Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Proiect – judetul mures - dezvoltare regionala si rurala

Proiect – judetul mures - dezvoltare regionala si rurala



ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

DEZVOLTARE REGIONALA SI RURALA


PROIECT – JUDETUL MURES

Introducere

            Judetul Mures este atestat documentar in anul 1409, an in care regele Sigismund de Luxemburg a rasplatit vitejia locuitorilor din Casin si din satele invecinate si a dezlipit acest tinut de tinutul Ciucului, oferindu-i administratie proprie. In 1462 Matei Corvinul intareste hotararea lui Sigismund prin diploma de la Medias, confirmand prin aceasta dreptul locuitorilor de a-si alege judecatori si conducatori in razboi.

            Desi formarea judetului ca teritoriu de sine stator cu o administratie proprie este destul de tarzie, exista destule urme care dovedesc ca locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizatie comparabila cu orice civilizatie din acea vreme, din orice colt al lumii. Istoria locurilor si a populatie autohtone se pierde in negura timpurilor, reconstructia istoriei realizandu-se prin descoperiri arheologice ale urmelor pastrate pana in zilele noastre. Desfasurate in diverse etape, sapaturile arheologice au scos la iveala o multitudine variata de vestigii (arme, podoabe, unelte) inca din neolitic, astfel incat tabloul conturat de acestea prezinta actualul teritoriu al judetului Mures ca pe o arie de populare timpurie, inca din primele faze ale civilizatiei, din epoca oranduirii comunei primitive.

            O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Campie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu, si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene. Frumusetilor naturale li se adauga ample si pitoresti manifestari etnofolclorice: Targul fetelor de la Gurghiu, Targul cireselor de la Brancovenesti, Targul pestelui de la Zau de Cimpie si Saulia, Targul pepenilor de la Sinpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbarile secerisului, obiceiul colindatului, praznicele crestine, nuntile si alte datini din viata comunitatilor traditionale.

            Datorita avutiei sale naturale si culturale, calitatii resurselor umane, potentialului economic, judetul Mures prezinta un potential ridicat in privinta dezvoltarii durabile.

Capitolul I - Prezentarea judetului Mures

1.1 Cadrul natural

          1.1.2 Asezarea geografica

            Judetul Mures este situat in zona central-nordica a tarii in centrul Podisului Transivaniei, fiind cuprins intre meridianele 23°55’ si 25°14’ longitudine estica si paralele 46°09’ si 47°00’ latitudine nordica. Judetul se intinde intre culmile muntoase ale Calimanului si Gurghiului pana in Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei. Axa fizico-geografica a judetului este raul Mures care strabate judetul de la NE catre SV pe o distanta de 140 km; raul imprumutand si numele Mures, judetului.

Judetul Mures se invecineaza cu alte sapte judete. La nord-est cu judetul Suceava pe o distanta 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Calimani. Pe latura estica pe o distanta de 130 kilometri se invecineaza cu judetul Harghita, limita fiind descrisa pe directia nord-sud de muntii Calimani, defileul Muresului intre Toplita si Stanceni, muntii Gurghiului pana aproape de Sovata, traverseaza apoi cursul superior al Tarnavei Mari pana la intersectia acestuia cu raul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estica judetul Mures se invecineaza pe o portiune de 20 km cu judetul Brasov. In partea de sud-vest pe o distanta de 80 de km se invecineaza cu judetul Sibiu. Limita cu acest judet incepe la intersectia dintre Tarnava Mare si Hartibaci, traverseaza Tarnava Mare langa Danes, Mures apoi urmeaza linia descrisa de cele 2 Tarnave pana in apropiere de sud-vestul orasului Tarnaveni. La confluenta Ariesului cu Muresul incepe granita cu judetul Cluj, in partea de vest a judetului Mures, si traverseaza colinele Campiei Transilvaniei pe o distanta de aproape 60 km. In partea de nord pe o distanta de 100 km, judetul Mures se invecineaza cu judetul Bistrita-Nasaud linia de demarcatie dintre cele doua judete fiind dealurile din Campia Transilvaniei, Subcarpatii interni iar spre final Muntii Calimani la o altitudine de 2000 m.

            1.1.2 Relieful

Relieful colinar si de podis deluros este prezent pe suprafata judetului intr-o proportie de 50%. Din cealalta jumatate fac parte dealurile subcarpatice transilvanene si muntii vulcanici Calimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrari orizontale si salturi altimetrice pe sectoare avand ca punct de minim Valea Muresului din apropierea Ludusului cu o altitudine de 300 m si ca punct de maxim creasta Muntilor Calimani la 2100 m. Pe suprafata judetului pot fi identificate urmatoarele unitati de relief: Muntii vulcanici Calimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvanene ale Reghinului si Tarnavei Mici, podisul Tarnavelor si Campia colinara a Transilvaniei.

           

            1.1.3 Clima

            Judetul Mures se afla in sectorul de climat continental-moderat de dealuri si paduri precum si in sectorul climei de munte. Pana la mijlocul anilor '90 clima judetului avea urmatorul specific: veri mai calduroase si ierni lungi si reci, cu precadere in zonele montane din nord-estul judetului. In partea de vest a judetului climatul are nuante mai aride, verile fiind in general mai secetoase si mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt intre 2°-4°C in partea de est si 8°-9°C in partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19°C, iar cea cu temperaturile cele mai scazute ianuarie cu -3°-5°C.

Temperaturile extreme inregistrate pe suprafate judetului au fost -32°C in anul 1942 la Targu Mures si +40°C in Campia Transilvaniei la Sabed in anul 1952.

De la inceputul secolului pana in anii '80 s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946.

1.2 Asezarile

            Populatia judetului de-a lungul timpului a fost preponderent rurala. Schimbari majore in procentajul populatiei urbane apar in timpului regimului socialist, unele din masurile care aveau in vedere urbanizarea populatiei judetului fiind continuate si in prezent, dupa daramarea regimului comunist.

Urbanizarea populatiei judetului fost un proces de durata, inceputul acestor transformari sociale putand fi regasit in contextul social politic al secolului XIX

            Analiza teritoriului judetului realizata in anii '80 au scos la iveala neajunsurile numarului redus de orase raportat la suprafata si la numarul populatiei. In acest sens existau inca din aceasta perioada propuneri de urbanizare prin care se urmarea transformarea localitatilor Iernut, Sarmasu, Gurghiu si a altor alte 8 localitati in orase agro-industriale.

Aceste masuri au fost continuate si dupa schimbarea regimului din 1989 astfel ca la 31 decembrie 2005 judetul poate fi descris conform tabelului Statistica localitati dupa 1989

Statistica localitati dupa 1989

An

Orase si municipii

Municipii

Comune

Sate

1990

7

2

90

486

2000

7

4

90

486

2005

11

4

91

460

                                                                                           sursa: mures.insse.ro

           

            Cele mai importante orase si municipii ale judetului sunt:

            Targu Mures este municipiu resedinta de judet si cel mai mare oras al judetului Mures, Transilvania, Romania. Situat in zona centrala a judetului, pe ambele maluri ale cursului superior al raului Mures, orasul are ca delimitare geografica raul Mures si dealul Cornesti. Targu Muresul se invecineaza cu comunele Sangeorgiu de Mures, Cristesti, Livezeni, Santana de Mures si Sancraiu de Mures.

            Municipiul Targu Mures a fost de-a lungul timpului un important centru comercial si industrial al Transilvaniei si al Romaniei. Situat intr-una din cele mai bogate regiuni forestiere, avand in apropiere pasuni si terenuri agricole intinse, beneficiind de resurse energetice importante, in special (gaz metan), de forta de munca si traditii mestesugaresti apreciabile, Targu Mures a cunoscut o dezvoltare economica treptata, fapt care a stimulat si dezvoltarea demografica, culturala a orasului. Nu in ultimul rand pozitia geografica, in centrul arcului Carpatic, a favorizat inca din cele mai vechi timpuri aparitia balciurilor, orasul devenind un important centru de schimburi economice, acest aspect fiind reflectat chiar in numele orasului.

            Reghin este un municipiu si al doilea oras ca marime din judetul Mures.

Municipiul se afla amplasat la intersectia a doua axe de intensa si veche circultie, una pe Valea Muresului (Tg. Mures-Reghin-Deda-Toplita) si alta pe Valea Gurghiului spre campia Transilvaniei (Lapusna-Gurghiu-Reghin-Craiesti). Este traversat de calea ferata 405 Tirgu Mures-Deda, precum si de drumurile E15 Tirgu Mures-Toplita, E15/A Reghin-Bistrita, DN16 Reghin-Cluj-Napoca si de drumurile judetene modernizate Reghin-Lapusna si Reghin-Sovata.

            Sighisoara este situata la extremitatea sudica a judetului, in Podisul Tarnavelor si se intinde de o parte si de alta a raului Tarnava Mare. Sighisoara este un oras important al judetului, din punct de vedere economic social si politic fiind ridicat la rang de municipiu in anul 1968 si avand in subordine administrativa alte  sase localitati

             Tarnaveni este situat pe raul Tarnava Mica, pe la poalele dealului cu acelasi nume. Municipiul Tarnaveni este punct nodal a doua sosele, care-l strabat pe directia Est-Vest si Sud-Nord, si care fac legatura cu orasele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Medias (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) si colateral Targu Mures (la 38 km).

Prin descoperirea in 1912, in apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat si industria, predominand cea chimica, anorganica si industria materialelor de constructii. Astfel in 1916 se construieste o uzina de materiale explozibile si gaze de lupta numita Nitrogen, punandu-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde in prezent (ca si in trecut) fabricarea carbidului detine o pondere importanta. In prezent in localitate sunt sute de societati comerciale ce desfasoara, mai mult sau mai putin profitabil, atat activitati de productie (intern si export) cat si de prestari servicii catre populatie.

1.3 Populatia

            De-a lungul timpului populatia judetului a fost intr-o continua crestere, dupa cum se vede si din graficele de mai jos. Intre 1992 si 2002 a aparut o usoara scadere a numarului populatiei cu 4,7% reprezentand 29.202 persoane, aceasta tendinta de scadere fiind regasita la nivelul intregii tari cu 4,1% si la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensamantului din 2002 judetul Mures avea o populatie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin si 300.015 de sex feminin. Populatia judetului reprezinta 2,67 % din populatia Romaniei si 23% din Regiunea Centru, plasand Muresul pe locul 14 in ierarhia judetelor si pe locul 2 in clasamentul Regiunii Centru.

            Scaderea numarului populatiei se datoreaza atat sporului natural negativ cat si a soldului negativ al migratiei externe.

                                                                                                              sursa: mures.insse.ro

           

            In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin.          

Ponderea populatiei feminine a inregistrat in 2002 in totalul populatiei de 51.1% fiind in usoara crestere comparativ cu 1992 cand a fost de 50.7%. In ultimii 10 ani populatia masculina a inregistrat o scadere de 16.729  (cu 5.6% fata de 1992) care a devansat scaderea populatiei feminine (12.473 respectiv cu 4%).

            In prezent raportul intre sexe este de 1043 de persoane de sex feminin la 1000 de persoane de sex masculin, fata de raportul de 1026 femei la 1000 de barbati in 1992.

Structura populatiei pe sexe in 1992 si 2002                                                                           

1992

2002

numar

%

numar

%

Populatia stabila

610.053

100

580,851

100

Masculin

301.035

49.3

284.306

48.9

Feminin

309.018

50.7

296.545

51.1

                                                                                            sursa: mures.insse.ro                    

            Pe medii de viata sociala, se constata in 2002, comparativ cu anul 1992, cresterea ponderii populatiei rurale (de la 48.9% la 51.1%) concomitent cu scaderea populatiei urbane. Intre cele doua recensaminte, a scazut populatia municipiilor si oraselor cu 8.9% in timp ce populatia comunelor s-a redus in aceasta perioada cu numai 0.5%.

Structura populatiei pe medii in 1992 si 2002

1992

2002

numar

%

numar

%

Total

610.053

100

580,851

100

Urban

311.531

51.1

283.759

48.9

Rural

298.522

48.9

297.092

51.1

                                                                                                        sursa: mures.insse.ro

            Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate privind apartenenta la o anumita etnie, structura populatiei judetului dupa etnie la recensamantul din 1992 comparativ cu cel din 2002, se prezinta astfel:

Structura populatiei dupa etnie in 1992 si 2002

Nationalitatea

1992

2002

numar

%

numar

%

Populatia stabila

610.053

100

580.851

100

Romani

317.541

52.1

309.375

53.3

Maghiari

252.651

41.4

228.275

39.3

Rromi

34.798

5.7

40.425

7.0

Germani

4588

0.8

2045

0.4

Altii

475

0.007

731

0.01

                                                                                                                    sursa: mures.insse.ro

            Numarul persoanelor care s-au declarat la recensamant de religie ortodoxa este de 309.337 reprezentand 53.26% din totalul populatiei, reformata 157.046  (27%), romano-catolica 55.287 ( 9.52%) , greco-catolica 13.187 (2.3%).

Din totalul populatiei, 99.5% si-au declarat apartenenta la o religie, in timp ce persoanele care s-au declarat fara religie si atei reprezinta doar 0.5% din total.

Structura populatiei dupa religie in 1992 si 2002                  

Religia

1992

2002

numar

%

numar

%

Populatia stabila

610.053

100

580.851

100

Ortodoxa

312.514

51.2

309.337

53.3

Reformata

174.616

28.6

157.046

27.0

Romano-catolica

63.933

10.5



55.287

9.5

Unitariana

16.454

2.7

14.308

2.5

Greco-catolica

15.228

2.5

13.187

2.3

                                                                                                                    sursa: mures.insse.ro

1.4 Economia

            Dupa anul 1989 economia judetului Mures primeste noi coordonate, procesul de tranzitie de la o economie centralizata la o economie de piata redefineste intreaga economie a judetului. Principalele ramuri economice ale judetului sunt impartite astfel: industrie 41%, agricultura, silvicultura si exploatari forestiere 22%, servicii 37%.

Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comertului Mures, la data de 31 decembrie 2003, judetul Mures ocupa locul 14 pe tara la numarul agentilor economici, cu un numar de 27.854 agenti economici. Din numarul total al acestora, 17.984 erau societati comerciale, 29 erau regii autonome, 154 erau organizatii cooperatiste, iar 9.687 figurau ca persoane fizice si asociatii familiale. Din perspectiva capitalului, judetul Mures ocupa locul 9 pe tara ca numar de societati comerciale cu capital strain, existand 1.611 de astfel de societati. Dupa valoarea capitalului strain investit, judetul ocupa locul 14 pe tara.

           

            1.4.1 Industria

            Industria judetului se situeaza, la nivel national pe locul opt, aceasta fiind fruntasa in mai multe domenii. Cele mai importante din acest punct de vedere sunt industria producatoare de ingrasaminte chimice si industria producatoare de branzeturi, a caror productie, din 2002 si pana in 2004 (fiind ultimul an din care detinem informatii de acest tip), la nivel national se situeaza pe locul 1. Productia de ingrasaminte chimice inregistreaza o crestere continua, aceasta crescand in anul 2004 fata de anul 1999 cu 49,46%. Productia de branzeturi se afla intr-o situatie similara, aceasta crescand in anul 2004 fata de 1999, de 12,74 de ori.

Aceeasi pozitie o ocupa si industria producatoare de lapte de consum, doar ca in anul 2004 aceasta a fost devansata, coborand pe locul doi. Totusi productia de lapte de consum a avut o crestere mare, aceasta crescand din 1999 pana in 2004 de aproape patru ori, cea mai mica crestere inregistrandu-se in anul 2004, cand a fost de 8,88%, ceea ce ar putea explica scaderea in ponderea nationala.

In aceeasi situatie, ca cele amintite mai sus se afla si productia mobilierului, care in 2002 se situa pe locul 1, iar in anul 2003 a coborat pe locul 2, in ciuda faptului ca, in aceeasi perioada, productia de mobilier a avut o crestere usoara.

Judetul Mures se regaseste printre primele 10 locuri, in anul 2004, si in cazul altor industrii, dintre care amintim: productia de var – locul 7, care oscileaza de la un an la altul, dar avand totusi o tendinta crescatoare si productia de zahar rafinat – locul 8, care are o tendinta descrescatoare.

Nici productia de unt a judetului Mures nu trebuie neglijata, care pana in anul 2001 se afla printre primele 10 judete, ca in anul 2002 – 2003 sa fie pe locul 23 respectiv pe 21, ca in anul 2004 sa revina pe 11. Acest lucru poate fi explicat de faptul ca productia de unt a scazut in anul 2002 brusc, de la 300 tone (in anul 1999) la 5 tone. Aceasta a inceput sa creasca usor, pana la 11 tone (in anul 2003), ca in anul 2004 sa creasca de aproape de 10 ori, pana la 109 tone.

Foarte aproape este si industria de cherestea care a in perioada 1999 – 2003 a fost in primele 10, dar in 2004 productia, comparativ cu alte judete a scazut, ajungand pe locul 12 la nivel national. In anul 2001 productia de cherestea a crescut exploziv, ajungandu-se la o productie de 114.387 m3, care, dupa acest an a inceput sa creasca, in anul 2004 fiind de 75.568 m3.

Industria se caracterizeaza printr-o varietate mare a ramurilor producatoare, cu specializari de importanta nationala, intre care mentionam:

ü     industria extractiva a gazului metan ocupa un loc important in industria respectiv economia judetului Mures, fiind principala sursa de gaze naturale a tarii, in ceea ce priveste industria nationala.

ü     industria de exploatare si prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate ramuri industriale, in special datorita faptului ca in aceasta zona a tarii materia prima se gaseste din abundenta. Productia de medicamente a cunoscut o evolutie ascendenta in ultimii ani, devenind o ramura de baza in industria judetului, reprezentativ in acest domeniu fiind municipiul Tirgu Mures.

ü     productia de mobilier si instrumente muzicale. Productia de mobilier a judetului Mures este una dintre cele mai importante dintara, precum si cea de instrumente muzicale. Cea din urma este recunoscuta atat la nivel national, precum si la nivel international prin calitatea si traditia viorilor fabricate in Reghin.

ü     industria chimica si productia de medicamente este reprezentata in municipiile Targu Mures si Tarnaveni, unde se produc ingrasaminte chimice, carbid, produse chimice anorganice de baza, anti-daunatori.

ü     prelucrarea cauciucului si a maselor plastice cuprinde productia de anvelope din orasul Ludus si trei firme producatoare de mase plastice, in Tirgu Mures.

ü     industria alimentara, bauturi, reprezentative pentru aceasta fiind municipiile Targu Mures, Reghin, Sighisoara si orasul Sovata.

ü     industria textila, incaltaminte si confectii din textile si piele este reprezentata prin productia de tesaturi din bumbac si tip bumbac, confectii textile, pielarie si incaltaminte in municipiile Targu Mures si Sighisoara.

ü     produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlarie, caramizi, tigle, var, prefabricate pentru constructii, alte materiale de constructii, sticla decorativa, portelan, faianta) cuprinde productia de geamuri trase (2 mm grosime), sticlarie, caramizi, blocuri ceramice, tigle, poame si olane din argila, var si prefabricate din beton armat. Tot in ramura produselor din minerale nemetalice este cuprinsa si productia ceramica (faianta menaj, sticla si portelan fosfatic) de la Sighisoara, care cunoaste o dezvoltare tot mai mare in ultimii ani.

Cele mai reprezentative nume la nivel national in domeniul economic din judetul Mures sunt:

·       Combinatul de Ingrasaminte chimice Azomures (1966): societatea este considerata lider indiscutabil al industriei de ingrasaminte chimice din Romania fiind si unicul producator de melamina si materiale fotosensibile din tara. Actionarul majoritar al companiei este Transworld Fertilizers Holding Luxembourg cu 55,97%. Broadhurst Investments Ltd detine 20,75%, Fondul Proprietatea detine 7,69%, iar Azomures Holding LLC controleaza 9,99%

·       Centrala termoelectrica din Iernut este situata la iesirea din oras si are o capacitate de productie de 700 Mw, asigurand o mare parte din veniturile locuitorilor

·       Complexul de prelucrare a lemnului – Reghin: este cunoscut la nivel national pentru productia de instrumente muzicale.

·       Prolemn Reghin SA a fost fondata in 1991 si a facut parte din Intreprinderea de Exploatare si Transport care era vinduta spre privatizare. A fost cumparata de la FPS de catre Kastamonu Entegre A.S. Obiectul de activitate este productia de fete de usi.

·       Intreprinderea chimica Prodcomplex SA care are ca obiect de activitate productia de mase plastice.

·       Electromures SA. are peste 50 ani de experienta in productia de electrocasnice mici.

     Nascuta in urma transformarii din cooperativa „Ciocanul”, fondata in 1949, societatea Electromures S.A. a ocupat mereu un loc important, privilegiat in sectorul industrial chiar si in perioada in care tara era in conditii politice controversate.
     Multumita propriei capacitati productive (peste 8900 angajati in 1989) societatea a beneficiat de structura, instalatii si utilaje pentru a deveni independenta fata de alti furnizori, organizandu-si propriul flux productiv pe modul vertical.

      1.4.2 Agricultura

            Are o pondere destul de importanta in economia judetului Mures, si anume 22%. Acest lucru este confirmat, intr-o oarecare masura, de faptul ca 61% din suprafata totala a judetului Mures este suprafata agricola.

In ceea ce priveste judetul Mures, culturile predominante sunt cele de cereale (grau, secara, porumb, orz), de sfecla de zahar, de porumb si cea de legume.

Dintre acestea, in anul 2004, raportate la agricultura nationala, cele mai importante sunt:

sfecla de zahar, care are o pondere de 14,2%, judetul Mures ocupand    locul 1 la nivel national;

productia de legume, care are o pondere de 3,3%, judetul Mures ocupand astfel, locul 9.

Si celelalte culturi se situeaza destul de bine:

productia de grau si secara ocupa locul 14 la nivel national cu o pondere   de 2,3%

productia de cartofi locul 15, avand o pondere de 2,8%

si productia de porumb care e pe locul 19 la nivel national, cu o pondere    de 2,3%.

Pe general productia agricola vegetala, la nivel national, ocupa locul 11 (3% din cea nationala), scazand din anul 2000, cand se afla pe locul 10 (2,9%), desi ca pondere in productia nationala a crescut usor. In schimb, productia agricola animala, este situata ceva mai bine, ocupand locul 8 (3,1% din cea nationala), aceasta avand o evolutie ascendenta, crescand din 2000, cand era situata pe locul10.

Din productia agricola animala cea mai importanta ramura a productiei agricole animala, din judetul Mures, este productia de lapte de vaca si bivolita, care ocupa locul 7 la nivel national. Fata de anii precedenti aceasta se afla intr-o crestere continua, crescand ca pondere in productia nationala, de la 2,9%, in anul 2000, la 3,5% in anul 2004. O alta ramura importanta ar fi productia de carne sacrificata unde judetul Mures ocupa locul 11, cu o pondere de 2,9%, pondere ce are tendinta crescatoare, avand in vedere faptul ca in anul 2002 aceasta era de 2,2%.

De asemenea judetul Mures are o pondere destul de ridicata in ceea ce priveste numarul de porcine (3%) si bovine (3%), ceea ce ii asigura, la nivel national, locul 13 respectiv locul 9.

Productia agricola pe total, a judetului Mures, se afla pe locul 11, scazand din 2003 (locul 5), desi ca pondere in productia agricola nationala, a scazut doar cu un 0,1% (de la 3,1% la 3%).

La finele anului 2004, numarul populatiei ocupate in agricultura este in scadere. Totusi, agricultura este ramura economiei in care lucreaza 32,38% din populatia ocupata, fiind ramura cu numarul cel mai ridicat: 75.900 persoane (in aceasta cifra sunt incluse si persoanele ocupate in silvicultura si vanatoare), aceasta fiind in scadere fata de anul 1999, cand in agricultura lucrau 100.500 persoane, ceea ce reprezenta 42,64% din total populatie ocupata in judetul Mures.

            1.4.3 Situatia agentilor economici

            Rezultatele economice in judetul Mures in anul 2006 au fost realizate de un numar de 12.583 unitati economice active, numar ce a crescut fata de anul 2004 cu 17.5%. Repartitia acestora pe domenii de activitate, in procente, ar fi urmatoarea:

                                                                                   sursa: mures.insse.ro

           

Cel mai mare numar de unitati active se inregistreaza in ramura comert (5.142 unitati, reprezentand 40%), urmata de industrie (2.030 unitati, reprezentand 16%) si de servicii prestate in special intreprinderilor (1.707 unitati, reprezentand 14%).

            Desi ca numar de unitati economice, sectorul comercial este predominant, ca si cifra de afaceri si investitii, este cu mult devansat de catre sectorul industrial. Situatia cifrei de afaceri si a investitiilor brute, in anul 2006, pe domenii de activitate este prezentata in graficul de mai jos:

                                                           sursa: mures.insse.ro

           

            1.4.4 Forta de munca

            1.4.4.1 Structura ocuparii fortei de munca

            Perioada 1992-2007 fost marcata de reducerea numarului populatiei active civile din judetul Mures de la 271.900 persoane in 1992 la 238.100 persoane in 2007 si a ratei de activitate a populatiei in varsta de munca (numarul persoanelor active la 100 persoane cu varsta intre 15 si 64 ani) de la 53,2% in 1992 la 50,4% in 2007. p

                                                                                                                 

            Industria, agricultura si serviciile detin ponderi aproximativ egale din totalul populatiei ocupate. Fata de anul 1992, ponderea populatiei ocupate in agricultura a scazut cu 10.3%, iar ponderea populatiei din industrie a crescut cu 1.5%. Ponderea agriculturii la nivel judetean (32.9%) este sensibil mai mare decat la nivel national (31.9%) si regional (26.3%) iar ponderea industriei (27.7%) este mai ridicata decat la nivel national (24.9%) si mai mica decat la nivel regional (30.6%). La nivelul Regiunii Centru, judetul Mures se afla pe locul al doilea in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in agricultura si pe ultimul loc in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in activitati industriale

           

            1.4.4.2 Somajul

            Rata somajului la nivel regional a avut o evolutie oscilanta in perioada 1992-2007, cea mai mare scadere inregistrandu-se in anul 2004 fata de 2003 (38.1%), cea mai scazuta rata a somajului inregistrandu-se la sfarsitul anului 2007 (4.3%), iar cea mai ridicata in 1995 (12.5%). In anul 2007, rata somajului inregistrata la nivelul judetului Mures este mai mica atat decat cea la nivel regional (7,8%) cat si decat cea la nivel national. Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului a avut o evolutie asemanatoare ratei somajului. Numarul cel mai scazut de someri s-a inregistrat in 2007 (10.691 persoane), iar cel mai mare in 1999 (37.087 persoane).

                                                                                          sursa: mures.insse.ro

1.5 Starea mediului

            Ocupatiile specifice judetului Mures cum ar fi cresterea animalelor, exploatarea lemnului, terenurilor agricole, resurselor naturale ale subsolului, au avut ca rezultat o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de degradare a mediului inconjurator.

La aceste activitati s-au adaugat masive taieri de masa lemnoasa, urmare reimproprietaririi vechilor proprietari dar si activitati industriale care genereaza produse secundare periculoase. Efectul cumulat al acestor activitati constau in mari suprafete de paduri supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan lipsite de vegetatie. care prin acumulare pericliteaza confortul si sanatatea oamenilor.

Urmare acestora, se produc scurgeri masive a torentelor pe versanti care amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor locuitorilor.

            1.5.1 Zone critice pe teritoriul judetului Mures

1.5.1.1. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei.

            Emisiile principalilor poluanti au scazut in general , mai ales dupa 1989 in urma transformarilor economice inregistrate. Reducerea pe scara larga a productiei din principale  zone industriale si inchiderea multor instalatii poluatoare, au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanti, in perioada 1989-2000. totusi, multe zone sunt inca puternic poluate industrial si se impune in continuare, luarea masurilor pentru imbunatatirea calitatii aerului.

Poluarea aerului este, potential, cea mai grava problema pe termen scurt si mediu din punct de vedere al sanatatii, aerul poluat fiind mai dificil de evitat decat apa poluata. Efectele lui, care patrund peste tot, dauneaza sanatatii, degradeaza constructiile si mediul natural. Principalele surse fixe de poluare atmosferica sunt identificate in unitati industriale, amplasate in localitatile Tirgu-Mures si Tirnaveni  prin S.C. AZOMURES S.A. Tirgu Mures, respectiv S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni si iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier din marile aglomerari urbane (Tirgu-Mures, Reghin, Sighisoara).

Activitatea Combinatului de Ingrasaminte Chimice din Tirgu-Mures, are impact semnificativ asupra atmosferei prin emisiile de amoniac, oxizi de azot si pulberi. Rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti in atmosfera efectuate, evidentiaza depasirea valorilor admise. In zona de impact a activitatii Combinatului de Ingrasaminte Chimice, conform prevederilor legislatiei in vigoare si a autorizatiei de mediu titularul efectueaza determinari ale emisiilor de amoniac si oxizi de azot in atmosfera, in puncte fixe de automonitorizare.

            Traficul rutier - principalele aspecte generate de traficul urban sunt urmatoarele: poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. Poluarea atmosferei este cuantificata prin masuratori sistematice efectuate de I.P.M. Mures si D.S.P. Mures si confirma ca traficul rutier contribuie in mod semnificativ la cresterea concentratiilor de poluanti in aerul atmosferic al aglomerarilor urbane. Traficul greu genereaza valori ridicate ale zgomotului stradal si vibratiilor in municipiile Tirgu-Mures, Reghin, Sighisoara. Desi nu au fost facute masuratori ale concentratiei O3 in zonele rezidentiale traversate de traficul intens, se poate aprecia ca acesta are valori semnificative in perioadele cand se inregistreaza valori ridicate ale traficului rutier, tinand cont de starea tehnica precara a unor mijloace de transport, de la care emisiile de NOx, hidrocarburi (radicali liberi) este ridicata.

            Incepand cu 1 ianuarie 2006 valorile limita pentru sanatatea populatiei sunt mai restrictive decat valorile limita corespunzatoare anului 2005, pentru indicatorii dioxid si oxizi de azot, pulberi in suspensie PM10, plumb, oxizi de sulf. In acest context problema determinata de concentratia pulberilor in suspensie in aerului inconjurator devine tot mai acuta, ceea ce impune initierea unui proces de elaborare a unui Program de gestiune a calitatii aerului, care sa cuprinda actiunile, responsabilitatile si resursele necesare incadrarii in limitele admise.

1.5.1.2 Zone critice sub aspectul poluarii apelor

            La nivelul judetului Mures, zona cea mai critic din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este, aval de Tirnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea vinovata, S.C. BICAPA S.A., si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri, situate de-a lungul raului, care si la ora actuala polueaza, prin intermediul freaticului. Pe raul Tirnava Mica, la debite scazute, creste mult salinitatea apei, din cauza apelor sarate din zona Praid - Sovata.

            Un alt tronson de rau, afectat din punct de vedere fizico-chimic si mai ales bacteriologic, este in aval de municipiul Tirgu Mures, din cauza poluarii produse de S.C. AZOMURES S.A. si R.A. AQUASERV (Statia de epurare Cristesti). In cursul anului 2005 pe acest tronson, categoria de calitate a fost determinata de indicatorii regimului de oxigen si nutrienti. Probleme deosebite la acesti indicatori apar in lunile cu debite scazute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie).

            Un alt tronson critic si care s-a incadrat in categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost aferent judetului Mures (cca. 33 km), din cauza deversarilor de ape uzate, fecaloid menajer insuficient epurate, din localitatile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Sighisoara. Pe acest tronson de rau, in fiecare an, in perioada iunie – august, din cauza conditiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienti intr-un raport N/P optim, se constata o inflorire algala accentuata (20 - 30 milioane alge/litru), cu consecinte grave asupra prepararii apei potabile in Sighisoara si Medias si aparitia mortalitatii piscicole (in zona aval Medias - judetul Sibiu). Cursul de apa , de asemenea, este considerat critic, dar in cazul lui, concentratiile ridicate ale nutrientilor si mai ales a salinitatii se datoreaza conditiilor pedologice ale zonei (soluri saraturoase). Concentratiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen si ai nutrientilor are ca sursa, mai ales poluarea difuza.

Calitatea apelor freatice din judetul Mures, scot in evidenta faptul ca la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate, apa nu se incadreaza in calitatea potabila. La jumatate din aceste foraje calitatea este determinata doar de unu - doi indicatori, depasirea limitei admise fiind foarte mica. Probleme deosebite sunt in zona localitatilor Reghin (zona vulnerabila la azotati)

1.5.1.3 Zone critice sub aspectul deteriorarii solului

            Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora.

            Solurile degradate ca urmare a depozitarilor neorganizate de deseuri, la nivelul judetului Mures, sunt in suprafata de cca. 20 ha. O suprafata de aproximativ 6 ha, situata in amonte de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3, de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Tirnaveni, este afectata de exfiltratiile produse in perioada 1992-1994, din acest batal. Starea de calitate a solurilor este urmarita de laboratoarele specializate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (laboratoare OSPA). Terenurile afectate de eroziunea de suprafata sunt in suprafata de 60000 ha.

            Alunecarile de teren, cca. 30 ha, sunt prezente in zona Sardul Nirajului, in bazinul paraului Niraj si in zona aval Balauseri, in bazinul raului Tirnava Mica. Restrangerea utilizarii ingrasamintelor chimice si a pesticidelor din grupa I si a II-a de toxicitate, pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor si a daunatorilor, a redus impactul acestor substante asupra solului. Prin imbunatatirea tehnologiilor de foraj, la sondele de gaz si a lucrarilor de interventie, s-au minimizat efectele negative ale acestor lucrari asupra solului. Analizele de sol efectuate la terminarea lucrarilor atesta calitatea corespunzatoare a lucrarilor de redare in productia agricola, a terenurilor ocupate temporar.

            Carierele de suprafata pentru extragerea de nisip si balast ocupa in total 32 ha si sunt amplasate in terenuri slab productive. Lucrarile de redare in productia agricola a acestor amplasamente sunt executate cu intarziere. Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent si trivalent este determinata de exfiltratiile din batalele de reziduuri si poluarea istorica, difuza datorata spalarii amplasamentului poluat anterior de catre apele pluviale. In vederea decantarii namolurilor rezultate din fabricatiile de bicromat de sodiu si saruri de bariu ale societatii S.C. BICAPA S.A., au fost realizate si puse in functiune trei batale. Ca urmare a cresterii umiditatii materialului din structura digurilor, in unele locuri, malul a curs iar in altele a alunecat. Au aparut prabusiri ale taluzurilor de pana la 4 m, pe verticala. Apa din precipitatii ce se infiltreaza in masa deseurilor depuse in interiorul batalelor, nu este drenata artificial ci natural, prin radierul si digurile batalelor; se alimenteaza astfel solul, subsolul si stratul freatic, cu ape impurificate si in acelasi timp, aceste ape tin sub presiune intreaga constructie, contribuind la reducerea coeficientului de siguranta, in special a digurilor.

           

            1.5.2 Deseuri

            O problema importanta in ce priveste mediul si protectia acestuia in judetul Mures, este reprezentata de prezenta si gestionarea deseurilor menajere si din productie:colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare.

In zonele urbane, gestionarea deseurilor este realizata in mod organizat prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. In mediul rural, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor. Doar localitatile rurale aflate in zonele limitrofe centrelor urbane sunt deservite de servicii de salubritate.             Cantitatea de deseuri municipale inregistreaza o tendinta de crestere, determinata de cresterea consumului populatiei dar si de populatia deservita, planul national estimand o crestere medie de 0,8% pe an a acestora.

            Impactul depozitarii deseurilor urbane sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane). Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari neigienice si ilicite a deseurilor. Gospodarirea deseurilor in general si a deseurilor menajere in special, este una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale. Oricat de grea ar fi rezolvarea sa, problema impune un inalt nivel de cooperare, atat din partea locuitorilor, in ceea ce priveste alegerea sistemului si modul practic de realizare, cat si din partea autoritatilor prin institutiile statului direct implicate in acest proces si care trebuie sa informeze corect despre situatia gestiunii deseurilor.

            Deseurile periculoase sunt o categorie aparte de deseuri de productie. Principalele activitati generatoare de deseuri periculoase din judet sunt: industria chimica anorganica, transporturi (uleiuri uzate, anvelope uzate, emulsii, solventi), activitati agricole (pesticide si ambalaje de pesticide, uleiuri uzate, reziduuri petroliere, baterii si acumulatori uzati, etc.), industria lemnului (lacuri, vopsele) si acoperiri metalice - galvanizari (namoluri cu metale grele si cianuri), activitati medicale. Deseurile periculoase rezultate din gospodariile locuitorilor judetului nu sunt colectate separat (vopsele, lacuri, lesii, substante fitosanitare expirate, tuburi fluorescente, etc.), aceste deseuri eliminandu-se impreuna cu deseul menajer.

            Pe teritoriul judetului Mures nu exista un depozit de deseuri periculoase, practicile actuale  utilizate prezentand un risc mare pentru poluarea solului, a apelor de suprafata si a celor subterane.

            Deseurile rezultate din activitatile de ocrotire a sanatatii sau din activitatile veterinare (deseuri considerate periculoase pentru sanatatea populatiei) nu sunt neutralizate corespunzator cerintelor legale in vigoare, eliminarea acestora efectuandu-se prin ardere in incineratoarele apartinatoare spitalelor. Anul prevazut pentru inchiderea acestora este 2007,  instalatiile nefiind conforme cu cerintele UE si neputandu-se realiza o retehnologizare  in vederea conformarii. Alternativa pentru inchiderea crematoriilor constau in sterilizarea termica, incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale, in capacitati noi ce se vor realiza pana la finele anului 2008.

            Pesticidele sunt substante a caror utilizare este periculoasa pentru mediu. Ele sunt toxice chiar in cantitati mici si in general nu numai pentru organismele pentru care au fost create sa le distruga. Prin utilizarea lor in agricultura ele pot difuza un puternic impact negativ asupra surselor de apa de suprafata si subterane. In ultimii ani se constata o cantitate insemnata de astfel de deseuri stocate in depozitele de deseuri urbane si industriale, care ocupa mari suprafete de teren si afecteaza calitatea mediului, in special a apelor subterane si de suprafata.

            In acest context managementul deseurilor ocupa un rol important, deoarece deseurile nu sunt numai o potentiala sursa de poluare, dar ele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

            In prezent, in zonele montane, datorita activitatilor de prelucrare a lemnului, exista mari cantitati de rumegus, depozitat fie pe malul raurilor, fie pe marginea drumului sau in gradinile proprietarilor de instalatii de debitat material lemnos.

Capitolul II – Analiza SWOT a judetului Mures

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

·       Nod importante de transport rutier datorita situarii in centrul Romaniei

·       Aeroport international, deservind  4 judete din Regiune

·       Numeroase obiective turistice: castele, cetati, palate, conace

·       Resurse naturale bogate

·       Flora si fauna diversificata

·       Zona atractiva din punct de vedere al investitiilor

·       Zona cu potential industrial ridicat  

·       Retea hidrografica bine proportionata pe teritoriul judetului

·       Retea bine reprezentata de drumuri publice traversata de principalele sosele europene (E578, E60)

·       Finalizarea constructiei Parcului Industrial Vidrasau

·       Sector industrial diversificat

·       Existenta unei infrastructuri de productie disponibila, reprezentata de vechile amplasamente industriale abandonate

·       Tendinta de crestere a numarului IMM-urilor

·       Potential de forta de munca ridicat, bine calificat in numeroase domenii

·       Potential turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, traditiilor, monumentelor  arhitecturale si istorice 

·       Numeroase arii protejate - parc national, parcuri naturale, monumente ale naturii si rezervatii;

·       Capacitate turistica ridicata

·       Existenta  infrastructurii sociale si educationale de baza in orase

·       Puternic centru universitar in Tirgu Mures

·       raspandite din punct de vedere teritorial

·       Specialisti cu o foarte buna pregatire profesionala

·       Retea echilibrat raspandita in teritoriu de centre urbane, cresterea numarului acestora

·       Localitati cu importanta istorica si culturala in ce priveste patrimoniul construit

·       Incheierea de acorduri de colaborare, infratire intre localitatile judetului Mures si alte localitati din strainatate Concentrare de nationalitati care asigura interferente culturale cu o mare varietate de traditii si obiceiuri

·       Forta de munca bine pregatita profesional

·       Forta de munca suficienta

·       Potential agricol ridicat atat in ceea ce priveste zootehnia, cat si  productia vegetala

·       Suprafete agricole intinse care permit cultivarea diferitelor categorii de culturi agricole

·       Datorita configuratiei specifice a reliefului, accesul  feroviar se realizeaza in afara principalelor trasee

·       Infrastructura de turism slab dezvoltata, resursele in domeniu insuficient exploatate

·       Numeroase obiective turistice istorice, degradate

·       Potential industrial  insuficient  exploatat

·       Retea de comunicatii electronice slab raspandita

·       Unitati de asistenta sociala insuficient modernizate, neconforme  din punct de vedere sanitar

·       Servicii de sanatate insuficient asigurate in mediul rural

·       Centre familiale pentru copii institutionalizati insuficiente, ingreunand astfel integrarea acestora in societate

·       Lipsa centurilor ocolitoare produce gatuiri ale traficului in orase (Tirgu Mures,  Reghin, Sighisoara) 

·       Pondere redusa a drumurilor judetene si comunale modernizate

·       Disparitati intre numarul de IMM-uri infiintate intre mediul urban si cel rural 

·       Lipsa serviciilor de cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic si inovare din cadrul intreprinderilor economice

·       Calitatea scazuta a serviciilor in domeniul turistic

·       Utilitati turistice nemodernizate si dotare tehnica necorespunzatoare.    

·       Amplificarea migratiei care cuprinde in special populatia tanara

·       Sporul natural negativ

·       Adancirea procesului de imbatranire a  populatiei din mediul rural, pericolul de depopulare a unor asezari rurale 

·       Prognoze demografice care evidentiaza reducerea numarului de locuitori si schimbarea structurii pe grupe de varste

·       Piata de desfacere neorganizata pentru produsele agricole, care creeaza dificultati in valorificarea produselor agricole



·       Terenuri agricole de dimensiuni mici care nu permit o exploatare eficienta, cu productivitate maxima, existenta unor zone neexploatate

·       Ponderea serviciilor agricole in totalul productiei agricole este redusa

·       Poluare produsa de traficul rutier din marile aglomerari urbane: Tirgu Mures, Reghin, Sighisoara

·       Lipsa investitiilor unitatilor economice poluatoare pentru protectia mediului

·       Lipsa interventiilor de urgenta pentru asigurarea sigurantei structurale, a gospodaririi apelor si la seism

OPORTUNITATI

AMENINTARI



·       Posibilitatea accesarii unor programe cum ar fi SAPARD sau ISPA

·       Potential de atragere a investitorilor datorita bogatiei in resurse naturale, insuficient exploatate in prezent

·       Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea investitiilor straine

·       Posibilitatea dezvoltarii unui turism complex ( balnear, montan, agroturism, etc)

·       Dezvoltarea de parteneriate intre mediul academic si mediul de afaceri, in vederea satisfacerii cerintelor pietei

·       Dezvoltarea de parteneriate intre agentii economici locali si cei straini

·       Dezvoltarea retelei de supermarketuri prin atragerea de investitori straini

·       Dezvoltarea cometrului electronic

·        Derularea de lucrari in vederea modernizarii infrastructurii localitatilor.

·       Emigrarea populatiei calificate pentru obtinerea unor venituri mai mari

·       Sporul natural negativ in continua crestere

·       Imbatranirea accentuata a populatiei

·       Riscul de imbolnavire ridicat datorita poluarii rezultate din traficul urban si activitatile industriale

·       Cadrul legislativ insuficient dezvoltat pentru IMM-uri nou-infiintate

·       Lipsa credibilitatii mediului de afaceri

·       Desfiintarea multor centru industriale datorita nerespectarii legislatiei europene

·       Datorita migrarii masive, centrele industriale isi diminueaza capacitatile de productie

·       Procentul relativ mic alocat invatamantului in comparatie cu media din Uniunea Europeana.

Capitolul III – Strategia de dezvoltare a judetului Mures

         3.1 Obiectivul strategic

            Asa cum  o prezinta analiza economico-sociala a judetului, evolutia indicatorilor economici a cunoscut o scadere dupa 1990, dupa care se inregistreaza un proces de stabilizare, fiind de remarcat tendinta de crestere din ultimii ani.

Judetul Mures se bucura de o pozitie strategica centrala, care ar putea favoriza dezvoltarea unei bune infrastructuri de drumuri si feroviara, prin care sa se faca legatura cu cele mai indepartate puncte geografice ale tarii.

            In ultimii ani economia judeteana a trecut printr-un proces intens de restructurare economica a unor mari fabrici nerentabile, unele dintre ele avand un impact negativ asupra mediului. Economia si viata sociala este marcata profund de restructurare, dar exista capacitate substantiala prin revitalizarea  industriei si a serviciilor de a absorbi forta de munca disponibilizata. Odata cu procesul restructurarii, centrele traditionale industriale si-au pierdut din caracterul lor dominant, crescand astfel mobilitatea sociala, una dintre directii fiind dinspre urban spre rural.

            Avand in vedere situatia socio-economica si disparitatile existente la nivel judetean, tinand cont si de obiectivele dezvoltarii regionale in Romania, stabilite prin legea 315/2004, obiectivul strategic global este urmatorul:

            Cresterea economica mai accelerata a judetului, astfel incat raportul intre cea mai dezvoltata si cea mai slab dezvoltata zona, sa se diminueze pana la finele perioadei de programare.

            Obiectivele specifice

            Orientarea de baza a strategiei judetului o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.

In esenta, prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri  care sa permita redresarea economica a judetului si imbunatatirea situatiei zonelor cu intarzieri in dezvoltare, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului.

          Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltarii sunt:

·       Imbunatatirea generala a calitatii transportului regional cu respectarea conditiilor de protectia mediului;

·       Cresterea prosperitatii locuitorilor judetului prin dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii si crearea de noi locuri de munca;

·       Cresterea rolului turismului in economia judetului prin investitii directe, promovare si imbunatatirea serviciilor turistice;

·       Cresterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activitatilor economice in conditiile conservarii patrimoniului natural si istoric;

·       Ridicarea performantelor economice prin sprijinirea cercetarii, a transferului de tehnologie si dezvoltarea retelelor informationale pentru afaceri;

·       Reducerea somajului prin imbunatatirea angajarii si a adaptabilitatii fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale, imbunatatirea pregatirii si combaterea excluziunii sociale;

·       Reducerea disparitatilor in dezvoltarea centrelor urbane din regiune.

      3.2 Prioritatile strategice de dezvoltare

            Strategia de Dezvoltare Judeteana, prin prioritatile stabilite, urmareste dezvoltarea in judet a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor.

            Prioritati:

            Prioritatea I: Dezvoltarea infrastructurii locale si judetene

            Dezvoltarea economica durabila are ca suport o buna infrastructura de transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul si comunicatiile in judet. Trebuie in continuare create conditii pentru cresterea economica si pentru ocuparea fortei de munca, calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia impiedicand dezvoltarea multor localitati, reprezentand una din cauzele principale pentru ramanerea in urma a acestora.

            Reteaua inadecvata de drumuri in anumite zone si accesul dificil catre acestea reduc mobilitatea populatiei, disponibilitatea bunurilor de consum si a serviciilor, oportunitatile pentru angajare, functiile economice si sociale ale comunitatilor si implicit coeziunea interna a acestora.

            Imbunatatirea retelei de drumuri este o cerinta fundamentala pentru dezvoltarea economiei judetene. Finantarea acesteia va contribui la imbunatatirea accesului spre zonele dezavantajate care au potential de dezvoltare (municipiul Tirnaveni si zona limitrofa, zona Muresului inferior si valea superioara a Muresului, respectiv comunele invecinate Stinceni, Lunca Bradului si Rastolita),  catre cele industriale si turistice pentru a creste gradul de valorificare al resurselor acestora. 

            Dezvoltarea economica durabila nu poate fi conceputa decat intr-un sistem integrat care sa cuprinda sectoarele economice, infrastructura de transport si comunicatii si activitatile administrative si sociale.

            Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport,  comunicatii si nu numai.

Pentru facilitarea schimburilor comerciale, cu implicatii directe asupra atragerii investitorilor straini si pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din judet, se are in vedere asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si rutiera, respectiv dezvoltarea si modernizarea Aeroportului Tirgu Mures, modernizarea cailor rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii adecvate.

            O deosebita importanta trebuie acordata valorificarii altor surse de energie. Interventiile in sensul imbunatatirii infrastructurii, imbunatatirii accesului la facilitati publice si regenerarea mediului comun  se impun mai ales in zonele care sunt ramase in urma.

Obiective:

·       imbunatatirea accesibilitatii spre zonele si centrele cu potential economic care inregistreaza intarzieri in dezvoltare;

·       protectia mediului si prezervarea resurselor naturale;

·       imbunatatirea serviciilor de sanatate, serviciilor sociale si a accesului la educatie si pregatire.

Rezultate asteptate:

·       cadrul favorabil atragerii de investitii si implicit crearea de noi locuri de munca sustenabile;

·       imbunatatirea infrastructurii de transport va duce la crearea de  legaturi directe si rapide intre polii economici de dezvoltare si coridoarele pan-europene cu efect direct asupra imbunatatirii mediului de afaceri;

·       pe termen lung, imbunatatirea infrastructurii de transport va duce la ridicarea pregatirii si a mobilitatii populatiei si in consecinta a accesului la munca si educatie;

·       armonizarea  cu standardele europene in domeniul asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere,  are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

·       conservarea, protectia si igienizarea  mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si asanarea zonelor degradate prin activitati industriale va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra starii de sanatate a locuitorilor si a cresterii sperantei de viata a acestora;

·       implementarea actiunilor va duce la stimularea parteneriatului intre administratia publica, ONG-uri si firmele private in scopul crearii unei infrastructuri capabile sa asigure valorificarea deseurilor prin aplicarea unor tehnologii noi si nepoluante.

Masuri:

·       dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii;

·       imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a mediului;

·       dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de educatie;

·       dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate;

            Prioritatea II: Sprijinirea afacerilor

            Suportul financiar pentru dezvoltarea afacerilor va duce la cresterea competitivitatii intreprinderilor pe piata europeana. Un bun mediu de afaceri, existenta unor reale oportunitati pentru IMM-uri, vor conduce la cresterea de ansamblu a economiei judetene. Nevoile in acest sector sunt mari datorita restructurarilor din industria judeteana din ultimii ani care au afectat marile platforme industriale si combinatele mari poluatoare.

            Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forta de munca, este de fapt locomotiva economiei judetului. De aceea, crearea facilitatilor pentru investitori prin amenajarea unor parcuri industriale si stimularea afacerilor prin crearea de locatii necesare incubarii afacerilor, reprezinta o prioritate pentru judetul Mures. Cresterea calitatii managementului intreprinderilor este de asemenea o masura cheie pentru catalizarea dezvoltarii de afaceri.

            In vederea cresterii competitivitatii firmelor se preconizeaza asigurarea unor servicii de consultanta prin care sa se urmareasca asigurarea unei calitati sporite a produselor pentru a putea penetra pietele externe.

Promovarea produselor de catre firme pentru a le face cunoscute pe piata interna si externa constituie de asemenea o actiune importanta la nivelul judetului.

            Luand in considerare povara pe care somajul o creeaza asupra bugetului national si presiunea sociala pe care o genereaza, s-a considerat ca solutia acestei probleme poate fi gasita prin sustinerea crearii si dezvoltarii de noi companii private, capabile sa absoarba surplusul de muncitori. Din aceasta cauza apare ca o stringenta necesitate intensificarea acestui proces prin stimularea si sustinerea unor societati private care se dovedesc viabile.

In ce priveste domeniul cercetarii, inovarii, se constata cresterea continua a procesului de imigrare, rezultand o pierdere de resurse umane inalt calificate, cea mai importanta resursa pe care il poate avea un teritoriu. Nu exista tara dezvoltata fara un puternic sector de cercetare si nu exista cercetare stiintifica fara dezvoltare socio-economica. De aceea, finantarea cercetarii ar aduce dezvoltare in judet si ar mentine forta de munca inalt calificata. Cercetarea stiintifica si invatamantul stiintific trebuie promovat pentru stabilitate,  progres social si cresterea bunastarii.

            Pentru a facilita transferul informatiilor de la invatamantul superior si institute de cercetare, spre sectorul productiv, trebuie sa fie intarite legaturile dintre universitati, societati comerciale, organizatii neguvernamentale si institutii publice, in scopul introducerii noului si a unei abordari inovative.

Obiective:

·       stimularea crearii de noi societati comerciale si a dezvoltarii celor existente din domeniul productiv si al serviciilor; prin cresterea calitatii produselor si a serviciilor ;

·       dezvoltarea competitivitatii economiei  judetene prin stimularea activitatilor de promovare a produselor;

·       sprijinirea dezvoltarii unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea afacerilor prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri

·       cresterea cooperarii intre sectorul de cercetare-dezvoltare si sectorul economic in scopul imbunatatirii competitivitatii intreprinderilor.

Rezultate asteptate:

·       cresterea competitivitatii judetene prin stimularea crearii de noi societati comerciale, al dezvoltarii celor existente din domeniul productiv si al serviciilor;

·       cresterea productivitatii muncii si a calitatii produselor si a serviciilor prin  modernizarea tehnologiilor;

·       aparitia de noi locuri de munca si scaderea ratei somajului;

·       deschiderea de noi piete de desfacere prin activitatile de promovare a bunurilor si serviciilor de calitate din judetul Mures; 

·       atragerea de noi investitii in  judetul Mures;

·       stimularea cooperarii dintre sectorul public si cel privat;.

Masuri:

·       crearea si dezvoltarea IMM-urilor in sectorul productuv si de servicii;

·       promovarea produselor industriale pe piata interna si externa;

·       dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locatii specifice

·       sprijinirea cercetarii, a transferului de tehnologie si dezvoltarea retelelor informationale pentru afaceri

            Prioritatea III: Dezvoltarea turismului

          Judetul Mures, prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin eterogenitatea etnica si implicit cea culturala, prezinta multe oferte amatorilor de turism montan, cultural, rural, sportiv, balnear, ecumenic si turism pentru tineret.

            In judetul Mures, au fost declarate prin Decret - Lege doua rezervatii naturale: rezervatia de la Zau de Campie este protejata ca unica statiune de bujor de stepa (Paconia tenuifolia) din Transilvania, iar pe teritoriul comunei Gurghiu este protejata padurea seculara de Quercinee de la Mociar.

            De asemenea, pe teritoriul judetului se gasesc specii de plante si de animale care au calitatea de monument al naturii cum ar fi: laricele, tisa, rasul, cocosul de munte, corbul, cocosul de mesteacan.

            Dezvoltarea turismului este de o cruciala importanta pentru dezvoltarea economiei judetului pe baza  potentialului ei intern. O conditie de baza pentru dezvoltarea turismului se bazeaza pe promovarea atractiilor turistice care genereaza cerere in destinatiile turistice si pe cresterea serviciilor turistice care au un rol crucial in realizarea castigurilor din activitati turistice. Dezvoltarea turismului are un mare rol in cresterea angajarii fortei de munca si constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Trebuie sa tinem seama insa ca aceasta dezvoltare necesita intr-o masura sustinuta conservarea patrimoniului natural si cultural.

            Exista pe piata internationala a turismului, o crestere a interesului  pentru produsele turistice culturale si eco-turism si servicii bazate pe unicitate si calitate.

            Datorita acestui imens potential si a conditiilor favorabile Romaniei/Regiunii Centru/Judetului Mures de pe piata turistica, turismul a fost ales ca domeniu tinta prioritar prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la dezvoltare economica, la crearea de noi locuri de munca, in special pentru femei si protejarea celor existente. De asemenea dezvoltarea turismului este o prioritate si pentru Regiunea Centru, astfel incercandu-se  crearea unei identitati regionale care sa consolideze coeziunea dintre cetatenii celor 6 judete ale Regiunii.

            Pentru o mai buna exploatare a oportunitatilor este esential sa se dezvolte produsele turistice prin dezvoltarea instrumentelor de piata necesare pentru promovare si sa se imbunatateasca accesibilitatea spre punctele de atractie.

            Sprijinul financiar va servi in principal cresterii calitatii ofertei turistice si prin aceasta se va imbunatati imaginea judetului ca destinatie turistica, care detine un potential turistic partial valorificat. Importanta turismului in economia judeteana  va creste considerabil. Imbunatatirea serviciilor in turism va conduce la competitivitatea acestui sector, rezultand o cerere mai mare si se vor crea noi locuri de munca. Resursele turistice vor fi utilizate rational, respectandu-se principiile dezvoltarii durabile.

Obiective :

·       marirea atractivitatii si a competitivitatii zonelor turistice  cu potential natural si cultural prin imbunatatirea infrastructurii;

·       crearea de noi atractii, produse si intreprinderi in diferite zone turistice;

·       cresterea veniturilor generate de catre capacitatile turistice prin imbunatatirea serviciilor.

Rezultate asteptate :

·       atragerea de noi investitii prin asigurarea unor locatii turistice dotate corespunzator din punct de vedere tehnic;

·       cresterea calitatii si diversificarea serviciilor;

·       mentinerea locurilor de munca existente si crearea de noi locuri de munca;

·       imbunatatirea calitativa a marketingului turistic;

·       imbunatatirea imaginii turistice a judetului Mures;

·       promovarea de marci turistice regionale;

·       cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor tinta de turisti corespunzator diversificarii ofertei.

Masuri:

·       dezvoltarea infrastructurii in turism, conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural;

·       dezvoltarea diversificarea si promovarea ofertei turistice

·       imbunatatirea serviciilor in turism

            Prioritatea IV: Dezvoltarea durabila a localitatilor

            Pentru Judetul Mures, dezvoltarea localitatilor este considerata ca o directie prioritara a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in practica a unei politici integrate care sa permita punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential din arealul mentionat. Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, acesta trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung. Centrele urbane joaca un rol important in dezvoltarea judetului, nivelul de dezvoltare al zonelor desemnate fiind direct influentata de gradul de dezvoltare al localitatilor componente.

            Ineficienta dotarilor infrastructurale de baza ( retele de apa potabila, canalizare, strazi, etc.), atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, se repercuteaza negativ asupra starii de bunastare a populatiei.

            Intre localitatile judetului exista disparitati socio-economice generate de marimea demografica, structura activitatilor economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotarilor infrastructurale. Aceste disparitati sunt adesea mult mai mari in interiorul localitatilor, unde arealele atractive ( cartiere )din punct de vedere al calitatii vietii, co-exista cu areale de severa degradare socio-economica. Astfel, pentru obtinerea unei dezvoltari durabile, investitiile trebuie sa sprijine simultan actiuni pentru dezvoltarea economiei si competitivitatii, ocuparii, protectiei mediului, integrarea grupurilor etnice si revitalizarea fizica a localitatilor. 

            Din aceste motive strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde  dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii si a serviciilor  – managementul resurselor naturale, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.

            Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica, servicii in afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor.

            In cadrul comunitatilor rurale din judet se intalnesc asezari umane izolate care se confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii. Economia rurala, bazata in principal pe agricultura si prelucrarea produselor agricole si neagricole, este prea putin eficienta si inregistreaza un declin continuu, ceea ce are drept rezultat un grad accentuat de subdezvoltare si un decalaj semnificativ fata de mediul urban si fata de spatiul rural european.

Obiective:

·       cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin sprijinirea investitiilor prin revitalizarea economiilor locale;

·       regenerarea localitatilor si a arealelor acestora prin proiecte integrate si participative;

·       cresterea atractivitatii centrelor urbane afectate de restructurari industriale, prin reabilitarea arealelor dezafectate si pregatirea lor pentru alte tipuri de activitati;

·       modernizarea infrastructurii publice si serviciilor;

·       activarea participarii si cooperarii intre partenerii locali in scopul prezervarii mostenirii naturale si culturale a localitatilor;

·       dezvoltarea durabila a  sectorului forestier prin stimularea exploatarii rationale a resurselor padurilor;

·       cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru atragerea investitiilor straine si locale prin folosirea resurselor naturale;

·       cresterea veniturilor populatiei din exploatarea rationala a padurilor;

·       extinderea zonelor impadurite, in scopul cresterii valorii adaugate a produselor forestiere;

·       modernizarea si diversificarea proceselor economice de exploatare si prelucrare a lemnului.

Rezultate asteptate:

·       aparitia unor noi societati comerciale cu activitati diverse, bazate pe productie si servicii;

·       crearea de noi locuri de munca;

·       cresterea veniturilor populatiei;

·       reducerea diferentelor dintre mediul rural si cel urban;

·       cresterea competitivitatii atractiilor turistice locale bazate pe unicitate si specific cultural  si natural;

·       atragerea in circuitul turistic a unor locatii rurale, in zone izolate, fara alte alternative de venituri;

·       prezervarea mostenirii naturale, istorice si culturale a judetului pentru generatiile viitoare;

·       mentinerea si dezvoltarea functiilor economice, ecologice si sociale ale padurilor din zonele rurale;

·       extinderea zonelor impadurite  in scopul cresterii valorii adaugate a produselor forestiere.

Masuri:

·       dezvoltarea durabila a mediului urban:

o      sprijinirea ariilor urbane cu probleme prin prisma reabilitarii mediului construit, incluziunea sociala, antreprenoriatul si ocuparea fortei de munca;

o      revitalizarea centrelor urbane cu potential de dezvoltare regionala pentru a le permite acestora sa actoioneze in regiuni ca motoare ale cresterii economice, prin sprijinirea dezvoltarii crearii si diversificarii activitatilor economice;

o      regenerarea centrelor urbane sau ale unor areale cu probleme din interiorul acestora in scopul diminuarii disparitatilor existente prin proiecte integrate, realizate printr-o abordare parteneriala si participativa

·       dezvoltarea durabila a mediului rural:

o      revigorarea spatiului rural prin sprijinirea dezvoltarii, crearii si diversificarii activitatilor economice;

o      stabilizarea populatiei in mediul rural;

o      crearea de noi locuri de munca prin cresterea angajarii in sectoare neagricole;

o      cresterea veniturilor populatiei prin exploatarea rationala a padurilor;

o      extinderea zonelor impadurite, in scopul cresterii valorii adaugate a produselor forestiere;

o      modernizarea si diversificarea proceselor economice de exploatare si prelucrare a lemnului.                                   

Prioritatea V: Cresterea ocuparii fortei de munca, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

            Instabilitatea socio-economica cu care s-a confruntat Romania si implicit judetul Mures in ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimtite si pe piata fortei de munca. Imbatranirea populatiei si cresterea ratei dependentei, scaderea numarului populatiei active si cresterea somajului  datorat proceselor de restructurare  dar si a ineficientei sistemului de formare profesionala care sa raspunda cerintelor pietei fortei de munca, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii in domeniul dezvoltarii resurselor umane, care sa sprijine reformele din acest domeniu, strategii care sa acopere atat sfera educationala si a formarii profesionale  cat si pe cea a ocuparii populatiei.

            Competitivitatea judetului, pe langa disponibilitatea si calitatea infrastructurii tehnice si a dezvoltarii unei societati informationale are nevoie si de asistenta tehnica pentru dezvoltarea unui sistem educational de care depinde:

  • calitatea calificarilor si deprinderilor de pe piata muncii;
  • gradul mobilitatii pregatirii profesionale a locuitorilor

            Oamenii trebuie sa fie capabili sa se adapteze la conditiile schimbarilor  socio-economice si sa profite din plin de avantajele unor noi oportunitati de angajare.

            Imbunatatirea nivelului de pregatire profesionala si adaptarea deprinderilor si a pregatirii profesionale la nevoile specifice ale pietei muncii sunt cruciale pentru ridicarea potentialului resurselor umane din judet si cresterea sanselor individului in cadrul pietei muncii. Necesitatea cresterii competitivitatii este determinata de schimbarile structurii pietei muncii si presupune o adaptare rapida a omului de varsta activa la aceste schimbari. Autoritatile, institutiile si alti actori de la nivel judetean si local trebuie sa aiba un rol activ in acest proces.

            In cadrul acestei prioritati se are in vedere : calificarea si recalificarea fortei de munca in scopul de a o face mai adaptabila la nevoile in continua evolutie pe piata muncii, imbunatatirea masurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru incurajarea ocuparii fortei de munca si promovarea includerii sociale a grupurilor defavorizate.

            In completarea si sprijinul acestor masuri si initiative de la nivel national, Cresterea Ocuparii, Dezvoltarea Resurselor Umane si a Serviciilor Sociale a fost identificata ca  prioritate de dezvoltare a judetului Mures.

Obiective:



·       cresterea flexibiltatii si a mobilitatii profesionale a resurselor umane pe baza ridicarii nivelului de cunostinte si a deprinderilor profesionale ale lucratorilor;

·       diversificarea, extinderea si cresterea calitatii serviciilor sociale oferite de autoritatile locale, institutii si organisme neguvernamentale;

·       promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care incep sau administreaza o afacere

Rezultate asteptate:                                     

·       reducerea ratei somajului prin crearea unei mai mari mobilitati pe piata muncii;

·       cresterea numarului de angajati care au urmat cursuri de calificare/specializare

·       cresterea numarului de ONG-uri si institutii publice implicate in furnizarea de servicii sociale in parteneriat cu autoritatile locale;

·       diversificarea, extinderea si cresterea calitatii serviciilor sociale oferite de autoritatile locale, organisme guvernamentale si neguvernamentale

·       cresterea numarului de persoane care beneficiaza de imbunatatirea calitatii serviciilor sociale

·       promovarea participarii persoanelor excluse social la viata culturala si sociala a comunitatii

·       dezvoltarea cunostintelor managerilor in tehnici de gestionare a firmei, in domeniul politicii de dezvoltare a resurselor umane, tehnici de marketing, etc. ;

·       cresterea numarului de IMM-uri care si-au imbunatatit strategiile de dezvoltare a resurselor umane, strategii de marketing etc.

Masuri:

·       promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca disponibile si dezvoltarea sistemului de formare profesionala initiala si continua

·       imbunatatirea si extinderea sistemului de servici locale

·       achizitionarea de competente specializate in domeniul administrarii si dezvoltarii afacerilor

Capitolul IV – Pozitia judetului Mures in Regiunea de dezvoltare Centru

4.1 Descierea Regiunii de dezvoltare Centru

          4.1.1 Prezentare generala

          Regiunea de dezvoltare Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul de 250 longitudine estica si paralela de 460 latitudine nordica.

          Prin pozitia sa geografica, Regiunea Centru realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare , inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Regiunea Centru este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34100 km2, ceea ce reprezinta 14,3% din teritoriul tarii.

          4.1.1 Situatia economica a regiunii

          Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblu al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar.

          Existenta unor insemnate resurse minerale (sare, minereuri metalifere, materiale de constructie) a jucat, in trecut, un rol important in dezvoltarea economica a regiunii, exploatarea acestora fiind atestata inca din antichitate In evul mediu, economia regiunii a fost impulsionata de dezvoltarea breslelor din principalele centre urbane (Sibiu, Brasov, Sighisoara, Medias, Sebes), contribuind la dezvoltarea acestora. In a 2-a jumatate a secolului XVIII in Transilvania au aparut primele manufacturi moderne, acestea constituind germenii economiei capitaliste care cunoaste o dezvoltare mai pregnanta

in a 2-a jumatate a secolului XIX, odata cu constructia primelor cai ferate si a dezvoltarii si modernizarii principalelor orase (Brasovul si Sibiul, in primul rand).

          Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara.

          In perioada 1990-2000 regiunea a traversat o perioada dificila, de declin economic, marcata de un inceput greoi al transferului de proprietate si al restructurarii activitatilor economice.

          Incepand cu anii 2000-2001 climatul economic s-a imbunatatit, economia si-a reluat cresterea, iar in prezent asistam la consolidarea cresterii economice. Un rol important in dezvoltarea economica il au investitiile straine , Regiunea Centru reusind sa atraga doar intr-un singur an, 2005, investitii straine directe in valoare de 573 milioane euro. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini.

          Sectorul serviciilor are o contributie importanta la formarea P.I.B., avand o dezvoltare semnificativa in ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari cresteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari..

          Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Este nevoie de restructurarea intregului lant de activitati economice, incepand de la schimbarea metodelor de organizare a productiei agricole terminand cu valorificarea acesteia. Aceste transformari de amploare necesita finantari importante care vor fi acoperite prin atragerea de fonduri din cadrul programelor nationale si europene.

Ca urmare a evolutiilor economice pozitive dar si a migratiei, in numar mare, a fortei de munca, spre Europa Occidentala numarul somerilor este in scadere iar rata somajului s-a redus pana la 7,3% la sfarsitul anului 2005 si 6,2% la sfarsitul anului 2006 (rate, totusi, superioare nivelului national), inregistrandu-se chiar deficite de forta de munca la anumite profesii si calificari.

Cel mai puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere (Aiud, Abrud, Zlatna, Risnov, Victoria, Baraolt, Balan, Vlahita, Tirnaveni, Ludus, Dumbraveni, Talmaciu, Copsa Mica).

4.2 Comparatia indicatorilor economici la nivel judetean in Regiunea de   dezvoltare Centru

            4.2.1 Comparatia PIB la nivel judetean

            Contributia judetelor la formarea PIB regional este cuprinsa intre 26,9% (Brasov) si 8,1% (Covasna). Ponderea judetului Mures este de 17.5, ocupand astfel locul patru la nivel regional in ceea ce priveste PIB. Ponderea judetelor in PIB. regional a inregistrat variatii semnificative intre 2002 si 2004, consecinta a ritmurilor diferite de crestere a PIB la nivel judetean. Astfel, in judetul Mures se poate constata o scadere a ponderii in PIB regional cu 2.9 % in anul 2004 fata de anul 2002. Se poate concluziona ca in judetul Mures economia este in scadere, in princial datorita industriei aflate in declin.

Ponderea judetelor in Produsul Intern Brut Regional

2002

2003

2004

Alba

11.9

13.6

14.2

Brasov

28.5

27.8

26.9

Covasna

8.1

7.7

8.1

Harghita

10.7

10.5

10.4

Sibiu

20.4

23.3

22.9

Mures

20.4

17.1

17.5

Regiunea Centru

100

100

100

                                                                                                           sursa: adrcentru.ro

                                                                                              sursa: adrcentru.ro

            4.2.2 Comparatia productivitatii muncii la nivel judetean

            La nivelul regiunii se constata fluctuatii semnificative in ceea ce priveste productivitatea muncii. In judetul Mures productivitatea muncii a crescut semnificativ in anul 2004 fata de anul 2002 (cu 116.996 lei pe persoana ocupata, respectiv cu 80.8%) datorita investitiilor in mijcoalcele tehnologice de productie si a unui management de calitate in special la nivel industrial. La nivelul regiunii,judetul Mures ocupa locul trei, cu o diferenta negativa fata de media regiunii de 5112 mii lei pe persoana ocupata (1.92%)

Productivitatea muncii la nivel judetean

                                                                                               mii lei/persoana ocupata

2002

2003

2004

Regiunea Centru

164.347

215.318

266.893

Alba

116.894

178.572

230.166

Brasov

203.190

265.518

315.402

Covasna

158.693

190.632

251.684

Harghita

140.782

182.386

226.338

Mures

144.785

210.117

261.781

Sibiu

208.521

229.887

282.407

                                                                                                       sursa: adrcentru.ro

 

Dinamica productivitatii muncii fata de anul precedent (%)                                                                            

Capitolul V – Disparitati teritoriale si regiuni in dificultate

   

            5.1 Delimitarea geografica si economica a judetului

            In functie de asezarea  geografica, pe teritoriul judetului pot fi identificate 7 regiuni (zone), grupate in general in jurul principalelor localitati, astfel:

            1. Zona metropolitana cuprinzand municipiul Tirgu-Mures si localitatile grupate in jurul acestuia. Ramura industriala este prezenta in principal in municipiul Tirgu Mures. Structura industriala este dominata  de patru sectoare importante: industria chimica, industria prelucrarii lemnului, constructia de masini, industria textile si de pielarie.

            2. Zona nord muntoasa cuprinzand localitatile grupate in jurul municipiului Reghin. Profilul economic  preponderent al zonei consta in exploatarea, transportul si industrializarea materialului lemnos. In industria zonei isi desfasoara activitatea, in pondere mai redusa,  agenti economici avand profilul de activitate productia de instrumente muzicale, productia textila si pielarie, metalurgie, produse din minerale nemetalice, productia de aparatura si instrumente medicale, productia de mobilier si alte activitati industriale. 

            3. Zona est grupata in jurul oraselor Sovata, Miercurea Nirajului, Singeorgiu de Padure. Ramurile industriale preponderente in aceasta zona sunt: exploatarea si prelucrarea lemnului  precum si industria alimentara. De asemenea, este si principala zona turistica a judetului.

            4. Zona sud grupata in jurul municipiului Sighisoara. Sectoarele economice dominante  cuprind confectiile, materiale de constructii si alte produse din minerale nametalice, prelucrarea laptelui si constructii nemetalice.

            5. Zona sud-vest cuprinzand localitatile grupate in jurul municipiului Tarnaveni. Sectoarele economice dominante din zona, cuprind industria chimica si productia din minerale nemetalice. Caracterul industrial al zonei este dat de municipiul Tirnaveni, in care predomina industria chimica traditionala : produse chimice anorganice de baza, gaze industriale si turnarea fontei, dar si activitati  cum ar fi prelucrarea si fasonarea sticlei plate, fabricarea tamplariei din metal, productia de mobilier, confectii, fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc si ornamental, etc.

            6. Zona vest grupata in jurul oraselor  Ludus – Iernut. Specificul zonei este agroindustrial. Urmare schimbarilor survenite dupa anul 1989, caracterul industrial al zonei s-a diminuat considerabil, inchiderea unor unitati industriale provocand dezechilibre economice. Astfel, caracteristic acestei zone este numarul mare al locuitorilor apti de munca dar fara nici un venit. Sectoarele economice  existente sunt: productia de energie electrica, industria alimentara, prelucrarea lemnului, confectii-textile, prelucrarea cauciucului, prelucrarea sarmei si sticlei. 

            7. Zona nord-vest (de campie) , grupata in jurul orasului Sarmasu, avand ca activitati predominante agricultura si piscicultura.

            Conform acestei asezari, fiecare regiune cunoaste o dezvoltare mai mult sau mai putin accentuata.

         

          5.2 Industrii in declin sau abandonate:

·       Combinatul chimic Tarnaveni infiintat in 1918 a fost inchis la inceputul anului datorita poluarii pe care o producea.

            Combinatul Chimic din Tarnaveni este o bomba ecologica, ce ar putea afecta nu numai Romania, ci si Europa. Groapa de 32 de hectare a combinatului, unde sunt stranse deseurile chimice, nu este securizata, asa ca la fiecare ploaie, resturile toxice se infiltreaza in pamant si ajung in apele din apropiere. In cazul unui cutremur, cand pamantul s-ar crapa si deseurile ar ajunge in apa in cantitati mari, efectul ar fi devastator.
            Combinatul chimic de la Tarnaveni a fost inchis acum sase ani si preluat de AVAS. De atunci, autoritatile tot fac studii pentru securizarea deseurilor. Din cauza lipsei de bani toate proiectele au ramas insa pe hartie. Intre timp, de cate ori ploua, apa duce reziduurile toxicede crom, mangan si magneziu in Tarnava Mica, de unde ajung in Mures, iar apoi in Tisa.                  

  • Fabrica de zahar din Targu-Mures a fost privatizata dupa 1989. Investitorii care au preluat fabrica nu facut investitii in retehnologizare . Fabrica a fost practic inchisa, multi muncitori fiind concediati. Cei ramasi, cateva zeci de oameni, se ocupa doar de contractarea de sfecla de zahar de la cultivatorii locali pentru fabrica de la Ludus.

CAPITOLUL VI – Concluzii si propuneri

Concluzii:

  • Datorita pozitiei centrale judetul Mures leaga din punct de vedere rutier si economic toate regiunile tarii
  • Judetul Mures are un caracter preponderent industrial datorita resurselor variate de care dispune, totusi potentialul industrial este insuficient dezvoltat, comparativ cu resursele de care dispune judetul
  • Se observa cresterea numarului de IMM-uri si a situatiei economice in ansamblu
  • Potentialul turistic este foarte ridicat datorita pozitiei judetului in itneriorul arcului carpatic si diversitatii peisajelor
  • Datorita caracterului industrial, poluarea este ridicata, si totusi procesul de modernizare si de adaptare la normele europene al marilor centre industriale este lent, ducand astfel la o stare precara a sanatatii populatiei
  • Migratia populatiei este considerabila, la fel si imbatrinirea populatiei
  • Un alt aspect negativ este procentul mic din buget alocat invatamantului precum si imposibilitatea formarii profesionale continue care impiedica o cresterea economica pe termen lung
  • Un aspect pozitiv este scaderea somajului datorita cresterii numarului de IMM-uri si a investitiilor masive facute in regiune

         

Propuneri:

  • Primul aspect important este reducerea poluarii, prin investitii in modernizarea proceselor tehnologice din industrie;
  • Deasemenea, trebuie sa creasca eficienta cu care sunt folosite fondurile structurale
  • Dezvoltarea potentialului turistic prin campanii de publicitate la nivel national, care ar duce la cresterea numarului de turisti
  • Un alt aspect imoportant ar fi investitiile in sistemul sanitar insufucient dezvoltat
  • Dezvoltarea de relatii intre centrele de cercetare si agentii economici pentru cresterea eficientei sistemului economic
  • Infrastructura necesita modernizari atat in mediul rural cat si in mediul urban
  • Migratia populatiei trebuie stopata, prin crearea de noi locuri de munca
  • Combaterea sporului natural negativ prin subventii mai mari acordate pentru nou-nascuti
  • Organizarea unor piete de desfacere corespunzatoare care sa permita valorificarea corespunzatoare a produselor
  • Gasirea de alternative pentru productia de enegie electrica, deoarece energia electrica a judetului este produsa majoritar de termocentrale
  • Combaterea discriminarii si a conflictelor dintre etnii
  • Incurajarea investitorilor straini prin crearea unui cadru legislativ adecvat
  • Acordarea de subventii sau scutirea de la plata impozitelor pentru investitiile facute in centrele industriale in declin
  • Eficientizarea activitatilor de protectie a mediului prin stoparea defrisarilor abuzive si a poluarii industriale
  • Acordarea de subventii pentru agricultura si pentru cumpararea de utilaje agricole
  • Exploatarea eficienta a resurselor naturale si protejarea rezervatiilor naturale

BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploesteanu:Mures: Monografie, Editura Sport Turism. Bucuresti 1980

2.  Ion Soneriu, Ion Mac: Judetul Mures, Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. Bucuresti 1973

3.Traian Popa.Monografia orasului Targu-Mures, Editura Ansid. Targu Mures 2005

4. www.cjmures.ro

5. www.mures.insse.ro

6. www.adrcentru.ro








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu