- inhalare

- atingere

- masuri antiacide

- salopeta de protectie

- bocanci speciali

- cizme speciale

2

H2SO4

- coroziv

- iritant

- sort antiacid

- salopeta

- vizeta

- manusi antiacide

3

Soda caustica

- coroziv

- manusi

- salopeta

- cizme

 

Situatii de urgenta provocate de accidente industriale:

Sursa potentiala

Cauze

Probabilitate de producere

Consecintele producerii

Masuri liuate sau propuse pentru minimizarea probabilitatilor de producere

Masuri de prevenire

Explozia la rezervoarele de motorina

Uzura

Mica

Ranirea personalului; pagube materiale

Amplasarea si montarea rezervorului conform prescriptiilor tehnice si a cerintelor Comandamentului de Paza contra incendiilor.

Program de combatere a efectelor poluarii accidentale

Incendii

Scurtcircuit electric

Mica

Poluare atmosferica; pagube materiale; impact vizual

Intretinere corespunzatoare.

Program de combatere a efectelor incendiilor.

Avarii la instalatii hidro – edilitare 

Montaj/intretinere improprii

Mica

Poluarea solului si a apei freatice

Conform regulamentului de exploatare si intretinere

Plan de revizuire is reparatii anuale

Scurgerea sau deversarea levigatului din bazinul de levigat

Montaj/intretinere proprii

Mica

Poluarea solului si a apei freatice

- inspectarea periodica a starii impermeabilizarii si observarea eventualelor infiltratii

- supravegherea nivelului in bazinul de levigat si vidanjaera periodica

- planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale (se prezinta in anexa)

Program de combatere a efectelor accidentale.

Ruperea hidroizolatiei din baza depozitului

Seism

Uzura

Montaj impropriu

Mica

Poluarea apei freatice

Materiale de calitate superioara. S-au luat toate masurile pentru asigurarea unui montaj corespunzator conform Agrementului Tehnic eliberate in 1992, 2002, si 2007 de Comisia Nationala de Agrement Tehnic in Constructii.

Program de combatere a efectelor poluarilor accidentale.

 

 

 

 

 

 

 

Proceduri de urgenta:

 

In conformitate cu planul de interventie pentru combaterea poluarii accidentale se stabilesc::

- componenta colectivelor construite pentru combaterea poluarii accidentale

- lista punctelor critice din unitate unde pot proveni poluari accidentale

- fisa poluantului potential

- programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarii accidentale

- componenta echipelor de interventie

- lista dotarilor si materialelor necesare pentru sistarea poluarii accidentale.

- programul anul de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de intervetie

- responsabilitatile conducatorilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru depozitele de deseuri:

Toate activitatile de administrare a unui depozit de deseuri se executa pe baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor

Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte.

- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor

Toate persoanele care desfasoara o activitate pe pe depozit trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea trebuie sa  se realizeze pentru urmatoarele aspecte:

- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte.

- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare al depozitului, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta.

- echipament de protectie necesar

- amplasarea mijloacelor de combatere a incendillor

- masuri de prim ajutor

- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar, curatarea anvelopelor, laborator, etc… )

Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual i urmatoarele domenii si sa  fie informat imediat la aparitia de noi legi aprobari si regelmentari legate de functionarea depozitului:

- organizarea activitatilor pe depozit: (plan de functionare, instructiuni de functionare, plan de alarma, etc).

- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea asigurarii conditiilor de protectia mediului.

- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de urgenta.

Constructiile si instalatiile in special cele pentru depozitarea si/sau pentru utilizarea combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaaz si se verifica, conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

In functie de tipul deseurilor acceptate si de marimea depozitului, conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura functionarea in incinta depozitului a unei unitati PSI.

Pe depozitele unde este permisa depozitarea deseurilor cu risc de autoaprindere (clasa a si b), trebuie sa existe o rezerva de minim 200 m³ de pamant, pentru stingerea eventualelor incendii.

                                      Notificarea autoritatilor

Titularul autorizatiei trebuie sa notifice fara intarziere prin fax sau nota telefonica si electronic daca este posibil, Agentia de Protectia Mediului imediat ce se confrunta cu urmatoarele situatii:

Orice emisie de aer, semnificativa pentru mediu de la orice punct potential de emisie.

Orice functionare defectuasa sau defectiune a echipamentului de monitorizare care poate duce la pierderea controlului oricarui sistem de reducere a poluarii de pe amplasament

Orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si  subterane sau care poate reprezenta o amenintare pentru mediu pentru aer sau sol sau care va necesita un raspuns de urgenta din partea autoritatilor locale (Municipalitatii).

Orice emisie care nu se conformeaza cu cerintele prezentei autorizatii

Titularul autorizatiei trebuie sa includa, ca parte a notificarii, data si ora incidentului, detalii privind natura oricarei emisii si a oricarui risc  creat de incendii si masurile luate pentru minimizarea emisiilor si evitarea reaparitiilor.

In cazul oricarui incendiu precizat in conditiile de mai sus care are legatura cu deversarile de apa titularul autorizatiei trebuie sa notifice Apele Romane imediat dupa incident.

In cazul oricarui incident sau situatie de urgenta, persoanele autorizate de titularul activitatii vor anunta dupa caz, si alte autoritati, in cel mai scurt timp posibil.

● in cazul contaminarii solului, apelor subterane,  apelor de suprafata : se va contacta Directia Apelor

● in cazul incendiilor: Grupul de pompieri

● in cazul susceptibilitaii unei imbolnaviri sau mortalitati a unui numar mare a animalelor din zona: Directia Sanitar Veterinara

● in caz de imbolnavire a personalului : Directia de Sanatate Publica

In cazul oricarei situatii de mai jos trebuie transmisa o notificare scrisa.

 

 

 

 

Monitorizarea activitatii:

 

 

 

Titularul autorizatiei trebuie sa  realizeze prelevarile, analizele, masuratorile, examinarile, intretinerile si calibrarilor confor prevederilor prezentei autorizatii. Toate echipamentele de control ai monitorizare trebuie calibrate si intretinute corespunzator. O data pe an analizele efectuate vor fi realizate de catre autoritati specializate.

Proceduri de control si urmarire a depozitului de deseuri aflat in exploatare si dupa inchiderea acestuia.

Prin activitatile de urmarire si control trebuie sa garanteze ca:

a)     depozitul e realizat conform  proiectului si sistemul de protectie a mediului functioneaza integral.

b)     Depozitul indeplineste conditiile din autorizatie

c)     Deseurile acceptate la depozitare sunt cele ce indeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit.

Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european  care suntcuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu; vor fi analizate de laboratoare acreditate.

Sistemul de control si urmarire a  calitatii factorilor de mediu va pune accentul pe:

● cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii  acestuia.

 ● analiza principalelor indicatori caracteristici ai apelor subterane – se vor preleva probe din forajele de observatie situati in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane.

 

● calitatea aerului si productia de biogaz.

● regimul de tasare si compactarea straturilor din acoperisul depozitului.

● calitataea solului in zona de influenta a depozitului si urmarirea evolutiei florei si faunei inj zonele invecinate depozitului precum si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare deseuri si a dezvoltarii perdelei vegetale de protectie.

Sistemul de urmarire si control va cuprinde date meteorologice care vor servi la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se edverseaza din depozit.

Titularul de activitate stebuie sa instaleze intr-o locatie mai inalta pe amplasament o sageata relativa sau alt indicator al directiei vantului, care trebuie sa fie vizibil de pe drumul public din afara amplasamentului.

Datele necesare intocmiriii balantei apei se colecteaza de la cea mai apropiata statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmaririi atat in faza de exploatare, cat si in cea e urmarire postinchidere este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr. crt

Date Meteorologice

In faza de functionare

In faza de inchidere

1

Cantitatea de precipitatii

Zilnic

Zilnic, dar si ca valoari lunare medii

2

Temperatura minima, maxima, la ora 15

Zilnic

Media lunara

3

Directia si viteza dominanta a vantului

Zilnic

Nu este necesar

4

Evapotranspiratia

Zilnic

Zilnic, dar si ca valoari lunare medii

5

Umiditatea atmosferica la ora 15

Zilnic

Media lunara

 

Rezultatele determinarilor sunt consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii. Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

● utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de conditiile si restrictiile specifice impuse de existenta depozitului acoperit, in functie de stabilitatea terenului si a gradului de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana.

 ● suprafetele care au fost ocupate de depozitele de deseuri se inregistreaza in registrul de cadastru si se marcheaza vizibil pe documentele cadastrale

Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la urmatoarele puncte de prelevare si monitorizare;

● puncte de prelevare a emisiilor in aer;

  puncte de prelevare a probelor de apa potabila, uzata tehnologic si meteorica

  evacuarea apelor meteorice

   puturi de monitorizare  a apelor subterane pe amplasament

  sursele de zgomot pe amplasament

  zone de depozitare a deseurilor pe amplasament

● la oricare alte puncte de prelevare si monitorizare cerute de ANPM

Automonitoringul :

 

Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si sa suporte costurile acestuia.

Automonitoringul are urmatoarele componente:

● monitoringul tehnologic/ monitoringul variabilelor de proces

● monitoringul emisiilor si calitatilor factorilor de mediu

● monitoringul post – inchidere, dupa capsularea fiecarei celule. Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizeaza conform prevederilor din Normativul Tehnic Privind Depozitarea Deseurilor, si se efectueaza de laboratoare acreditate conform prevederilor legale in vogoare, iar rezultatele acestor determinari se pastreaza intr-un registru pe toata perioada de monitorizare.

Monitoringul tehnologic/ monitoringul variabilelor de proces:

 

 

Monitoringul tehnologic e o actiune distincta si are ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor din DEDMI  Ovidiu, respectiv:

a)     Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului si anume:

  starea drumului de acces si a drumurilor din incinta

  starea impermeabilizarii depozitului

  starea sistemelor de drenaj levigat

  starea taluzurilor si a digurilor

  urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite

  functionarea instalatiilor de epurare a levigatului

  functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de depozit

  functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale

  starea bazei de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri

b)     Urmarirea gradului de tasare si a stabilitatii depozitului:

 

   compactarea taluzurilor si a digurilor

   aparitia unor tasari diferentiale si stabilirea unor masuri de prevenire a degradarii lor

   aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii – modul corect de depunere a stratului de deseuri;

Urmarirea topografiei depozitului se va realiza conform tabelului de mai jos:

Nr crt

Parametii Urmariti

In faza de functionare

In faza de urmarire – postanchidere

1

Structura si compozitia depozitului

anual

-

2

Comportarea la tasare si urmarirea nivelului depozitului

anual

Citire anuala

3

Controlul intrarii deseurilor

 

● Verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri

● Verificarea calitatii deseurilor cu scopul stabilirii incadrarii in conditiile prevazute de legislatia in vigoare  privind protectia mediului.

Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente datorate unor cauze:

● incendii si explozii

● distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

  colmatarea sistemelor de drenaj

  tasari inegale dupa inchiderea depozitului

  fenomen de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai puternic tasate;

Monitorizarea emisiilor si al calitatii factorilor de mediu:

 

 

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conform cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni:

  controlul levigatului si al apelor uzate;

   urmarirea calitatii apei freatice;

   urmarirea producerii gazului de fermentare si a emisiilor la cosul centralei termice;

   urmarirea poluarii solului;

   urmarirea nivelului zgomotului;

Puncte de automonitorizare pe perioada functionarii depozitului:

 

 

Puncte monitorizare emisii poluanti in apa uzata:

 

  intrare si evacuare statie epurare ape uzate;

  fosa septica betonata care colecteaza apele menajere;

Puncte monitorizare a emisiilor in aer:

  sistem de evacuare a gazelor de depozit pe sectiuni reprezentative;

  cosul de evacuare a gazelor arse de la centrala termica.

  puncte monitorizare emisii poluanti apa freatica: 3 foraje de observatie

  puncte monitorizare nivel zgomot: limita incintei

  puncte monitorizare emisii poluanti in sol: aceleasi ca in bilantul de mediu de nivel II

 

 

Emisiile de poluanti ape uzate si ape uzate menajere:

 

 

Levigatul epurat (permeatul) e colectat in bazinul de permeat cu capacitate de 500 mc

Permeatul se utilizeaza astfel:

● parte pentru rezerva de incendiu stocata in bazinul cu capacitatea de 300 mc;

● parte pentru stropitul spatiilor verzi si platformelor din incinta depozitului

● surplusul de permeat se transporta cu autovdanja la statia de epurare (Constanta SUD)  conform contractului incheiat cu RAJA – Constanta;

Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin betonat impermeabilizat cu capacitatea de 10 mc de unde sunt vidanjate si transportate la statia de epurare Constanta SUD. Determinarea volumelor de apa uzata evacuata la statia de epurare Constanta Sud se realizeaza prin cantarirea fiecarei vidanje.

In tabelul urmator se vor prezenta valori de referinta pentru emisii din apa uzata (permeat + ape uzate menajere):

Tipul apei uzate

Caracteristici de calitate normale

Metoda de analiza

U.M.

Valoarea limita admisibila si temeiul legal:

CMA

Autorizatia de gospodarire a apelor Nr. 96/12.12.2006

Ape epurate (permeat) / Ape menajere

pH

SR ISO 10523-97

Unitati pH

6.5 – 9

NTPA – 002 aprobat prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata prin HG 352/2005

MT5

STAS 6953 - 81

mg/dmc

350

CB05

SREN 1899 2/2002

mg O2/dmc

300

CC OCr

SR ISO 6060/96

mg O2/dmc

500

Azot amoniacal

SR ISO 7150-1/2001

mg/dmc

30

Fosfor total

SR EN 1189 – 99

mg/dmc

5

Cianuri

SR ISO 6703/1 – 98

mg/dmc

1

Sulfuri si hidrogen sulfurat

SR ISO 10530 – 97

mg/dmc

1

Sulfiti

STAS 7661 – 89

mg/dmc

2

Sulfati

STAS 8601 – 70

mg/dmc

600

Fenoli

SR ISO 6439 – 01, SR ISO 8165/100

mg/dmc

30

Ioni metale grele

SR ISO 8288 – 01

mg/dmc

˂ 5,0

Detergenti

SR ISO 7875/1,2 – 9,6 

mg/dmc

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LOCALIZAREA PE HARTA A GROPII DE DESEURI ECOLOGICE NEPERICULOASE DE LA DEDMI OVIDIU:

DRUMUL DE ACCES PANA LA RAMPA:

CELULELE DE DEPOZITARE A GUNOIULUI MENAJER DE LA CENTRUL DEDMI OVIDIU:

 

              

                                                                                                             









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu