Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest

Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest



CUPRINS

CAP. 1. OBIECTIVELE URMARITE IN CADRUL STUDIULUI PRIVIND CALITATEA AERULUI AMBIENTAL IN REGIUNEA 5 VEST IN PROGRESE REALIZATE IN DOMENIUL CALITATII AERULUI IN ACEASTA ZONA.. 5


1.1. Obiectivele urmarite in cadrul studiului 5

1.2. Progrese realizate in domeniul calitatii aerului si legislatia in vigoare. 5

CAP.2. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A REGIUNII 5 VEST. 11

2.1. Pozitia geografica a Regiunii 5 Vest. 11

2.2. Relieful Regiunii 5 Vest. 11

2.3. Cursuri de apa si lacurile natural. 15

2.4. Factorii genetici ai climei 16

2.5. Geologia arealului studiat. 20

2.6. Resursele naturale ale Regiunii 5 Vest. 22

2.6.1. Resurse naturale neregenerabile. 22

2.6.2. Resurse naturale regenerabile. 24

2.7. Date demografice si organizarea administrativ teritoriala.. 26

CAP. 3. PROBLEME GENERALE PRIVIND POLUAREA SI AUTOPURIFICAREA ATMOSFEREI. 28

3.1. Stratificarea atmosferei 28

3.2. Dinamica troposferei 29

3.3. Factorii care influenteaza poluarea si autopurificarea atmosferei 31

3.3.1. Surse de poluare. 32

3.3.2. Factori climatici 35

3.3.3. Topografia terenului 48

3.4. Surse de poluare a atmosferei 49

3.4.1. Surse de poluare cu pulberi si gaze. 50

(U.V.) 53

(catalizatori) 54

3.4.2 Surse de contaminare radioactiva. 60

3.4.3. Surse de poluare sonora. 64

 

CAP. 4 CERCETARI PRIVIND CALITATEA AERULUI AMBIENTAL.. 67

IN REGIUNEA 5 VEST.. 67

4.1. Calitatea aerului ambiental si areolal Regiunii 5 Vest.. 67

4.1.1. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot (NO2) 73

4.1.2. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf (SO2) 75

4.1.3. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu pulberi in suspensie. 76

4.1.4. Determinari de metale grele. 78

4.1.5. Determinarea nivelului de poluare cu monoxidul de carbon (CO) 78

4.1.6. Benzenul 79

4.1.7. Amoniacul (NH3) 80

4.1.8. Ozonul (O3) 80

4.1.9. Evolutia calitatii aerului in Regiunea 5 Vest. 82

4.2. Emisii de gaze cu effect acidifiant in Regiunea de 5 Vest. 84

4.2.1. Emisii de dioxid de sulf 85

4.2.2. Emisii de oxizi de azot (NOx) 86

4.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) 87

4.3. Emisii de compusi organici volatili nemetanici 88

4.4. Emisii de metale grele. 89

CAP. 5 EVALUAREA REZULTATELOR SI SOLUTII TEHNICE.. 95

5.1. Solutii tehnice aplicabile. Procedeu de epurare a gazelor (filtrarea) 95

5.2. Concluzii si recomandari 97

BIBLIOGRAFIE.. 98


INTRODUCERE

Omul, ca existenta biologica, este legat de mediul sau de viata. Aceasta relatie indisolubila constituie astazi unul din aspectele sanatatii publice de mentinere a echilibrului om - mediu, de care depinde in mare masura viitorul societatii.

Poluarea mediului este un subiect atat de vast si de complex, continand atatea paradoxuri, incat optimismul si pesimismul deopotriva, pot extrage concluzii concrete, convingatoare ce nu pot fi puse la indoiala. De altfel, multe dintre acestea au si fost validate de istorie, atestand virtutile si erorile comise de om in mersul sau spre devenirea civilizatiei.

In cadrul actualei dezvoltari tehnice si sociale fara precedent modificarile mediului ambiant se accentueaza intr-un astfel de ritm, incat echilibrul natural compensator al proceselor biosferei, cat si capacitatea de adaptare a organismului pot fi adesea depasite.

Poluarea mediului inconjurator si exploatarea nerationala a resurselor naturale tind sa accentueze un grav dezechilibru pentru ecosistemul uman. indepartarea cauzelor de poluare a mediului ambiant nu trebuie sa fie obtinuta prin suprimarea sau chiar incetinirea activitatii creatoare a tehnicii moderne, ci prin adancirea constiintei generale ca roadele stiintei trebuie folosite cu sentimentul solidaritatii umane mai mult decat au facut-o pana acum.

Nu stiinta este vinovata, ci folosirea ei nechibzuita; spre exemplu descoperirea posibilitatilor de utilizare a energiei atomice, care va deveni intr-un viitor nu prea indepartat, atunci cand rezervele de combustibili fosili vor ajunge aproape sa se epuizeze, sursa cea mai importanta de intretinere a vietii civilizate, a fost fara indoiala cu toate primejdiile pe care le-a iscat, o adevarata binefacere pentru omenire. Cea mai grava primejdie legata de folosirea energiei atomice este folosirea ei la fabricarea bombelor si poluarea cu nechibzuinta a naturii prin deseuri radioactive.

Protectia, conservarea si ameliorarea mediului natural cer un efort in domeniile stiintific, economic, tehnic, financiar, cultural - educativ, precum si o mare unitate de vointa si actiune in acest scop din partea membrilor societatii. In acest sens, experienta demonstreaza ca programele de protejare a mediului pot fi organizate si realizate eficient numai pe baza unui plan de ansamblu, coerent, care include prioritatile decurgand din integrarea informatiei stiintifice, tehnice, economice si sociale, proiectand si masurand totodata influentele asupra tuturor resurselor. Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin:

>      Modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii ca: bazine, lacuri de acumulare, indiguiri, desecari, extractii la zi ;

>      Exploatarea puternica a resurselor materiale, ale solului, precum si a resurselor energetice;

>      Modificarea climei in sensul aridizarii ei prin transformari negative in structura invelisului vegetal si in special, prin defrisari;

>      Schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor;

>      Distrugerea unor numeroase specii de plante si animale prin deteriorarea, schimbarea sau distrugerea ecosistemelor in care fusesera adaptate;

>      Schimbarea compozitiei atmosferei, apelor si solului, prin deversari de diverse produse;

>      Alterarea fondului genetic natural al vietuitoarelor in sensul scaderii capacitatii de adaptare, refacere si reproducere.

Omenirea a inregistrat si cateva erori ecologice in decursul timpului producatoare de adevarate catastrofe ecologice. Se pot mentiona despaduririle excesive si irigatiile artificiale pe vaile Tigru ui si Eufratului, care au produs desertificarea tinuturilor Mesopotamiei ( astazi Irak).

Deserturile au facut parte din peisajul geografic in proportie de aproximativ 10 % fund localizate in centrul Africii (la nord de Ecuador), in Asia subtropicala, Australia' America in depresiuni joase puternic ecranate de munti sau sesuri cu vegetatie putina.

Astazi 33,6 % din suprafata uscatului este formata din deserturi si semideserturi ce se intind pe sute de milioane de ha. Pentru delimitarea zonelor cu precipitatii mai mici de 150 mm/an sunt considerate deserturi, iar cu 150-200 mm/an semideserturi.

Toate proiectele necesita investitii foarte mari si nu sunt inca aplicabile pe suprafete mari. Actualmente, industria, transporturile, agricultura, marile aglomerari urbane, conflictele armate afecteaza profund si uneori ireversibil mediul natural.

Amestecarea biologica mareste riscul expunerii la boli infectioase cu atat mai mult cu cat au crescut mijloacele rapide de calatorie. Astfel, un agent patogen poate calatori astazi in jurul globului numai cateva ore, deci contaminarile se pot raspandi cu usurinta. In conditii cu deficit de apa curata se apreciaza o proliferare a 99% din bolile infectioase cunoscute astazi pe glob.


CAP. 1. OBIECTIVELE URMARITE IN CADRUL STUDIULUI PRIVIND CALITATEA AERULUI AMBIENTAL IN REGIUNEA 5 VEST IN PROGRESE REALIZATE IN DOMENIUL CALITATII AERULUI IN ACEASTA ZONA.

1.1.        Obiectivele urmarite in cadrul studiului.

In cardul lucrarii privind calitatea aerului ambiental in regiunea 5-V am urmarit urmatoarele:

v  Am prezentat cadrul datelor demografice și organizarea geografica a regiuni 5-Vprivind poziția geografica acestei regiuni,relief,cursuri de apa și lacuri naurale,factori geetici ai climei, geologia aerului studiat, resurse naturle negenerabile și generabile precum și date geogarfice și de organizare administrativ teritoriala;

v  In capitolul urmator prezint probleme generale privind poloarea și autopurificarea atmosferei cu referiri directe la factorii ce influențeaza poluarea și autopurificare atmosferei, sursele de poluare a atmosferei;

v  In cadrul cercetarilor proprii am dezbatut problema calitații aerului ambiental in regiune 5-V urmarind determinare nivelului de poluarea aerului cu dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), cu pulberi in suspensie, cu metale grele, cu monoxid de carbon precum și evoluția calitații aerului in arealul studiat.

v  Deasemenea am cercetat emisiile de gaze cu efect acidifiant in aceasta regiune precum și emisii de compuși organici volatili nemetanici.

v  Ca soluție tehnica aplicabila mi-am propus sa prezint un procedeu de epurare a gazelor (filtrarea).

v  Toata activitatea pe care am desfașurata se bazeaza pe un material bibliografic bogat prezentat in cpitolul de bibliografie.

1.2.        Progrese realizate in domeniul calitatii aerului si legislatia in vigoare.

Protejarea mediului inconjurator constituie o problema globala de interes major. Ea impune utilizarea rationala a resurselor naturale, prevenirea si combaterea poluarii factorilor de mediu, avand ca scop pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali. Toate au un singur tel: asigurarea unor conditii tot mai bune de viata, atat generatiei actuale, dar mai ales generatiilor viitoare.

Produse naturale, dar mai ales pe cale industriala, dioxidul de carbon si alte gaze din atmosfera ( metanul, protoxidul de azot, s.a.) formeaza un ecran care se comporta fata de radiatia solara infrarosie precum geamurile unei sere, adica permite intrarea razelor solare calde spre suprafata pamantului, dar nu mai permite radierea in spatiu a excesului de caldura. Consecinta directa si fireasca o constituie incalzirea atmosferei si a suprafetei terestre.La origini, efectul de sera manifestat de-a lungul intregii evolutii geologice a Pamantului a avut urmari pozitive pentru dezvoltarea vietii. Astfel, efectul de sera a prevenit inghetarea planetei noastre. In lipsa efectului de sera, temperatura medie a Planetei Albastre ar fi fost (catre sfarsitul secolului trecut) de -17,7 C in loc de 15 C. Specialistii au avertizat, insa ca, in conditiile mentinerii actualei rate de acumulare a gazelor artificiale din atmosfera, este posibila o ridicare a temperaturii medii globale cu 1.7-5 C intre anii 2025 si 2050.

Previziunile indica si topirea accelerata a gheturilor si a calotelor polare, expansiunea oceanelor concomitent cu reducerea uscatului, schimbari ale curentilor oceanici, precum si ale volumului si distributiei precipitatiilor pe glob. Consecintele economice si sociale ale efectului de sera sunt greu previzibile. Pentru unele zone, ele ar putea fi benefice. Efectele incalzirii globale vor fi insa potential dezastruoase pentru alte regiuni: depopularea unor zone in curs de desertizare, inundarea zonelor joase din Louisiana si Florida (SUA), Bangladesh si olanda din cauza cresterii nivelului Oceanului Planetar, sporirea frecventei evenimentelor meteo extreme si modificarea modelelor precipitatiilor la scara globala, ducand la perioade alternative de seceta si inundatii catastrofale.

Pentru a respecta Protocolul de la Kyoto, Romania ar trebui sa reduca valoarea emisiilor de gaze cu 8 % fata de anul de referinta 1989. in aceasta privinta se poate arata ca restructurarea economiei dupa anul 1989, prin jaful postdecembrist completat cu privatizarile de succes' a dus, fara vreo interventie din partea Ministerului Mediului, la o scadere de 50%.

Chiar daca pana in anul 2012 industria romaneasca se va insufleti, emisiile de gaze vor ramane mult sub limita impusa de Protocol. Oricum, vor beneficia' de avantajele create pe plan global privind emisiile de gaze. Administratia americana refuza cu obstinatie sa semneze protocolul de la Kyoto. Aceasta tara, adica superputerea supercivilizata a Statelor Unite, singura, produce 36% din poluarea globala. La sfarsitul lunii august 2006, taifunul Katrina (dezvoltat in Golful Mexic ) a maturat statele Louisiana, Mississippi si Alabama, provocand pagube catastrofale. Numai in orasul New Orleans, practic sters dupa harta, au existat mii de victime. Ne indoim ca administratia americana, aroganta ti total incapabila sa gestioneze evenimentele, a invatat ceva din aceasta catastrofa. Oare cum vor reactiona autoritatile atunci cand la cota -6 m a metropolei New Orleans ( fata de nivelul marii) se va adauga o crestere a nivelului oceanului planetar cu 2 - 3 m, ca urmare a desfasurarii reactiei in lant a poluarii industriale, a incalzirii globale a atmosferei, a topirii ghetarilor si a calotelor glaciale, ridicarea nivelului oceanului planetar? Ori poluarea industriala este provocata in proportie covarsitoare nu de organizatia criminala Al - Kaida, ci de insasi superputerea SUA, campioana democratiei.

In Romania problematica protectiei atmosferei este reglementata prin urmatoarele acte normative care se refera la emisiile de poluanti si poluantii din aerul inconjurator, care implementeaza sau transpun Directivele europene in domeniu:

       Directiva nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice:

       Directiva nr.l999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic;

       Directiva nr.2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator;

      Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon;

      Directiva nr.2004/107/CE privind arseniu, cadmiu, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice in mediul ambiant.

       Legea nr.655/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.243/2000 privind protectia atmosferei - publicat in MO nr.773/04.12.2001

       OM nr.745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania - publicat in MO nr.739/2002.

       OM nr.592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator - publicat in MO nr.756/21.10.2002.

       HG nr.586/15.04.2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului - publicat in MO nr.389/03.05.2004.

       HG nr.543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului - publicat in MO nr.393/04.05.2004

        HG nr.738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei publicata in MO nr. 476/27.05.2004.

        HG nr.731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei - publicat in MO nr.496/02.06.2004.

        OM nr.27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu - publicat in MO nr. 194/21.03.2007.

        OM nr.35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului - publicat in MO nr.56/24.01.2007.

        OUG nr. 12/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului - publicat in MO nr. 153/02.03.2007.

        OM privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul regiunilor in liste, potrivit prevederilor OM nr.745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania.

        OM nr.448/21.03.2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice in aerul inconjurator - publicat in MO nr.226/03.04.2007.

        Legea nr. 161/06.06.2007 pentru aprobarea OUG nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului - publicat in MO nr.395/12.06.2007.

        OM nr. 1095/02.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului - publicat in MO nr.513/31.07.2007.

Directiva 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile de benzina.

        HG nr. 568/2001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina - publicat in MO nr.348/29.06.2001.

        M nr.781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si incarcarea/descarcarea benzinei la terminale - publicat in MO nr. 1243/23.12.2004.

CAP.2. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A REGIUNII 5 VEST.

2.1. Pozitia geografica a Regiunii 5 Vest.

Regiunea este situata in partea de vest a Romaniei la granita cu Ungaria si Republica Serbia, fiind formata din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

Extremitatea nordica se afla in localitatea Berechiu, Arad - 4638' latitudine nordica, extremitatea sudica a regiunii o reprezinta localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44035'12' latitudine nordica, extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani. Hunedoara -23 longitudine estica, iar extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 2015' longitudine estica,

Suprafata Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentand 13,42% din suprafata Romaniei. Judetul Timis este, ca suprafata, cel mai mare din tara (3,65% din teritoriul national si 27,3% din teritoriul Regiunii Vest)), in timp ce judetul Caras-Severin ocupa locul trei (3,56% din teritoriul national si 26,5 din teritoriul Regiunii). Judetul Arad, este al saselea judet al Romaniei (3,25% din teritoriul national si 24,2% din Regiune), iar judetul Hunedoara, ocupa 2,96% din teritoriul national (22,1% din Regiune).

2.2. Relieful Regiunii 5 Vest

Relieful Regiunii 5 Regiunea 5 Vest are un relief variat si este distribuit in zone de campie, dea! si munte. Zonele de campie fac parte din Marea Campie de Vest si predomina in judetul Timis. in Caras-Severin si Hunedoara muntii ocupa 65% din suprafata iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parang 2519 m (M-tii Parang), Vf. Peleaga 2509 m si Vf. Retezat 2482 m (M-tii Retezat).

In judetul Arad pot fi intalnite urmatoarele forme de relief:

                   Muntii Bihorului - cu versantul sud-vestic al Muntelui Gaina, unde se gasesc cele mai mari altitudini din judet: Varful Gaina-1486 m si Varful Piatra Aradului-1429 m.

                   Muntii Codru-Moma sunt asezati in partea de nord-est a judetului si se prezinta sub forma unei culmi de inaltime mijlocie alcatuita din mai multe varfuri (Varful Plesu -1112 m, Varful Izoi -1098 m, Varful Momuta-930 m);

                   Muntii Zarandului - sunt dispusi pe directia vest-est si au o altitudine mai redusa (Magura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m si Highis - 798 m);

                   Piemontul Codrului - se afla la partea de vest a Muntilor Codru-Moma:

                   Piemontul Zarandului - aflat la poala nordica a Muntilor Zarandului:

                   Depresiunea Zarandului - reprezinta in sens larg, aria depresionara dintre Muntii Codru-Moma si Zarand;

                  Depresiunea Almas-Gurahont - se considerata ca un sector al depresiunii Zarandului (in sensul larg aratat mai sus) sau ca o subunitate naturala distincta;

                  Depresiunea Halmagiu - face legatura cu depresiunile Brad (pe Crisul Alb) si Beius (peste saua de la Grosi);

                  Dealurile Lipovei - un piemont de eroziune, situate la suci de Mures. Ele sunt legate de Muntii Zarandului si de actiunea Muresului.

                  Culoarul Muresului (Petris-Lipova) - aici predomina Va!ea Muresului, cu relieful creat de ea la contactul dintre Munti.1 Zarandului si Podisul Lipovei.

                  Campia Cermeiului - parte a asa-numite: campii a giacisurilor, situata in continuarea piemontului Codrului si marginita la sud de valea Teuzului.

                  Campia Crisului Alb - cuprinde relieful coborat, dintre Teuz si Crisul Alb. Este o regiune joasa cu o dezvoltare larga a luncilor.

                  Campia inalta a Aradului - cuprinsa intre Mures si Crisui Alb reprezinta o delta a Muresului, situata la iesirea din defileul Soimos-Lipova.

                  Campia Vingai - este situata la sud de Mures, fiind o campie inalta, care reprezinta tot o veche delta continentala a Muresului (anterioara deltei ce formeaza Campia Aradului).

Teritoriul judetului Arad este cuprins intre altitudinile absolute de 80 m la Zerind si 1486 m la Varful Gaina.

Judetul Caras-Severin este situat in partea de sud-vest a Romaniei, si are o suprafata de 8.514 kmp, ceea ce reprezinta 3,6% din suprafata tarii. Relieful judetului este foarte diversificat: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile. Regiunea muntoasa este cuprinsa de:

                  Muntii Banatului (Muntii Semenicului, cu inaltimea maxima de 1.447 m in varful Piatra Goznei, reprezinta sectorul cel mai inalt din Muntii Banatului).;

                  in partea de vest a Carpatilor Meridionali se afla Muntii Cernei (varful Dobrii 1.928 m), Muntii Mehedinti (cu varfurile Coltul Pietrei 1.229 m si Domogled 1.105 m), Godeanu (cu varful Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m), situati;

                   Muntii Apuseni - Muntii Poiana Ruscai cu varfurile Pades (1.374m) si Rusca (1.344m), reprezentand partea sudica. Dupa configuratia reliefului se pot deosebi trei subunitati :

                   masivul Petreanu, cu cea mai mare inaltime in varful Pietrii (2.192 m) ;

                   masivul Tarcu cu varful Tarcu (2.190 m) si

                   masivul Muntele Mic cu inaltimea de 1.892 m.

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei. Aici predomina relieful muntos. Muntii Retezat si Parang depasesc inaltimea de 2500 m. Grupa Carpatilor Meridionali cuprinde: Muntii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Muntii Tarcu (vf. Petril-2190 m), Muntii Valcan (vf. Straja-1370 m), Muntii Retezat (vf.Peleaga-25091 m), Muntii Parang (Vf. Parangul Mare-2519 ni), Muntii Sureanu (Vf. lui Patru - 2130 m). Carpatii Occidentali sunt reprezentati prin: Muntii Poiana Rusca, Muntii Zarand, Muntii Metaliferi. in partea de nord a judetului sunt prinse terminatiile sudice ale Muntilor Apuseni (Muntii Metaliferi si Muntii Trascau). Din depresiunile judetului Hunedoara le amintim pe cele de la Petrosani, Brad, Tara Hategului si culoarele depresionare Strei-Cerna (Orastie) si Muresului (Deva - Zam).

In judetul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale (in Muntii Retezat (80), in Parang (8), in Sureanu (2)), dar si antropice (Gura Apelor, Cincis, Ostrov, Paclisa, Hateg, Subcetate).

In judetul Hunedoara, au fost declarate 46 arii naturale protejate de interes national si 20 de situri propuse de Romania pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000, cuprinzand teritorii in care sunt ocrotite formatiuni vegetale, fenomene geologice si monumente ale naturii. Suprafata totala a acestora este de: 222370.560 ha. Ca intindere se remarca :

Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Republica Serbia si cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Severin si la nord cu judetul Arad. Relieful este cuprinde o varietate de forme morfologice: munti, dealuri, depresiuni si campii, succesionate altitudinal de la est la vest, forma de relief predominanta fiind campia, care acopera partea vestica si centrala a judetului.

Muntii Poiana Rusca sunt cei mai inalti din judet (Vf. Pades 1374 m, Vf. Rusca 1355 m).

Muntii mai mici sunt: Druja (Vf. Druja 958 m), Masivul Braianu (Vf. Braianu Mare), Masivul Plesa Jdioarei (623 m). Intre zona montana si cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Romana, Gladna Montana, Fardea-Hauzesti.

Dealurile cu inaltime intre 200-400 m sunt: Fragulii, Lapugiului. Lugojului, Fagetului, Lipovei, Sacosului, Silagiului.

Campiile care se intind in partea centrala si vestica sunt cele de la: Gataia, Vinga, campiile Arancai si Timisului. Altitudinile medii ale principalelor localitati din Regiune, sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Altitudinile medii ale principalelor localitati din Regiune Tabelul nr.2.1

Judetul

Localitatea

Altitudinea (m)

Arad

Nadlac

90

Arad

108

Lipova

130

Savarsin

153

Arad

Chisineu Cris

351

Sebis

431

Ineu

451

Brad

455

Gurahont

515

Halmagiu

650

Bocsa

189

Moldova Noua

200

Caransebes

201

Caraș-Severin

Resita

260

Otelu Rosu

500

Oravita

500

Anina

645

1600

Baile Herculane

1600

Huedoara

Municipiul Deva

187

Orasul Simeria

201

Municipiul Brad

206

Municipiul Orastie

210

Orasul Calan

230

Municipiul Hunedoara

278

Orasul Hateg

310

Orasul Geoagiu

321

Municipiul Petrosani

615

Orasul Aninoasa

650

Orasul Petrila

675

Municipiul Vulcan

680

Municipiul Lupeni

700

Orasul Uricani

750

Timis

Jimbolia

82

Deta

89

Timisoara

90

Lugoj

125

Buzias

128

Faget

159

2.3. Cursuri de apa si lacurile natural

Reteaua hidrografica a regiunii este bogata si complexa si cuprinde : rauri, lacuri alpine, balti, precum si importante zacaminte subterane (acvifere), ea este structurata in mai multe bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis, Caras, Cerna, Nera, fluviul Dunarea, Mures, Jiul, Cris, Aranca. Strei

Lacurile naturale situate in Regiunea Vest sunt:

                          iezerul Tarcu, Pietrele Albe (lacuri glaciare in Muntii Tarcu)

                          iezerul Mare si Iezerul Mic (lacuri glaciare in Muntii Surianu)

                          Ochiul Bei (in Muntii Aninei);

                          Lacul Dracului (lac carstic in Cheile Nerei);

o      Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Slaveiul, Stanisoara; Tapului, Galesul, lacuri glaciare in Muntii Retezat;

o         Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, lacuri glaciare in Muntii Parang; iezerul Mare si Iezerul Mic,

o         lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nitchidorf, Cebza, Obad) formate in bratele parasite si partial colmatate ale raurilor Barzava, Bega, Timis;

o         lacurile de tasare (cele de la Valcani: Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatica, din ploi.

o         Lacurile relicte (cele de la Satchinez si Becicherecu Mic) sunt resturi din mlastinile care au acoperit o mare parte din campie ;

Lacurile artificiale (Valiug, Breazova, Secii Carpinis, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Dinias, Urseni, Nadrag, Bazosu Vechi, Paros), au aparut in urma unei actiunii de extragere a argilei.

Lacurile de baraj sunt: Surduc, Giarmata, Satchinez, Manastur Lacurile antropice sunt: Portile de Fier (pe Dunare); Gozna, Breazova, Secu (pe raul Barzava); Trei Ape (pe raul Timis); Poiana Marului (pe raul Bistra); Surduc (pe raul Bega); Herculane (pe raul Cerna); Cincis, Valea de Pesti, Gura Raului, lacul de baraj de la Taut, doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui, Lacul Marghitas.

2.4. Factorii genetici ai climei

In Regiunea Vest predomina un climat moderat, cu influente mediteraneene. Pe teritoriul judetului Arad sunt amplasate 5 statii meteorologice care monitorizeaza parametrii meteorologici. in toate statiile temperatura minima absoluta a fost mult mai scazuta decat cea din anul precedent, vaicarea minima absoluta de -15,2 C inregistrandu-se la Gurahont in data de 17.02 2008. Temperaturile maxime absolute au fost mai scazute decat in anul 2007, situandu-se in jurul valorilor de 37-38 C, iar cea mai mare valoare de 38.5 C. s-a inregistrat Sa Arad in data de 15.08.2008. Pe teritoriul judetului Arad predomina un climat temperat continental moderat, cu influente oceanice. in anul 2008 temperatura medie anuala s-a situat in intervalul 10.8 - 11.80 C. ceea ce reprezinta valori usor mai scazute decat in anul 2007. Pe teritoriul judetului Caras-Severin clima este continental moderata, incadrandu-se subtipului banatean, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala ajunge in zona de deal si campie de 10-11C iar in zona montana de 4-9C.

Clima judetului Hunedoara este temperat-continentala, cu influente submediteraneene la sud de Valea Muresului si influente oceanice in vest, cu o etajare evidenta pe verticala (de la ses spre climatul alpin). Temperatura medie anuala a aerului in anul 2008 a avut valori cuprinse intre 4,7 C (statia Parang) si 10,9 C (statia Deva), valori mai mici cu aproape 0,5C fata de anul 2007. Fata de anul 2007 insa, putem vorbi de o vara cu temperaturi maxime mai scazute cu 3-4C in 2008, mai apropiate de cele ale anului 2006. lama 2008 a avut temperaturi mai scazute cu 0,5 - 6,6 C decat in aceeasi perioada a anului 2007 (-15,0C la statiile Parangsi Petrosani, -10,8 C la statia Tebea si -8,4 C la statia Deva), fara a atinge, insa, valorile extreme din anul 2006 (-23,4 C). Precipitatiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse intre 530 mm in depresiuni si 1000 - 1200 mm in zonele montane inalte.

Judetul Timis este dominat de un climat temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice cu influente mediteraneene si oceanice. Temperatura medie anuala variaza, in functie de altitudinea treptei de relief, intre 100 si 110 in zona de campie, 90 si 100 C in zona dealurilor joase, 80 si 90 C in zona dealurilor inalte. Iar in zona montana intre 40 si 700 C.

Datele privind temperaturile medii, maxime si minime absolute ale aerului, inregistrate la principalele statii meteorologice din Regiunea de Vest, conform Administratiei Nationale de Meteorologie, sunt redate in tabelul de mai jos.


Temperaturi medii, maxime si minime anuale din regiunea Vest in anul 2008

Tabelul nr.2.2

Judet

Statia meteorologica

Temp.

medie anuala

(C)

Temp. maxima absoluta

(C)

Temp.

minima absoluta (C)

Arad

11,8

38,5

-12,1

Varadia

10,8

36,8

-14,3

Arad

Gurahont

11,3

37,2

-15,2

Chisineu Cris

11,7

37,2

-14.6

Siria

11,6

34,4

-12,2

Caras-Severin

Resita

11,7

40.0 - 2007

-28,5 (1947)

Oravita

12,6

41.8-2007

-23.6 (1942)

Caransebes

11,7

40.3-2007

-32,2 (1929)

Bozovici

10,0

41.8-2007

-30.8 (1985)

Moldova Noua

13,0

44.0 - 2007

-23.7 (1963)

Baile Herculane

11,7

43.0 - 2007

-23.0 (1947)

Semenic

4,7

29.4-2007

-24.5(1963)

Cuntu

5,3

29.5-2007

-25.4 (1963)

Vf. Tarcu

0,3

23,1-2007

        34,4 (1979)

Hunedoara

Sebea

10,3

35,1

        17,4

Hunedoara

Deva

10,9

36,1

        14,7

Petrosani

8,9

34,6

        15,4

Parang

4,7

24,3

        19,2

Banloc

12,2

38,8

        14,0

Jimbolia

12,2

39,4

        13,0

Timiș

Lugoj

12,1

37,7

        13,0

Sannicolau Mare

12,2

38,6

        12,4

Timisoara

12,3

38,3

        11,8

Datele referitoare la nivelul precipitatiilor din Regiunea Vest (tabelul.2.3) evidentiaza faptul ca in anul 2008 acestea au fost cantitativ inferioare anului 2007 (in aproape toate statiile).


Cantitatea de precipitatii Tabelul nr.2.3

Judet

Statia meteorologica

Cantitate totala de precipitatii

Arad

Arad

560,7

Varadia

822,3

Gurahont

779,4

Chisineu Cris

629,5

Siria

780,0

Caras-Severin

Resita

835,8

Ora vi ta

895,3

Caransebes

730, 8

Bozovici

576,8

Moldova Noua

536,4

Baile Herculane

966,6

Semenic

1184,5

Cuntu

919,9

Vf. Tarcu

879,4

Hunedoara

Tebea

778,3

Deva

581,2

Petrosani

832,9

Parang

1159,5

Timis

Banloc

511,0

Jimbolia

452,4

Lugoj

806,1

Sannicolau Mare

506,6

Timisoara

589,6

Temperaturile medii, maxime si minime anuale din Regiunea Vest in anul 2008, sunt date in tabelul 2.2. In general, temperaturile maxime erau cu 2-3 grade mai mici fata de anul trecut, asa ca nu s-au inregistrat secete. Dar, ca urmare a precipitatiilor sub forma de ploaie cu caracter de aversa, cazute in perioada 01.03.2008-11.03.2008 pe arii extinse in intreg judetul Caras-Severin, pe fondul saturatiei solului din topirea zapezilor, a precipitatiilor anterioare si a lipsei vegetatiei, s-au format viituri, indeosebi pe raul Bistra, pr. Rusca, rau Poganis, raul Barzava, pr. Ciornovat, raul Caras, pr. Ciclova depasindu-se cotele de aparare. Apele Romane prin Sistemul de Gospodarire a Apelor Caras-Severin au monitorizat fenomenul pe toata perioada fiind gata pentru eventualele interventii in vederea limitarii pe cat posibil a pagubelor si supravegherea comportarii lucrarilor de aparare.

In perioada 18.05.2008 -19.05.2008 pe raza orasului Baile Herculane si comunei Mehadia au cauzat cantitati importante de precipitatii, acestea s-au concentrat intr-un timp scurt fapt ce a determinat producerea unor scurgeri importante de pe versanti si iesirea din albie a paraului Valea Mare. Cantitatile maxime de apa cazute au fost : 72.6 l/mp la Baile Herculane si 77.0 l/mp la Mehadia. La statia hidrometrica Mehadia pe raul Belareca s-a inregistrat o crestere de la 89 cm in data de 18.05.2008 ora 18 la 103 cm in 19.05.2008 ora 6, nivelul fiind sub cota de atentie (C.A.= 200 cm).

2.5. Geologia arealului studiat

Teritoriul judetului Arad se suprapune pe doua mari unitati tehnostructurale: Orogenul Carpatic si Depresiunea Panonica. Orogenul Carpatic, situat in estul judetului, este alcatuit din sisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraciastite) si formatiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) in falii si depresiuni tectonice interne (Halmagiu) si periferice (Zarand-Gurahont) s-au acumulat formatiuni: tortoniene (pietrisuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato - piocene in facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) si cuaternare (pietrisuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonica are un fundament constituit din sisturi cristaline. Cuvertura sedimentara este alcatuita din formatiuni tortoniene, sarmatiene si sarmato-pliocene. Fundamentul din Muntii Highis este constituit din paragnaise, calcare si dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide.

Depresiunea Zarand reprezinta un compartiment alungit pe directia est-vest, coborat tectonic in timpul neozoicului si conturat ca unitate de sine statatoare la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. Un sistem de falii profunde, neogene delimiteaza compartimentul depresionar al Zarandului fata de cristalinul din Masivul Highis si Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene. Dealurile si piemonturile ce se gasesc la baza Muntilor Codru-Moma, Gaina, Zarand sunt alcatuite din roci sedimentare (marne,argile cenusii, nisipuri usor cimentate). Astazi periferia acestor dealuri este marcata de argile, nisipuri variate, pietrisuri si bolovanisuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejectie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalatii de soluri fosile.

Fundamentul zonelor de campie a judetului se compune din blocuri de sisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se afla umplutura neogena specifica depresiunii. Cuaternarul acopera toata campia, inclusiv culoarele si se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrisuri, nisipuri, argile, argila rosie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlastina si turba.

Aproape tot teritoriul judetului Caras-Severin apartine ca structura geologica orogenului Carpatilor Meridionali, constituit din doua unitati geotectonice: Autohtonul Danubian si Cristalinul Getic care suporta cuverturi sedimentare. Autohtonul Danubian situat in partea sudica si sud-estica a judetului, suporta catre partea superioara trei zone de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Svinita si zona Presacina. Cristalinul Getic se intalneste in zona nordica, centrala si nord-estica a judetului, fiind constituit din doua serii cristaline: seria mezocatazonala de Semenic si seria epizonala de Locva-Poiana Ruscai. Zona Resita - Moldova Noua, orientata NNE-SSV, este constituita in special din calcare jurasice si cretacic inferior, iar in carbonifer si liasic sunt cantonate importante zacaminte de huila. Magmatismul laramic, este reprezentat prin banatite - intalnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oravita, Ciclova, llidia, Sasca Montana si Moldova Noua. Grefate pe o mare diversitate de forme de relief, de roci parentale si conditii climatice, in judetul Caras Severin a evoluat o serie completa de soluri, de la cernoziom la soluri complete: Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri, Spodisoluri, Pelisoluri, Hidrisoluri, Histosoluri, Antrisoluri. In structurile geologice ale judetul Timis, se regasesc depozite cuaternare cu grosimi de cea 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - pana la cea 600 m adancime - si cele daciene in facies lacustru si de mlastina, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaza formatiunile pontianului si sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos sa se extinda domeniul fundamentului cristalin. Se exploateaza zacaminte de lignit, bazalt, argila, mangan, nisip pentru sticla, titei si gaze. Drept consecinta a alcatuirii petrografice a formatiunilor de suprafata, pe teritoriul Timisoarei se produc si fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos.

2.6. Resursele naturale ale Regiunii 5 Vest

2.6.1. Resurse naturale neregenerabile

In Regiunea Vest intalnim o mare varietate de resurse naturale precum si activitati productive legate de exploatare si valorificare a acestora, care din pacate au condus ia poluarea intensa a unor zone. Folosirea resurselor neregenerabile de tipul metalelor, mineralelor, asociata cu producerea deseurilor, are un impact important asupra mediului si asupra sanatatii umane.

In substratul judetului Arad se gasesc importante rezerve de: roci de constructie (pentru consolidarea drumurilor, pentru taluzare, lucrari de terasamente feroviare, etc), minereuri metalifere si nemetalifere. Dintre acestea amintim:

  granitele si granodioritele din perimetrele Paulis, Radna, Soimos;

  calcarele si marnocalcarele cantonate in zacamintele identificate la Moneasa.

Caprioara, Galsa:

andezitele puse in evidenta in perimetrele Dieci, Varfurile. Leasa, Romanita,

Talagiu. Aciuta;

               zacamintele de diabaze de la Bata si Batuta si Varadia de Mures;

                       zacamintele de nisip cuartifer si pietris si roci vulcanice rulate, cantonate in depozitele aluvionare ale Crisului Alb si aie Muresului.

                       structurile petroliere din campia Aradului, prin a caror exploatare se obtine titei si a gaze de sonda.

                         izvoarele termale si minerale de la poalele Muntilor Codru Moma. din zona
Moneasa, contin ape bicarbonatate, calcice. magneziene si sodice.

                  izvoarele minerale de la Moneasa, Lipova, Dezna (recunoscute pentru efectele lor
medicale). De asemenea, mai exista izvoare termale bicarbonate - sulfurate, in zona
aferenta bazinului Crisurilor, izvoare carbogazoase feruginoase (Dealurile Lipovei), izvoare
bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).

In judetul Caras-Severin resursele naturale neregenerabile ale sunt:

           minereuri (fier, fier-mangan, molibden, cupru, cupru sarac (banatita), minereuri
auro-argentifere, minereuri polimetalice,

           carbuni (lignit, huila de cocs, carbune brun, huila energetica, sist carbunos, sist bituminos;

           roci utile (roca cu talc, roca de azbest, feldspat, cuart, andezit de constructie, granit ornamental, granit pentru constructii, calcar ornamental, calcar industrial si de constructii granodiorit, marmura, argila comuna, argila refractata, nisip industrial siderurgic si metalurgic, nisip pentru materiale de constructii, nisip si pietris, gnais, pegm, marna).

Cele mai importante resurse neregenarabile din judetul Hunedoara sunt:

        huila - in Depresiunea Petrosani,

        carbunele brun - exploatari istorice in Depresiunea Brad (la Tebea);

        piritele - in zonele Boita-Hateg si Deva;

        minereurile complexe neferoase - din Muntii Metaliferi (cu exploatari istorice la Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Rusca (Muncelul Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);

        minereurile auro-argintifere -la Gurabarza, Sacaramb, Brad, Certej;

        zacamintele de fier - la Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii, Ciungani - Cazanesti;

        calcarul - la Craciunesti, Lapugiu, Ardeu, Roscani, Zlasti si Banita;

        dolomita - Teliuc, Zlasti;

        gipsul - Calanu Mic;

        nisipurile cuartoase : Baru Mare si Uricani;

        marmura: Alun, Bunila;

        andezitele si dacitele: Deva, Baita, Criscior, Ormindea si Valea Arsului;

        apele geotermale - Geoagiu-Bai, Vata, Calan-Bai;

        apele minerale - Boholt, Bacia, Bampotoc, Chimindia;

        dioxidul de carbon - Ocolisu Mare

In Depresiunea Petrosani au fost inchise total exploatarile miniere Aninoasa, Valea de Brazi, Campu lui Neag, Petrila Sud, restul restrangandu-si activitatea (prin inchiderea unor sectoare subterane si/sau incinte de suprafata - in cazul exploatarilor miniere Lupeni, Vulcan, Uricani). De asemenea, a incetat activitatea de exploatare a dioxidului de carbon de la Ocolisu Mare si la exploatarile miniere de carbune brun, minereuri de fier, minereuri complexe de neferoase- cuprifere, bauxita si auro-argintifere.

Resursele neregenerbile din judetul Timis sunt reprezentate de petrol si gaze naturale, carbuni, roci utile, substante nemetalifere (Luncani, Tomesti).

        Argilele comune exploatate la Jimbolia, Carpinis, Biled, Timisoara, Sanovita-Lucaret, Lugoj.

        Granodiorit (Jdioara);

        calcare si calcare dolomitice (Tomesti, Luncani, Balosesti, Jdioara, Nadrag), zacamant de marmura (Valea Topla, la Luncani);

        pietris si nisip (din albiile raurilor Timis, Bega, Mures).

        Hidrocrburi lichide si gazoase (la Sandra, Calacea, Dudestii Vechi);

2.6.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, lemnul, biodiversitatea si stocurile de peste, se afla sub o presiune puternica pe masura ce cresterea populatiei si modelele actuale ale dezvoltarii economice se transforma in solicitari crescute de astfel de resurse. Necesarul de resurse creste in mod evident, de aceea, prin exploatare continua se pot depasi posibilitatile de resurse ale mediului.

In judetul Arad principalele resurse naturale regenerabile sunt resursele de apa de suprafata si subteran si padurile. Resursa naturala de apa a judetului consta in apele de suprafata din cele doua bazine hidrografice: Mures si Crisul Alb si in apele subterane cantonate, in principal, in conul aluvionar al Muresului si Crisului Alb.

Suprafata ocupata de paduri este 177540,7 ha reprezentand 22,89% din suprafata totala a judetului. Cele mai mari suprafete impadurite se gasesc in zonele de: munte 58,5% si deal 32,7%; in zona de campie padurile reprezinta doar 8,8% din suprafata impadurita. Speciile de arbori care predomina in judetul Arad sunt cele de foioase (88%) si rasinoase (12%). Cea mai importanta resursa regenerabila din judetul Caras-Severin o constituie apa (de suprafata si subterana). Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice. Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului, cele mai insemnate fiind cele de origine carstica. Dintre lacurile antropice (de baraj) care sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor, amintim lacurile de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui de la Anina, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui utilizat initial pentru o microcentrala. Lacuri cele mai importante raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazovo-Crainicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare Trei Ape.

Resursele regenerabile ale judetului Hunedoara le constituie:

              raurile: Mures, Jiu si Cris cu principalii sai afluenti (Strei, Rau Mare si Cerna) contribuie substantial la mentinerea rezervelor de apa ale aglomerarilor umane;

              lacurile: Taul Mare, Taul Mic, Taul Portii, Bucura.Taul Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul (in Retezat); in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra. Denes, etc. si in Sureanu - Iezerul Mare si Iezerul Mic. Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Vaiea de Pesti.

            solurile, de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri si cernoziomuri se regasesc pe vaile raurilor, iar in depresiuni, pe terase si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri si preluvosoluri roscate. in zona muntilor scunzi (pana ia 1000-1200m), se regasesc solurile din clasele eutricambosoiuri si districambosoluri.

            vegetatie forestiera: paduri de conifere, paduri de foioase (fagete, paduri
amestecate de fag si gorun. cer. garnita), precum si zavoaie, ( palcuri intrerupte cu salcii
rachite, arin, etc.)

            fauna: cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic: mamifere (ursul carpatin, cerbul, mistretul, vulpea, lupul, capra neagra, iepurele si pasari, reptile si amfibieni. Lacurile si raurile abunda in speciile piscicole (scobari, pastravi, eleni, mrene, stiuci, somn).

Resursele naturale regenerabile ale judetului Timis sunt:

         raurile: Mures, Bega, Bega-Veche, Aranca, precum si afluentii acestora: Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare;

         apele de adancime (necesare consumului public), precum si apele hipotermale si mezotermale;

lacurile: pe teritoriul orasului Timisoara, se gasesc si numeroase lacuri, fie
naturale(cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea
Verde,), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita. Mehala. Strandul
Tineretului,).

       apele termominerale pentru cura balneara si agrement din statiunea Calacea, Timisoara, Sannicolau Mare, Teremia Mare.

       apele minerale carbogazoase sunt prezente la Buzias, Sacu Mare, Pischia, Fibis;

       apele de adancime de la Timisoara, Arad, Oradea si Satu Mare au un caracter termal, unele avand si saruri apele bicarbonate (de la 1 Mai, Felix si Tinca);

       izvoarele termale de la statiunea Buzias; Baile Calacea;

       apele geotermale de la Lovrin;

       lacurile cu apa calda (peste 20 0C) si minerala de la Romanesti si la vulcanul noroios Forocici;

       paduri, pasuni;

2.7. Date demografice si organizarea administrativ teritoriala

Caracteristicile demografice (numar total populatie, densitate, structura pe varste), joaca un rol important in starea mediului. Consumul determina nevoia de resurse, bunuri si servicii influentand in mod direct presiunile care se exercita asupra mediului.

Din punct de vedere administrativ teritoriul judetul Arad se imparte astfel: un municipiu (Arad) si 9 orase (Chisineu Cris, Curtici, Lipova, Nadlac, Pancota, Pecica, Santana, Ineu, Sebis).

Judetul Caras - Severin are doua municipii (Resita Caransebes) si oras (Bocsa, Oravita, Moldova Noua, Otelu Rosu, Anina, Herculane).

Judetul Hunedoara are 7 municipii (Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrosani, Vulcan) si 7 orase (Aninoasa Calan Geoagiu Hateg Petrila Simeria Uricani).

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Timis are 2 municipii (Timisoara si Lugoj) si 8 orase: Sannicolau-Mare, Jimbolia, Buzias, Faget, Ciacova, Recas.

Organizarea administrativa a Regiunii Vest Tabelul nr.2.4

Judet

Suprafata totala km2

Densitatea populatiei loc/km2

Nr. orase si municipii

Nr. municipii

Nr. comune

Nr. sate

Arad

7754

59

10

1

68

270

Caras-Severin

8520

38,1

8

2

69

287

Hunedoara

7062

66,3

14

7

55

457

Timis

8697

77,4

10

2

87

313

Regiunea Vest

32034

60,2

42

12

279

1327

In Regiunea Vest, in ultimii ani se poate observa o crestere a numarului de locuitori din municipii si orase. in ceea ce priveste spatiul rural, acesta se caracterizeaza din punct de vedere demografic, printr-o densitate redusa a populatiei, declin demografic datorat migratiei si imbatranirii populatiei, rata mortalitatii relativ ridicata si o capacitate scazuta de reinnoire demografica. O alta cauza este si numarul mare de persoane care au plecat la munca in strainatate, in special in Italia sau Spania. Acest lucru cel mai bine se observa in judetul Hunedoara, unde doar din Petrosani au plecat in strainatate peste 30.000 de persoane avand ca drept consecinta diminuarea numarului de someri din zona.

Repartitia populatiei din regiunea Vest. (date din Breviar Regiunea Vest 2009)

Tabelul nr.2.5

Judet

Nr. total de persoane

Sex

masculin

Sex feminin

Urban

(ambele

sexe)

Rural

(ambele

sexe)

Arad

457713

220355

237358

253437

204276

Caras - Severin

327579

159654

167925

184693

142886

Hunedoara

472284

229400

242884

362732

109552

Timis

666866

319587

347279

418541

248325

CAP. 3. PROBLEME GENERALE PRIVIND POLUAREA SI AUTOPURIFICAREA ATMOSFEREI

3.1. Stratificarea atmosferei

Atmosfera este invelisul gazos al biosferei ce este stratificata pe verticala, in zone cu caracteristici specifice, si anume: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera si exosfera (fig. 3.1). Regiunea cea mai joasa este troposfera, care se intinde de la nivelul marii pana la cea. 12 km, pentru latitudine medie. Din cauza rotatiei pamantului, atmosfera este aplatizata la poli si umflata la ecuator; de aceea limita troposferei la ecuator este de 18 km si de numai 7 km la poli.

Figura nr. 3.1 Structura verticala a atmosferei si variatia temperaturii aerului in functie de altitudine (1978)

Este cea mai densa zona a atmosferei, ca dovada ca jumatate din masa totala a atmosferei este situata sub 5 km. Limita troposferei se numeste tropopauza, fig. 1.

In principiu, temperatura descreste in troposfera. Totusi se constata, destul de des, in straturi le joase ale troposferei fenomenul de inversiune termica, cand temperatura creste cu altitudinea, cu un rol important in impiedicarea imprastierii poluantilor. La nivelul tropopauzei, temperatura este, paradoxal, de -50C la poli si -80 C la ecuator. in troposfera miscarile maselor de aer sunt intense atat orizontal cat si vertical, ceea ce sta la baza ansamblului de fenomene meteorologice si la formarea norilor. Deasupra tropopauzei se intinde stratosfera, in care temperatura creste cu altitudinea in stratosfera, straturile de aer prezinta o stratificare regulata, de unde-i vine si numele; schimbarile verticale sunt foarte lente, ceea ce face ca un poluant ajuns la acest nivel sa ramana un timp indelungat la limita superioara a stratosferei. Spre 45-50 km altitudine, exista o noua zona de discontinuitate termica numita stratopauza, dupa care incepe mezosfera.

Temperaturile in mezosfera descresc pana la mezopauza spre 80 km altitudine, unde ating -100C. Mai sus de mezopauza se afla termosfera ale carei temperaturi cresc pana la 1400 C, la o altitudine de 1000 km. Aceasta temperatura ridicata este in stransa legatura cu intensitatea mare a fluxului de radiatii ionizante si U.V., emise de Soare, ce intalnesc la aceste altitudini aer extrem de rarefiat. Ionosfera este regiunea din atmosfera cuprinsa intre 80 si 600 km unde gazele sunt ionizate si aflate in stare de plasma. Mai sus de 1 000 km se intinde exosfera.

3.2. Dinamica troposferei

Teoria contemporana a circulatiei marilor mase de aer in troposfera considera ca ea are loc in celule: celula Hadley, celula Ferrel si celula Polara (fig. 2 si fig. 3. Transferul de caldura in atmosfera comporta deplasari orizontale (in latitudine si longitudine) si verticale (in altitudine).

In ceea ce priveste miscarile verticale se constata din fig. 3.2 ca la nivelul intalnirii dintre doua celule Hadley, zona numita de convergenta ecuatoriala, se afla sediul unor puternice miscari ascendente (fig.3.2 si fig. 3.3), ceea ce determina formarea imenselor mase de nori care se intind pana spre 18 km altitudine. Masele de aer cald ating straturile superioare ale troposferei, sunt apoi transportate spre Nord (fig.3.2), recoboara la nivelul latitudinilor medii, in cadrul celulei Ferrel, si apoi abordeaza frontul polar si recoboara la nivelul polilor, dupa ce au parcurs partea superioara a celulei Polare.

Daca examinam circulatia pe orizontala se constata ca in zona de convergenta ecuatoriala, a alizeelor, deplasarile se fac oblic de la S-E spre N-W, in emisfera australa, si de la N-E spre S-W in emisfera boreala, datorita miscarii proprii a Pamantului.

Figura nr. 3.2 Modelul schematic al circulatiei atmosferice 1970)

scan002

Figura nr. 3.3 Circulatia atmosferica in emisfera nordica. CH- celula lui Hadley,

CF - celula lui Ferrel, CP - celula Polara, (1978)

Combinatia miscarilor orizontale si verticale conduce la o sinteza schematica a circulatiei atmosferice, reprezentata in fig. 3.3

Se va tine seama ca miscarile maselor de aer sunt dirijate de la mari presiuni la mici presiuni. La suprafata Globului se intalnesc: mici presiuni ecuatoriale si mari presiuni la altitudini subtropicale, iar in altitudine-mari presiuni ecuatoriale si mici presiuni tropicale.

Zonele polare, unde aerul este rece, dens, deci aflat in straturile joase, sunt zone anticiclonice'; acestea se rarefiaza puternic in altitudine, formand o zona de foarte scazuta presiune, la altitudini polare mari. intre marile presiuni subtropicale si marile presiuni polare exista o zona de mica presiune, la latitudine medie, fig. 3.3.

3.3. Factorii care influenteaza poluarea si autopurificarea atmosferei

Agentii poluanti si aerul reprezinta constituenti ai aceluiasi sistem - atmosfera.

Conform principiilor termodinamicii, amestecarea intima a celor doi constituenti, adica raspandirea poluantilor in aer, constituie un proces spontan, ireversibil, ce tinde spre o stare de echilibru, o stare de maxima probabilitate. Viteza cu care se atinge aceasta stare este dependenta de mai multi factori, dar mai ales de cei climatici si topografici.

Problemele privind raspandirea agentilor poluanti prezinta interes pentru: incaperile de lucru, evacuarile prin cosurile focarelor sau de ventilatie, imprastierea lor in oceanul atmosferic, in vederea unei eventuale purificari etc. Contrar avantajului creat de raspandirea in atmosfera a poluantilor, problema poluarii ar fi mai simplu de rezolvat daca agentii poluanti ar ramane pe locul in care au fost produsi, in vederea captarii lor. Vectorul cel mai important al raspandirii poluantilor il constituie omul. El este cel care impurifica atmosfera cu gaze de combustie, cu gaze de esapament etc.

Principalele procese fizice sunt: sedimentarea, condensarea, adsorbtia, dilutia poluantilor pana sub limita c.m.a. (concentratia maxima admisibila).

Sedimentarea este eficace numai pentru particulele mari, in conditii de calm atmosferic si reprezinta una dintre modalitatile de eliberare a atmosferei de impuritatile solide sedimentabile. Cei mai multi poluanti sunt gaze si aerosoli, nesedimentabili. Aceste particule au dimensiuni moleculare si coloidale, de aceea nu se pot depune prin gravitatie si prezinta o miscarea browniana.

Dupa durata medie, in care o particula nesedimentabila ramane in atmosfera, este de 2-3 ani la altitudinea de 30 km si 1 an la 15-18 km. Acest timp este de numai 4 luni in tropopauza si de 30 de zile in troposfera (la 6000 m) si de o saptamana la 3000 m; aceasta datorita structurii si compozitiei fiecarui strat, de exemplu, in stratosfera viteza de schimb intre straturile de aer este mica, iar in troposfera poluantii reactioneaza cu oxigenul.

Procesele de condensare si de adsorbtie a gazelor, pe suprafete de apa, frunze, materiale de constructii, contribuie de asemenea la autopurificarea atmosferei. Reactiile din atmosfera conduc uneori la produsi cu toxicitate diferita fata de cea initiala. Astfel, oxizii NOx, S02, toxici, impreuna cu umiditatea atmosferica formeaza acizi, tot toxici, dar care pot fi neutralizati, eventual, de substantele bazice din funingine, praf , pe care au fost adsorbite. In ceea ce priveste raspandirea poluantilor in biomasa, cu toata viteza lor mica de dispersie, au o alta particularitate si anume aceea de concentrare biologica, prin retinere si acumulare.

Daca se reprezinta sub forma unei piramide ecologice concentratia cu care anumiti poluanti contamineaza speciile biologice, la diverse niveluri trofice (fig. 4 B), se constata ca aceasta prezinta o pozitie inversa fata de piramida biomasei (fig. 4 A).


Figura nr. 3.4 Procesul de concentrare cu D.D. T. intr-un lant trofic (1967)

Poluarea si gravitatea poluarii aerului depind de urmatoarele categorii de factori: factori ce tin de caracteristicile sursei de poluare, factori climatici si factori topografici.

3.3.1. Surse de poluare

In prima etapa a dezvoltarii tehnico-economice, industria avea rolul decisiv in poluarea atmosferei, pentru ca recent mijloacele de transport sa treaca in prim plan. Teoretic, in etapa actuala, exista metode care ar trebui sa excluda poluarea cu pulberi (datorita desprafuirii) si cu concentratii mari de gaze (datorita evacuarii la mare inaltime sau depoluarii) dar, practic, din pacate, aceste probleme raman inca de actualitate prin: mentinerea in functiune a unor intreprinderi cu tehnologii foarte vechi, marirea exagerata a capacitatilor de productie, marirea numarului de mijloace de transport, fara sa fie solutionata inca problema combustiei nepoluante etc.Pentru a se diminua pericolul poluarii zonelor rezidentiale, masura actuala salvatoare este separarea ei de sursa, printr-o zona de protectie, adica amplasarea uzinelor puternic poluante la o distanta de 10-15 km de orase.

Natura poluantilor. Concentratia maxima de poluanti la sol este intalnita la o anumita distanta de locul de emisie, ce variaza cu starea fizica a poluantilor (gaze sau pulberi) si, in cazul pulberilor, cu granulozitatea lor. In fig. 5 este prezentata o astfel de depunere a poluantilor, in functie de dimensiunea si densitatea lor. Pulberile cu f < 10 -6 m se depun o data cu gazele.

Figura nr.3.5 Depunerea poluantilor pulberi si gaze, emise de un cos de fum, pentru o viteza data a vantului

Temperatura efluentilor. Gazele de combustie, la iesirea lor in atmosfera, au o temperatura superioara mediului ambiant. Cu cat temperatura este mai mare cu atat suprainaltarea jetului este mai mare (temperatura mare face ca densitatea sa fie mai mica fata de mediu si forta arhimedica il ridica), particularitate deosebit de importanta pentru zonele cu inversiune termica si vanturi slabe - conditii favorabile poluarii.

Densitatea efluentilor. Daca densitatea efluentilor este mai mare decat a mediului, jetul poate sa coboare chiar daca diferenta de temperatura gaz-mediu este mare.

Viteza de iesire a efluentilor. Raportul dintre viteza de iesire a efluentilor si viteza vantului trebuie corelate, prin calcul, cu inaltimea cosului. Energia particulelor jetului (termica si cinetica - datorita vitezei de iesire Vj din cos) creste cu V,2. Comportamentul jetului se apreciaza in functie de Vi si viteza vantului (Vv) si anume: cu cat Vi/Vv este mai mare cu atat suprainaltarea jetului (Ah) este mai mare. Influenta celor doi factori de suprainaltare a jetului este redusa in cazul vanturilor foarte puternice.

t

Figura nr.3.6 Influenta vitezei de iesire a gazului si a vantului asupra

directiei jetului

3.3.2. Factori climatici

Caracteristicile climatice ale mediului, unde se gasesc fiinte vii, depind, printre altele, si de marimea speciei. Astfel, in savanele africane, conditiile de mediu vor fi diferite pentru o furnica, ascunsa in iarba, si o girafa care traieste la 2 m deasupra solului. Aceasta arata necesitatea de a defini: macroclimatul, mezoclimatul si microclimatul.

Macroclimatul este rezultatul pozitiei geografice si orografice' a locului. De exemplu, macroclimatul unei regiuni depinde de mezoclimatul elementelor sale componente, adica mezoclimatul padurii, versantului etc. Macroclimatul si mezoclimatul se pot stabili prin masuratori facute cu aparate instalate in aceleasi conditii, adica la umbra, la 2 m de sol, pe suprafete plate si cu iarba, intr-o zona lipsita de obstacole. Macroclimatul regleaza repartitia marilor biomuri vegetale la suprafata globului.

Microclimatul este climatul la nivel de organism. Studiul sau permite sa se puna in evidenta influenta mediului de munca asupra organismului uman, de exemplu. Dintre factorii climatici, cei mai corelati cu poluarea, si deci legati de profilul cursului, sunt factorii atmosferici sau meteorologici. La scara locala sau regionala, relieful, vantul, radiatia solara, nivelul ploilor, al zapezilor, influenteaza intensitatea poluarii aerului. in opozitie, daca nivelul de poluare este destul de intens principalii factori meteorologici pot fi modificati astfel, de exemplu, scaderea fluxului de energie solara de la sol este direct dependenta de numarul de zile cu ceata (smog) din zona respectiva. Pana in prezent, rolul factorilor meteorologici in reducerea poluarii continua sa ramana deosebit de important, sperand insa ca intr-un viitor cat mai apropiat mijloacele tehnice de epurare se vor perfectiona mai mult si se va reduce astfel rolul lor.

De fapt, poluarea termica a planetei este datorata, in principal, CO2 - ului, dar la aceasta isi mai aduc contributia si alte gaze ca: freoni, CH4, NOx, O3, H20 etc. Atmosfera este, de altfel, aproape transparenta la radiatiile solare vizibile, dar opaca la radiatiile infrarosii (I.R.), reflectate de suprafata oceanelor si continentelor. Cauza o constituie absorbtia radiatiilor I.R. de catre gazele mentionate, iar efectul este incalzirea aerului atmosferic; aceste gaze produc deci un efect de sera, ca si sticla unei sere, care nu este transparenta la radiatiile calorice (I.R.). Spectrele din fig. 10 ale C02, H20 si 03, arata ca ele isi completeaza reciproc domeniul de absorbtie, astfel incat, radiatiile I.R. sunt aproape in intregime absorbite pe tot domeniul de l.

mmm

Figura nr.3.7 Spectre de absorbtie in I.R. pentru CO2 , H2 O si O3

scan0004

Figura nr. 3.10 Actiunea cumulativa a gazelor, in cadrul efectului lor de sera, in perioada 1980-2030 (1985)

Se constata ca efectul de sera al C02-ului este aproape egal cu efectul cumulat al celorlalte gaze. S-a calculat ca, in absenta unei schimbari importante si brutale in activitatea vulcanica sau solara, in anul 2030 temperatura medie a Terrei ar creste cu 2,5C, adica de o amploare pe care omul nu a mai cunoscut-o in istoria sa. Aceasta temperatura ridicata va afecta defavorabil productivitatea culturilor iar, prin topirea partiala a calotelor glaciare, nivelul apelor oceanice poate creste cu 70 m. O temperatura medie cu 3,5C mai mare, fata de media actuala, a existat pe Terra acum 40 de milioane-de ani, epoca cand cresteau bananieri in Alaska si arbori in Groenlanda (Stanley, 1987). Temperatura medie a fost in 1995 de 14,38C iar in 1998 de 14,57C (NASA,1999).

Influenta temperature asupra dinamicii atmosferei. Ca sistem termodinamic atmosfera, la scara medie, prezinta un schimb de caldura cu mediul inconjurator pentru egalizarea temperaturilor, cu viteza suficient de mica, de aceea toate deplasarile verticale de mase de aer urmeaza legile unui proces adiabatic.

Gradientul adiabatic uscat (dT/dz) reprezinta masura cantitativa a racirii unei particule cand se ridica, adiabatic, in atmosfera uscata; el este de loC/100m, fig. 11. Conditiile reale de repartitie a temperaturilor, existente la un moment dat, pentru o masa de aer data, nu sunt, aproape niciodata, adiabatice.

Figura nr.3.11. Diagrama adiabatica uscata temperatura-altitudine

Comparand gradientul adiabatic uscat cu descresterea reala a temperaturii cu altitudinea se pot defini trei situatii probabile ale atmosferei: indiferenta, instabila si stabila. Aceste situatii au un rol important asupra aiurii jetului, cu sau fara impuls initial, al efluentilor iesiti din cosurile industriale, cu consecinte directe asupra nivelului de poluare al atmosferei. Atmosfera indiferenta (figura 13) este atunci cand gradientul de descrestere a temperaturii atmosferei este egal cu gradientul adiabatic uscat.

Figura nr.3.12 Atmosfera indiferenta (Coning)

Oricare ar fi pozitia particulei in masa atmosferei ea este de aceeasi temperatura cu atmosfera, de aceeasi densitate, in echilibru, si deci nu are tendinta sa continue miscarea sa. Nivelul final ocupat de particula va fi determinat numai de conditiile initiale de impuls. Concentratia de poluanti este aceeasi in toate directiile pornind din centrul emisiei si descreste regulat cand se indeparteaza de centru.

Atmosfera instabila (figura 3.13). Conditiile reale de temperatura sunt supraadiabatice, adica descresterea temperaturii este superioara gradientului adiabatic. Pentru un nivel dat, orice particula aflata intr-o miscare de coborare va ramane mai rece decat atmosfera (mediul ambiant), va avea densitate mai mare si va continua miscarea sa in jos. Invers, daca particula va fi la orice nivel mai calda decat mediul ambiant, deci mai usoara, conform legii lui Arhimede, va continua sa se ridice.

Figura nr. 3.13 Atmosfera instabila (Looping)

Astfel, impulsul initial al particulei este in mod constant accelerat, formand un jet in zig-zag. Conditiile de instabilitate sunt favorabile pentru difuzia poluantilor, dar ii poate cobori pana la nivelul solului.

Figura nr.3.14 Atmosfera stabila (Fanning)

In aceste conditii atmosfera exercita o frana a miscarii initiale, cupola jetului se aplatizeaza in directia vantului. O astfel de atmosfera subadiabatica este defavorabila difuziei poluantilor, reprezentand un jet concentrat, deosebit de periculos. Fenomenele meteorologice fac insa ca atmosfera sa fie mai mult sau mai putin departata de conditiile teoretice adiabatice. Descresterea verticala a temperaturii este, in general, adiabatica pe timp frumos, de zi.

Inversiunea termica. Fenomenul de convectie ascendent, raspunzator de autopurificarea atmosferei, este proportional cu gradul de incalzire al solului, cu durata acestei incalziri, precum si cu diferenta dintre nivelul de temperatura al aerului la sol si in straturile superioare ale atmosferei. Inversiunile termice se produc cel mai frecvent in timpul zilelor de iarna si de toamna. Timpul de persistenta al inversiunii depinde de mai multi factori, enumerati in continuare.

Clima. in timpul iernii, inversiunea poate persista mai mult timp, deoarece incalzirea solara diurna nu este suficienta pentru a anula inversiunea. In regiunile cu climat mediteranean, radiatia solara din zona accentueaza formarea smogului oxidant, cand prin reactii fotochimice se sintetizeaza in atmosfera ozon, nitrat de peroxiacetil (P.A.N.), ca in cazul zilelor toride din Los Angeles, Atena, Milano etc.

Ceata absoarbe si reflecta o parte importanta din energia calorica si impiedica soarele sa reincalzeasca suficient solul.

Norii, cand sunt la joasa inaltime si continui, au acelasi efect ca si ceata.

Vantul este singurul care poate sa scurteze perioada de smog, antrenand la distanta masa de aer poluat din zona contaminata. Vantul insa poate transporta poluantii intr-o alta zona. De exemplu, in Norvegia si Suedia ajung aerosoli si gaze produse in Marea Britanic In zona de mare densitate industriala a Europei occidentale (Ruhr, Benelux), vanturile antreneaza si transporta poluantii de cealalta parte a Marii Nordului si a Marii Baltice.

Capacitatea solului de a absorbi si pierde caldura. Un sol gol capteaza si pierde mai rapid caldura sa decat un sol acoperit cu verdeata densa si umeda; un sol acoperit cu zapada este mai favorabil formarii si persistentei inversiunilor termice decat o regiune cu verdeata sau padure.Chiar in absenta inversiunilor termice, in conditii de calm atmosferic, se produce o cupola (bolta) de poluanti deasupra oraselor. Aceasta este o consecinta a existentei unei insulite de caldura urbana, fig. 3.18. S-a constatat ca temperatura aerului din orase este intotdeauna superioara celei din zonele rurale adiacente, ba chiar descreste de la cartierele centrale spre periferie.Formarea acestei cupole se datoreaza concentrarii de surse termice de origine artificiala (centrale termice, vehicule etc.) si radiatiei proprii a constructiilor urbane. In orasele mari exista imobile mari, verticale, ai caror pereti reflecta lumina solara spre sol, pe cand in sate suprafata orizontala a pamantului o reflecta in spatiu. Masa de aer cald din cupola, contaminata cu poluanti, are o circulatie proprie (fig. 15). Cupola va dispare daca este imprastiata de vant si de precipitatii.

Figura nr. 3.15 Cupola de poluare a marilor orase (1967)

Deficitul de radiatie termica din orase isi are originea in formarea acestei cupole. La Londra, de exemplu, orasul este supus, intre septembrie si aprilie la o pierdere medie de 50 minute de insorire pe zi, fata de imprejurimi, ceea ce este important daca tinem seama ca ziua este scurta in acest sezon si la aceasta latitudine. cele mai poluate, 90 % din radiatia U.V. poate fi absorbita. Aceasta radiatie este deosebit de importanta prin activitatea ei de distrugere a bacteriilor, deci poluarea aerului oraselor poate prezenta si grave consecinte pe plan epidemiologie, caci ea favorizeaza indirect inmultirea germenilor patogeni.

Depresiunile reliefului au efecte catastrofale asupra stagnarii masei de aer. Orasul Los Angeles, de exemplu, este situat pe un platou inconjurat de coline, de aceea si detine triste recorduri de poluare. Vaile favorizeaza inversiunea termica si mentinerea ei, prin racirea mai puternica a fundului vaii si incalzirea aerului de deasupra versantilor, fig.3.16.

Inaltimea cosurilor de fum trebuie sa fie astfel calculata incat poluantii ejectati sa fie dispersati in atmosfera. in cazul unei atmosfere instabile, care aduce fumul pana la nivelul solului, cosurile joase sunt cele mai poluante.In cazul unei inversiuni termice, de joasa altitudine, efluentii emisi de cosurile de mica inaltime, sunt opriti in ascensiunea lor si se acumuleaza sub limita stratului de inversiune, in timp ce cosurile care elimina efluentul deasupra stratului de inversiune urmeaza ascensiunea lui normala.

Figura nr. 3.16 Pierderea de radiatie in regiunea londoneza (1967)

Figura nr. 3.17 Inversiunea termica in timpul noptilor, in vai

Vantul reprezinta deplasarea orizontala a maselor de aer atmosferic datorita, in principal, diferentelor de presiune dintre zonele de pe suprafata solului. El se resimte pana la cea. 1 km altitudine.Caracteristicile importante ale vantului sunt directia si viteza. Directia vantului reprezinta caracteristica principala a miscarii aerului in relatia ei cu poluarea atmosferica; pe directia de miscare se produce poluarea cea mai intensa, in timp ce in alte zone aerul poate sa ramana curat. Cu cat viteza vantului este mai mare cu atat inaltimea la care ajung impuritatile este mai mica; viteze mari de vant culca la sol jetul de efluenti, rezultat dintr-un cos, sau tot vantul il indeparteaza spre noi zone. Fiecare loc de pe sol prezinta o anumita periodicitate a frecventei vantului, pe directii diferite, care se poate intocmi pe baza unor masuratori meteorologice, efectuate intr-o anumita perioada de timp (luna, an, anotimp etc.) si prezentata sub forma rozei vantului. Aceasta exprima frecventa vantului, de diferite viteze, pe cele 8 directii principale. fig. 19 a.

Figura nr.3.18 Influenta inaltimii cosului asupra formei jetului de gaze poluante, aflat in stratul de inversiune termica de joasa altitudine

Figura nr. 3.19 Roza vantului (a) si roza depoluare (b)

Se considera, conventional, vant daca viteza curentilor de aer este mai mare de 0,5 m/s. Pentru viteze mai mici se considera ca starea atmosferei este de calm sau acalmie - frecventa careia este reprezentata in centrul rozei vantului. Calmul atmosferic este cea mai nefavorabila conditie meteorologica pentru poluarea atmosferei, deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse surse acestia se acumuleaza, in vecinatatea locului de eliminare, si concentratia lor creste progresiv.

Directia vantului dominant reprezinta directia de maxima frecventa, atat a vantului cat si a dispersiei poluantilor. Se impune evitarea amplasarii Unor zone industriale pe directia dominanta a vantului.Vantul contribuie si Ia modificarea temperaturii aerului, in unele zone si perioade. De exemplu, mistralul din Valea Ronului (Franta) raceste atmosfera iar Sirocco, care sufla spre Mediterana, din Africa de Nord, ridica temperatura aerului cu cateva grade.

Turbulenta aerului. Turbulenta reprezinta starea de miscare a aerului in care se formeaza vartejuri, produse de curentii verticali de convectie, in opozitie cu vantul, la care miscarea este orizontala.Turbulenta este proportionala cu viteza vantului si dependenta de constructiile de pe sol, formele de relief, capacitatea de inmagazinare a caldurii etc. De aceea, turbulenta maxima se produce in straturile de aer apropiate de sol, pana la o inaltime de 300-3 000 m. In opozitie cu miscarea turbulenta, aerul mai poate avea si o miscare laminara caracteristica perioadelor de acalmie. Aceasta miscare este conceputa teoretic ca miscarea unor lame, plane si paralele de aer, ce se deplaseaza cu o viteza mai mica de 4 m/s. O astfel de miscare poate avea loc deasupra terenurilor plane, la inaltime relativ mare, fata de sol, incalzite uniform.In tabelul 6 sunt date cateva valori ale vitezelor de sedimentare, ale unor pulberi sferice, de densitate unitara, in aer calm, la 20C. in realitate, pulberile au forme neregulate, sunt poroase, iar conditia de calm atmosferic este foarte rara, astfel ca vitezele de sedimentare sunt mai mari decat in realitate. De aceea, la majoritatea aparatelor de desprafuire se aplica particulelor o forta mai mare decat forta gravitationala, sub forma unor forte centrifuge, electrice etc.

Diametrul particulei si viteza de sedimentare Tabel nr.3.1

Diametrul particulei (KT6 m)

Viteza de sedimentare

(cm /s)

200

120

100

30

50

7

10

0,3

5

0,07

1

0,003

0,5

0,0007

Umiditatea, precipitatiile si norii. Scaderea temperaturii unei atmosfere cu umiditate ridicata conduce la formarea de ceata, chiar la umiditati relative mai mici de 100 %, datorita pulberilor existente in aer, ce constituie nuclee de condensare. La Los Angeles, ceata se formeaza chiar la o umiditate relativa de 70 %. Ceata produce concentrarea poluantilor, fie prin adsorbtia lor, fie prin reactii chimice. Oxizii SO2, SO3, NOx reactioneaza cu vaporii de apa formand acizii corespunzatori, cu efect poluant mai mare decat al oxizilor.

Precipitatiile in opozitie cu ceata, contribuie la purificarea atmosferei, cu atat mai mult cu cat intensitatea lor este mai mare. Dupa unii autori, ploaia realizeaza spalarea atmosferei de gaze iar zapada de impuritati solide. S-a evaluat ca o ploaie uniforma, cu un debit de 1 mm/h, in 15 minute, elimina 28 % din particulele cu f > 10. Repartitia precipitatiilor sau pluviozitatea este o marime ce caracterizeaza clima dintr-o zona si are o mare importanta asupra bogatiei culturilor din zona. Zonele intertropicale sunt cele mai bogate in precipitatii (Indonezia, Amazon, o parte din Africa, cu pluviozitatea mai mare de 2 m), dar tot intre tropice sunt si zone secetoase (Sahara, Chile - in desertul Arica pluviozitatea este de 1,8 mm in 10 ani).


Indicele de ariditate (i) al lui Martonne:

unde: P pluviozitatea;

mm; T - temperatura, C;

i;este cu atat mai mic cu cat climatul este mai arid; in general 0,7 < i < 50.

Se considera ca seceta se stabileste cand pentru o luna data P < 2T. Pornind de la aceasta ipoteza este posibil sa se traseze diagrame pluviometrice sau ombrotermice, in care se reprezinta temperatura medie si pluviozitatea in functie de lunile anului. In fig.3.23 sunt prezentate diagramele pluviometrice pentru diferite tipuri de clima. in stanga sunt aratate diagrame ce arata cresterea perioadei de seceta, de-a lungul aceluiasi meridian (nula la Paris, scurta la Perpignan si de 12 luni la Beni Abbes - zone reprezentate cu puncte). in dreapta sunt reprezentate un climat de munte (Puy de Dome), rece si umed, si un climat tropical musonic (Rangoon), cu doua perioade de seceta, ce incadreaza o perioada umeda. Cifrele trecute langa denumirea statiei indica temperatura medie anuala si pluviozitatea. H. Landsberg apreciaza ca datorita poluarii ploua cu 5-10 % mai des in orase decat in zonele rurale si ca a crescut mult numarul de picaturi mici.Indicii cei mai utilizati pentru caracterizarea unei clime contin ca variabile temperatura (T) si pluviozitatea (P).

scan002.bmp

Figura nr.3.20 Diagrame ombrotermicepentru diferite tipuri de clima.

Curba de temperatura-linie continua; Curba de pluviozitate - linie punctata;

Perioade uscate - punctat; Perioade umede - hasurat;

Perioade de ploi (> 100 mm pe luna) plin

Norii un plafon compact, static si de joasa altitudine, al norilor creeaza un spatiu inchis, in care diluarea poluantilor nu se poate produce, si cu cat dureaza mai mult, si se repeta mai des, cu atat mai mult este impiedicat fenomenul de autopurificare. In opozitie insa, exista un plafon discontinuu de nori si in continua miscare, care favorizeaza dispersia si deci scaderea nivelului de poluare al atmosferei.

3.3.3. Topografia terenului

Formele de relief, vegetatia, cladirile, constituie factori ce influenteaza direct devierea si difuzia poluantilor in atmosfera. Jeturile de poluanti pot ocoli un versant, de exemplu, cu ajutorul vantului, pentru pante mici, si se pot acumula prin turbulenta, in spatele lui, unde vaile se largesc, putand astfel distruge culturile la o distanta de zeci de km de sursa, fig. 21. Deci, prezenta obstacolelor de relief, in jurul zonelor industriale, defavorizeaza procesul de autopurificare. Directia de scurgere a curentului de-a lungul vailor inguste urmeaza, de regula, sensul de miscare al apei, din cauza diferentei de temperatura a aerului, care este mai scazuta spre izvoare, adica spre munte sau deal. Odata cu curentul de aer pot fi transportati poluantii la mari distante.

Figura nr.3.21 Deplasarea poluantilor peste un versant

Astfel, poluantii produsi de uzinele de la Trail (Canada) se deplaseaza de-a lungul vaii raului Columbia, cu versanti de cea. 300 m, pe o distanta de 60 km, pana pe teritoriul S.U.A., unde valea se largeste brusc. Poluantii contin, in principal, S02 produs la topitoriile de cupru care distrug culturile in S.U.A. Aceasta a creat litigii intre state in urma carora s-a stabilit, conventional, ca in perioada de dezvoltare a culturilor sa se micsoreze corespunzator productia uzinei. Vegetatia protejeaza mediul, pe o distanta de 20 de ori mai mare decat inaltimea sa, prin adsorbtia poluantilor si prin reactiile chimice dintre ei si suprafata frunzelor.

Suprafetele apelor retin poluantii transportati de vant atat pe cale mecanica cat si chimica. Deci factorii meteorologici si topografici intervin in modificarea directiei de transport a poluantilor, precum si in concentrarea lor in zone aflate la distante uneori foarte mari de sursa.

La o analiza a cauzelor care au produs accidente de masa grave, s-a constatat ca acestea sunt rezultatul acumularilor de poluanti, in timpul unei perioade de calm prelungit, de inversiune termica, in zone specific anticiclonice, umede si cu o topografie defavorabila autopurificarii.

3.4. Surse de poluare a atmosferei

Sursele de poluare reprezinta locul de producere si de evacuare in mediul inconjurator a unor poluanti. Dupa natura poluantilor emisi, sursele pot fi: de pulberi si gaze, radioactive si solare, iar dupa provenienta poluantilor: natural si artificial.

3.4.1. Surse de poluare cu pulberi si gaze

Sursele naturale produc o poluare accidentala; aceasta se incadreaza rapid in ciclul ecologic, iar cele mai multe sunt situate la distanta mare de centrele intens poluate.

Vulcanii. Furtunile. Incendiile.

Prin pulverizarea lavei vulcanice, in timpul eruptiei, se polueaza atmosfera cu pulberi solide, gaze si vapori, uneori deosebit de toxice, prin continutul lor mare in compusi ai sulfului. Vulcanii activi polueaza continuu atmosfera prin produsele gazoase emise prin crater si crapaturi, numite fumarole.

2.bmp

Figura nr.3 22 Estimarea cantitatilor de aerosol vulcanic injectat pana in stratosfera, in ultimii 120 ani, comparativ cu cel produs prin activitatea industriala medie,

anuala, din emisfera nordica (Mitchell, 1970)

Au ramas inscrise in istoria poluarii, prin pagubele produse, eruptiile unor mari vulcani. In figura 22 este prezentata, comparativ, masa totala de cenusa injectata in tratosfera, prin eruptii vulcanice, intr-o perioada de 120 de ani.

Furtunile de praf. provocate de uragane. Cicloane, trombe, asociate cu eroziunea solului produc poluarea atmosferei pe o mare intindere, ce poate sa cuprinda mai multe tari, poate chiar trece de pe un continent pe altul. Pulberea poate fi ridicata pana la mare inaltime iar odata ajunsa intr-o zona anticiclonica, incepe sa se depuna.Zonele cele mai supuse unor astfel de fenomene sunt: Africa de Nord si de Sud, Asia Centrala, Centrul si Sudul Americii de Nord si Centrul Australiei. in aceste zone vanturile sunt puternice si calde: Khamsin, Simunui, Harmatanul etc. Astfel, Simunui produce furtunile de nisip din Sahara, urmate de mari ravagii, reusind sa ingroape caravanele si sa treaca peste Mediterana, in Europa, sub numele de Sirocco.La scara globala a fost estimat ca, in absenta unor masuri eficace, eroziunea solurilor va conduce la pierderea a 20 % din suprafata totala a terenurilor cultivabile in lume pana in anul 2010 (Brown si Wolf, 1984); acestea vor fi transportate pe fundul bazinelor de apa. Circulatia prafului in atmosfera poate dura zeci de zile (68 de zile, in statul Kansas, 1903). Cea mai puternica furtuna de praf din tara noastra a fost cea din 6-7 aprilie 1960, cu sursa in sudul Rusiei; aceasta a redus radiatia solara vizibila si U.V. cu 50 %. Dupa evaluarile tacute de N.A.S.A., se estimeaza patrunderea in atmosfera terestra a 10 000 tone/zi de pulberi. Acestea se depun cu o viteza extrem de mica deoarece au dimensiuni coloidale.

Trasnetul si temperaturile ridicate din timpul verii sunt cauzele declansarii incendiilor din paduri, unele dintre ele intinzandu-se pe suprafete de sute de hectare, formand nori de fum. Deosebit de periculoase sunt incendiile din padurile de conifere, din regiunile temperate, a caror rasina si terebentina accelereaza propagarea lor.

Descompunerea reziduurilor organice. Poluarea atmosferei cu NH3, H2S, CO2 etc. poate fi produsa si de o serie de gaze rezultate din descompunerea anaeroba sau aeroba, enzimatica sau bacteriana, a reziduurilor ca: frunze, deseuri organice industriale sau alimentare, dejectii umane si animale, cadavre. Descompunerea anaeroba se numeste putrefactie, in urma careia sunt puse in libertate unele substante toxice, rau mirositoare si inflamabile: mercaptani, H2S, NH3, CH4. De aceea, patrunderea in excavatii trebuie sa se faca cu multa precautie. Digestia namolului in bazine, in statii de epurare, in rampe de gunoi, in canale, in ape statatoare, in gropi septice, poate dura ani si zeci de ani, urmate de cresterea presiunii gazelor, ce poate produce explozii si incendii la o distanta, uneori, departata de sursa.

Particulele vegetale.Polenurile, sporii, ciupercile, mucegaiurile, algele si fermentii, sunt produse de arbori si ierburi desi, paradoxal, vegetatia reprezinta unul din mijloacele de combatere a poluarii aerului.

Polenurile. au diametre de 10 - 50 u,m si au fost identificate pana la altitudini de 12 000 m, iar sporii si ciupercile pana Ia 1 600 m, in concentratie maxima la cea. 45 m, in lunile iulie si august. Spre deosebire de particulele de praf, acestea sunt mult mai periculoase, deoarece o singura particula poate declansa imbolnavirea organismelor vii. Aceste particule vegetale alaturi de bacterii, virusuri si microbi reprezinta principalii poluanti patogeni ai aerului.

Ceata. este frecventa in zonele de langa oceane si mari, care aduc in atmosfera continentala cristale de sare, ce constituie nuclee de condensare a vaporilor de apa Principalele saruri sunt: NaCl, KCl, MgCl2 ,CaCl2 , KBr.

Ionizarea atmosferei. Multe din accidentele cardiovasculare (infarcte, hemoragii cerebrale etc.) au fost puse pe seama schimbarilor meteorologice bruste (variatii de umiditate si/sau de presiune. Dupa studii mai amanuntite si mai recente s-a aratat ca, de fapt, exista o dependenta intre schimbarile meteorologice si ionizarea atmosferei, rezultat al formarii unui surplus de ioni pozitivi sau negativi, in diferite zone, in care oamenii isi desfasoara activitatea; chiar mai mult, inhalati, ionii modifica echilibrele electrochimice, declansand reactii enzimatice exagerate, care suprasolicita organismele bolnave. Cauza principala a ionizarii straturilor inalte ale atmosferei o constituie intensificarea activitatii solare, in anumite perioade de timp, iar a straturilor inferioare micsorarea sau perforarea stratului de protectie al pamantului, ozonosfera, lasand astfel cale libera radiatiilor ultraviolete, cu actiune ionizanta.

Reactiile chimice din atmosfera. Pentru poluantii atmosferici aerul reprezinta o matrice deosebit de activa, care in afara de actiunea sa mecanica de a-i raspandi, mai are si o actiune oxidanta, prin oxigenul pe care-l contine. Putine dintre entitatile poluante isi pastreaza integral identitatea, dupa patrunderea lor in atmosfera; ele au tendinta de a trece in compusi cat mai stabili prin reactii chimice, facilitate de prezenta oxigenului, vaporilor si picaturilor de apa, radiatiilor solare, temperaturii si particulelor solide si lichide.

a.     Azotul si metalele, se combina cu oxigenul transaformandu-le in oxizi. Azotul, de exemplu, reactionbeaza cu oxigenul, la nivelul descarcarilor electrice, cand se formeaza NOx.

b.     Bioxidul de sulf se oxideaza la trioxide de sulf, sub influenta radiatiilor U.V. si a unor catalizatori (fier, mangan si saruri), intr-o proportie de 0,1-0,2% pe ora.

U.V.

SO2 +1/2 O2 SO3

SO2 si SO3 se combina cu vaporii de apa din atmosferta cu formarea acizilor sulfuror si respective sulfuric. SO2 si H2SO4 isi potenteaza actiunea toxica, adica impreuna au o toxicitate mai mare decat suma toxicitatilor individuale (sinergism).

c. Clorul si fluorul reactioneaza cu vaporii de apa din atmosfera si fpormeaza acizii clordidric respective fluorhidric.

d.     Hidrocarburile, aldehidele si cetonele, sub influenta radiatiilor solare, NOx si O3, formeaza radicali liberi, deosebit de reactivi.

Efectele de poluare, produse de hidrocarburi, aldehide si cetone, sunt datorate reactiilor fotochimice la care participa. Hidrocarburile de exemplu perturb ciclul fotochimic al NO2, prin reactiile lor cu diferite substante formate in cadrul ciclului.

Figura nr. 3.23 Interactiunea hidrocarburilor (RH) in ciclul fotochimic

Sunt date in continuare reactiile chimice, ce au loc in ciclul N02, prezentate simbolic.

0,32 - 0,42m

NO2 +1/2 O2 NO+O

(U.V.)

Compusi metalici

O +O2 O3

Reactia totala a acestor transformari este:

NO2 + O2 NO+ NO3

O si O3 sunt oxidanti puternici in atmosfera oraselor. S-a masurat ca smogul fotochimic oxidant este mai accentuat la pranz (fig. 24), cand radiatia solara este intensa. Oxidantii vor ataca hidrocarburile si vor forma, intr-o prima etapa, radicali peroxid si apoi peroxiacil . Acestia se vor combina cu NO2, cu formare de nitrati de peroxiacil:

3.bmp

Figura nr.3.24 Variatia continutului de oxidanti in cursul unei zile de trafic intens la Pasadena (California), linia continua, si media masuratorilor, timp de trei luni,linia punctata (Pitts, 1969)

e. Oxizii de azot (N0X) sunt poluantii majori ai atmosferei, nu atat prin actiunea lor toxica cat prin capacitatea lor de a genera, cu poluantii primari, poluanti secundari mai toxici.N02 are un rol benefic in troposfera deoarece absoarbe radiatia U.V., din domeniul l = 0,29-0,42 ,m. impreuna cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acidul azotic.

f. Ozonul (03) este o substanta toxica pentru om si cu un puternic caracter oxidant. Actiunea lui toxica a fost sesizata de stewardesele de pe avioanele de cursa lunga, care zboara in stratosfera, unde incepe zona de formare a ozonului. In incinta avioanelor s-a determinat o concentratie in 03 care depaseste de 6 ori c.m.a.-ul. Pentru evitarea acestor actiuni vatamatoare aerul, introdus in incinta avioanelor, este filtrat, pe carbune activ, proces prin care 03 este transformat catalitic in O2. Deplasarile verticale si orizontale ale maselor de aer intervin in mod determinant in circulatia si dispersia poluantilor. Miscarile din troposfera se produc cu viteza mai mare si sunt mult mai numeroase fata de cele din stratosfera.

De aceea, durata medie de stationare a pulberilor nesedimentabile, in stratosfera, este de 2 ani. Aceasta nu este decat de 4 luni, la nivelul tropopauzei si de cateva zile la baza atmosferei, fig. 25. In ozonosfera (25 - 30 km,) se formeaza moleculele de O3 din O2, in urma reactiei fotochimice:

U.V.

3O2 +1/2 O2 2O3

l = 0,242 m

4.bmp

Figura nr.3.25 Distributia si miscarile ozonului, apei si pulberilor, in atmosfera terestra. Cifrele reprezinta timpul mediu de stationare (1971)

Ozonul este constituentul normal al atmosferei; de aceea il intalnim la toate altitudinile si latitudinile, in concentratii diferite. S-a evaluat la15.V.p.b. in aerul zonelor desertice, foarte insorite, si 200 V.p.b. la 3 000 m altitudine, in regiunile muntoase nepoluate (Becker, 1985).

Freonii (C.F.C.) sunt derivati halogenati ai hidrocarburilor saturate; cei mai utilizati sunt CFC13 (R 11) si CC12F2 (R 12). Sunt folositi ca propulsanti pentru producerea aerosolilor, in preparatele cosmetice sau farmaceutice si ca agenti frigorifici. Figura arata ca freonii cei mai clorurati (din coltul din dreapta sus) au potentialul de distrugere al ozonului (ODP) si potentialul de incalzire al atmosferei (GWP) mari. Se impune accelerarea cercetarilor in vederea fabricarii de freoni ecologici (de exemplu R 134 a - C2H4F4) ; un interes deosebit il prezinta chiar reutilizarea amoniacului.

Figura nr.3.26 Potentialul de distrugere al ozonului (ODP) si potentialul de incalzire al atmosferei (GWP) in functie de compozitia freonilor

Sunt date in continuare principalele reactii de distrugere a ozonului de catre freoni:

U.V.

CFClx CFClx-1+Cl

Cl+ O3 ClO+O2

Cl si ClO reactioneaza cu vaporii de apa formand HCl. Distrugerea O3 este deci urmata de caderea pe sol a unor ploi acide, ce produc vegetatiei cloroze si numeroase distrugeri, prin coroziune, a bunurilor materiale. Pentru evitarea distrugerii stratului de ozon s-a limitat utilizarea C.F.C.-urilor la 2,6 % din nivelul utilizat in anul 1989, ceea ce s-a si realizat incepand cu 1995. De asemenea, in 1996 s-a decis diminuarea, in continuare, a utilizarii lor cu 35 %, pana in 2004 si eliminarea lor totala pana in 2030.

g Apa, fie din ploi, fie de la suprafata marilor si oceanelor, reactioneaza cu oxizii acizi: S02, C02, NOx din atmosfera, formand acizi sau saruri: sulfati, azotati, carbonati. Timpii de stationare in atmosfera a agentilor poluanti ca atare este limitat (tabel 7), comparativ cu multe substante radioactive, la care timpul de viata poate fi de ordinul zecilor de ani.

Timpii de stationare in troposfera a unor agenti Tabelul nr.3.2

Poluantul

so2

NOx

F2

CO

R-H

Praf

Timp (zile)

2-4

1 -3

3-7

300-1800 1-2

6- 10

Sinergismul este procesul de intensificare (potentare) a actiunii toxice a doi sau mai multi poluanti, fata de suma efectelor toxice individuale.

Antagonismul este procesul de reducere a actiunii toxice a mai multor poluanti, aflati impreuna, fata de efectele lor individuale.

Anergismul este lipsa de influenta a unor substante asupra toxicitatii agentilor poluanti.

Sinergismul diferitilor poluanti nu este elucidat in multe cazuri, dar s-a constatat ca la unii poluanti are loc formarea de compusi noi, cu actiuni toxice marite. Sunt prezentate in literatura o serie de exemple:

              O3 + H2O2 (1 V.p.m.: 3 V.p.m.), in aer, produce moartea unor subiecti (soareci) in 4 ore, pe cand acelasi efect cu fiecare compus separat este atins pentru concentratii de 5 - 6 V.p.m. si respectiv de 113 - 200 V.p.m,

              erbicidele potenteaza actiunea toxica a unor insecticide,fluorul este mult mai toxic in prezenta cuprului sau a borului,

              HF si SO2 in aer dau impreuna efecte toxice deosebit de periculoase,

              Sinergismul dintre SO2 si H2 SO4, SO2 si O3, produce cresterea ritmului cardiac si respirator, - CO si HCN, NOx si H2 S.

Un antagonism s-a constatat intre fluor, calciu din sol si umiditatea din atmosfera. Acesta poate fi explicat prin faptul ca unele substante alcaline si alcalino-pamantoase reactioneaza cu F2 si HF. Aceste observatii la nivel macroscopic necesita un studiu mai amanuntit si mai rafinat la nivel microscopic.

Industria reprezinta, la ora actuala, cea mai importanta sursa de poluare a planetei. Efectele poluarii industriale sunt extinse intr-o sfera foarte larga, pornind de la problemele ridicate de poluarea locurilor de munca pana la perturbarea echilibrelor ecologice ale planetei. Deci, poluarea industriala va ramane si in viitor o preocupare serioasa si permanenta a oamenilor de stiinta, a guvernelor si organizatiilor internationale.Pe de alta parte, capacitatile de productie au devenit de cea. 10 ori mai mari in ultimii 10 ani. Termocentralele, de exemplu, aveau o putere instalata de 100 - 200 MW, iar astazi puterea lor a crescut pana la 1 000 - 5 000 MW.

Categoriile de materiale ce pot fi agenti poluanti, sunt:

        materii prime (carbuni, minerale);

        impuritati din materiile prime (sulf, arsen, plumb, mercur, fluor);

        substante intermediare, obtinute in anumite faze ale procesului tehnologic (SO2 din industria H2SO4 si CS2, hidrocarburi din industria petrochimica);

        produse finite (ciment, negru de fum, clor, HNO3, H2S04).

Evacuarea poluantilor in atmosfera se poate face:

        organizat, prin guri de captare, canale si guri de evacuare, cu debite calculate, pe baza determinarilor experimentale de concentratii. Evacuarea are loc continuu, la inaltime calculata si cu viteza constanta sau reglabila; in multe cazuri, inainte de evacuare poluantii sunt epurati,

        neorganizat, cand poluantii sunt evacuati discontinuu, prin diverse orificii si in concentratii putin cunoscute.

Industria termoenergetica a constituit multa vreme principala sursa de poluare industriala, pana cand a intrat in concurenta cu poluarea produsa de mijloacele de transport. Mijloacele de protectie impotriva poluarii sunt destinate, aproape in exclusivitate, perfectionarii sistemelor de combustie. Poluarea prin combustie este produsa de: instalatiile de incalzire centrala si domestica, mijloacele de transport, instalatiile de distrugere prin ardere a deseurilor etc. Dimensiunea acestei surse de poluare poate fi masurata prin cantitatea mare de combustibil utilizat actualmente in lume. Termocentralele produc cea. 80 % din necesarul de energie electrica si utilizeaza combustibili fosili (solid, lichid, gaz). Poluarea produsa in urma arderii este strans legata de compozitia lor. Dintr-o combustie completa, pulberile poluante rezultate sunt alcatuite, in principal, din cenusa.

Cenusa in carbunii superiori se gaseste in proportie de 5 - 10 %, iar in cei inferiori 40 - 50 % si reprezinta, de altfel, unul dintre criteriile cantitative de apreciere a calitatii carbunilor; cu cat aceasta este mai mare cu atat puterea calorica este mai mica iar cantitatea de carbune consumat, pentru acelasi scop, devine mai mare. Aceasta are ca rezultat nu numai poluarea atmosferei ci si perturbarea ciclului carbonului, prin stoparea procesului natural de incarbonizare.

Oxizii carbonului (CO si C02) rezulta de la arderea carbonului, din orice combustibil. Ei sunt produsii principalelor reactii exoterme:

C+O2 CO2 ∆H=-393,13 KJ/mol.

C+1/2O2 CO ∆H=-110,30 KJ/mol.

Arderea incompleta a carbonului (intr-o cantitate insuficienta de aer), pana la CO, prezinta urmatoarele dezavantaje: degaja o cantitate de 3,5 ori mai mica de caldura, decat intr-o ardere completa, si conduce la un gaz toxic. Cu cat raportul C02/CO este mai mare cu atat randamentul arderii este mai bun; in instalatiile moderne se inregistreaza in permanenta raportul C02/CO, pentru ca prin modificarea raportului combustibil/aer, cantitatea de CO sa scada pana aproape de zero. Acesta constituie obiectivul unui tehnolog si dezideratul oricarui ecolog.

Hidrocarburile se gasesc in gazele de combustie, fie datorita formarii si eliminarii lor din combustibili, in timpul arderii (prin cracare, dehidrogenare, polimerizare, decarboxilare, dezalchilare), fie datorita unei combustii intr-o cantitate insuficienta de aer. Degajarile sunt mai mari din combustibilii lichizi, unde hidrocarburile existau si inainte de combustie.

Oxizii sulfului (S02 si S03) Carbunii contin sulf in proportie de 0,6-6 %, petrolul 0,1-4 %, iar gazele naturale cantitati neglijabile (cu exceptia gazelor din zona Lacq - Franta, unde continutul de sulf este de cca. 10 %). Lignitul inferior din tara noastra contine in medie 1 % sulf, iar pacura 2 %. De aceea, termocentralele pe pacura polueaza atmosfera cu S02 mai mult decat cele pe lignit.

Oxizii azotului (NOx) provin din reactia dintre oxigenul si azotul din aer, la temperatura de combustie si cu atat mai mult cu cat temperatura este mai mare. S-a estimat ca industria termoenergetica este responsabila de cea. 50 % din cantitatea de NOx ce polueaza atmosfera, restul provenind din mijloacele de transport.

Concentrarea in minereu util (aglomerarea, fritajul) se face in scopul indepartarii unor impuritati nedorite (in special sulf), cand se obtin aglomerate cu continut ridicat de fier. Cocsificarea consta in incalzirea (1000C), in absenta aerului, a carbunilor in scopul eliminarii substantelor volatile si imbogatirii in carbon.

3.4.2 Surse de contaminare radioactiva

Contaminarea radioactiva a existat dintotdeauna dar s-a accentuat atunci cand criza de hidrocarburi fosile a fost solutionata cu energia electronucleara Estimarile facute pentru perioada 1970 - 2015, privind puterea nucleara instalata, arata o crestere de 25 GW la 10.000 GW. In functie de provenienta, radiatiile ionizate, la care este expus omul, sunt: radiatia cosmica si radiatia telurica.

a) Radiatia cosmica inunda intregul spatiu interstelar si chiar intergalactic, fara sa se poata preciza daca originea ei este solara sau stelara. Iradierea pamantului cu raze cosmice depinde de campul magnetic terestru ca, de exemplu, centurile magnetice Van Allen, ce-1 inconjoara. Acestea joaca rolul de selector si de depozitar al razelor cosmice. De asemenea, atmosfera si scoarta terestra se comporta ca ecrane impotriva radiatiei, de aceea oamenii care lucreaza la mare inaltime sunt mai expusi la actiunea radiatiei cosmice decat cei de la nivelul marii sau din subteran. In minereuri exista si radioizotopi ai altor elemente: 40K, 87Rb, 115 In, 138 La, 144 Nb,147Sm, 176Lu, 187Re, 190Pt, etc.

b) Radiatia telurica este cauzata de prezenta in scoarta Pamantului a numeroase elemente radioactive, care emit continuu radiatii ionizante (a, p, y ^0-Cele mai radioactive elemente sunt .cele de la sfarsitul tabelului al elementelor, intre taliu (TI) si uraniu (U), (TI, Pb Bi, Po At Fr, Ra, Ac Th Pa^ UY dupa uraniu urmeaza neptuniu (Np) si plutoniu (Pu), ce se gasesc in minereurile bogate in uraniu (pehblenda, carnotita), in cantitati mic, de, ordinul 1014 g/g minereu. Acestea s-au format din uraniu prin captare de neuroni, proveniti fie din fisiunea naturala a uraniului, fie din reactiile nucleare, provocate de razele cosmice asupra straturilor de la suprafata zacamintelor. Unii radioizotopi sunt produsi prin actiunea razelor cosmice asupra azotului, de fapt are loc actiunea neutronilor obtinuti prin spalatie de catre radiatia cosmica.

Izotopul radioactiv permite stabilirea varstei obiectelor istorice si preistorice care contin carbon se formeaza si se dezintegreaza continuu cu TW = 5 568 ani. in atmosfera, in decursul mileniilor, s-a stabilit un raport constant ,4C/12C, in compozitia substantelor organice din plante s. animale atata timp cat acestea sunt in viata si isi reinnoiesc substanta organica folosind CO2 atmosferic. Dupa moartea vietuitoarelor continutul in 14C descreste datorita dezintegrarii radioactive si anume scade la 1/2 dupa 5 568 ani la 1/4 dupa 136 ani. Prin masurarea continutului de 14C este posibil sa se stabileasca varsta unor materiale continand carbon ca: arbori, oase, carbuni etc. Se pot astfel stabili varste intre 400 si 30 000 de ani. Astfel, Sr si Cs ajung in atmosfera in urma exploziilor nucleare si din deseurile radioactive; ele vor substitui Ca respectiv K, din materia vie, prin lanturile trofice (LT). Cum perioadele lor de injumatatire sunt destul de mari, de 28 si respectiv 32 ani, vor iradia organismele timp indelungat periclitandu-le sanatatea. De fapt strontiu se acumuleaza in scheletele vertebratelor iar cesiu in muschi (fig. 27). Contaminarea cu ^Sr are loc prin consumul de produse lactate, iar cu 137Cs prin produse animale si vegetale.

Din rapoartele date in se poate constata ca:

-   raportul Sr/Ca in organismele vegetale si sol este acelasi,

-   omul asimileaza mai usor calciu decat strontiu,

-   tesuturile vii tind sa concentreze Cs in defavoarea K.

c) Dozele de radiatii sunt: doza de expunere, care utilizeaza ca unitate roentgenul si doza absorbita ce foloseste radul.

Doza de expunere se determina prin masurarea ionizarii totale, produsa de fluxul de radiatii, in unitatea de volum de aer; roentgenul corespunde unei ionizari totale echivalente cu generarea unei sarcini elementare (e = 4,803 10'10 u), intr-un cm3 de aer uscat, la 0C si 760 mm Hg, ceea ce este echivalent cu producerea a peste doua miliarde de perechi de ioni.Omul, fata de alte vietuitoare se expune suplimentar radiatiilor folosite la investigatii medicale (radioscopii, radiografii, tratamente radiologice). Acestea sunt mult mai mari decat expunerea la radiatia naturala.

Ceasurile cu cadrane luminoase, ce contin substante radioactive, cat si ecranele televizoarelor au si ele o mica contributie la contaminarea generala. Dozele de radiatii (absorbita si emisa) nu sunt reprezentative pentru reflectarea vatamarii biologice produse de radiatiile ionizate. La energie absorbita egala, radiatiile a dau efecte biologice mai grave decat cele p sau y. Astfel, razele a sunt oprite de straturile superficiale ale pielii, radiatiile p pot traversa mai multi centimetri de tesut, pe cand razele y sunt capabile sa traverseze blindaje de plumb groase de mai multi metri, tab. 8.

Patrunderea in tesuturi a principalelor radiatii ionizante a , y Tabelul nr.3.3

Radiatia

Factor de calitate

Raze X, y, e, p, cu energie peste 30 KeV

1,0

Neutroni termici

2,5

Neutroni rapizi ,

10

Protoni accelerati

10

Radiatie a (He+2)

10

Nuclee grele de recul

20

De aceea, in radiologie s-a introdus termenul de factor de calitate, reprezentat printr-un numar supraunitar, care inmultit cu doza absorbita ne da

doza echivalenta biologic - proportionala cu gravitatea efectului biologic. in tabelul 5.10 sunt dati factorii de calitate pentru diferite radiatii si particule ionizante. Se constata ca efectele sunt cu atat mai vatamatoare cu cat particulele sunt mai mari si mai accelerate.

d) Principalele surse depoluare radioactiva.Sursele de poluare radioactiva sunt: controlate (instalatii nucleare, surse utilizate in laboratoare de cercetare etc.) si surse necontrolate (caderi radioactive, deseuri radioactive). Reactorul nuclear, sursa controlata, poate deveni o sursa necontrolata, foarte periculoasa, in caz de accident.

In reactoarele termonucleare, energia electrica se obtine prin reactia de fuziune nucleara sau termonucleara. Acesta este procesul prin care, la temperaturi foarte mari, de zeci si sute de milioane de grade, are loc unirea unor nuclee usoare, pentru a forma nuclee grele; simultan se pune in libertate o mare cantitate de energie. Nucleele si electronii sunt in stare de plasma si au o viteza foarte mare.

Figura nr. 3.29 Extensia geografica a contaminarii radioactive provocate de

accidentul de la Cernobal. Cifrele reprezinta radioactivitatea norului in

microremipe ora (Beninson si Lindell, O.M.S., 1986)

Pentru realizarea tehnologica a reactiei de fuziune, la temperaturi foarte mari, se folosesc instalatii in care se poate exercita un control asupra energiei eliberate, problema ce se afla in studiu si care va mai dura cea. 1 deceniu. Incalzirea substantelor se poate face prin: curenti de inalta frecventa, incalzire ciclotronica, etc. In forma necontrolata reactia termonucleara a fost utilizata, pentru prima data, in bomba cu hidrogen, reactie ce se produce in cateva milionimi de secunda.

3.4.3. Surse de poluare sonora

Undele mecanice, sub forma de trepidatii, sunete, infrasunete, ultrasunete , polueaza mediul, prin efectele lor psihologice epuizante pe care Ie creeaza omului.

Zgomotul, din punct de vedere fizic, este compus din mai mult sunete suprapuse ale caror frecvente se afla in diferite raporturi. Din punct de vedere fiziologic, zgomotul este sunetul de orice fel, care impiedica perceperea sunetelor utile sau care tulbura linistea, avand o actiune daunatoare sau enervanta. Trepidatiile produse de marile unitati de forta sau de vehiculele grele sunt suparatoare pentru oameni, introduc erori in functionarea aparatelor de masura si ameninta securitatea constructiilor. La intensitati egale, zgomotele naturale (vuietul unei cascade, zgomotul valurilor, fosnetul vantului), fata de cele urbane, sunt placute si calmante. Din contra, suieratul sirenelor, scrasnetul franelor, ambalarea motoarelor, sunt zgomote deosebit de suparatoare.

Intensitatea (1) reprezinta fluxul de energie acustica ce strabate in unitatea de timp unitatea de suprafata, considerata perpendiculara pe suprafata de propagare a undelor sonore.

in care,

PM - presiunea sonora maxima,

po- densitatea aerului,

C - viteza sunetului in aer.

Nivelul intensitatii sunetului (L), intr-un punct dat al unei incaperi, se exprima sub forma unei marimi relative:

in care: I - intensitatea acustica efectiva,

Io - intensitatea acustica de referinta (10 -12 W /m2).

L se exprima in decibeli (dB). Valorile intensitatii sonore a sunetului, produs de cateva surse de zgomot.

Nivelul limita de suportabilitate umana este de 65 dB; la 130 dB omul are senzatia de durere.Efectul nociv al sunetului este direct proportional cu durata lui, iar cand depaseste limita de suportabilitate creeaza omului o psihoza periculoasa.

Frecventa sunetelor componente, chiar daca unele nu sunt auzite de om (infrasunete, ultrasunete) au efecte vatamatoare, manifestate prin tulburari nervoase si scaderea puterii de munca fizica si intelectuala.

Nivelul intensitatilor sonore al catorva surse Tabelul nr. 9

Sursa

L(dB)

Frigider

20

Aspirator

50

Autocamion

90

Avion cu reactie, la decolare

106

Motocicleta in demaraj

110

Orchestra de Jazz

112

Racheta spatiala

175

Cercetarile arata ca 84 % din sursele de zgomot sunt automobilele, 7 % rezulta din activitatea industriala, 4 % caile ferate si 4 % lucrarile de constructii. In marile metropole zgomotul s-a dublat in ultimii zece ani iar, in perspectiva, linistea se va considera un articol de lux. De o deosebita importanta este problema traficului aerian ce se afla intr-o continua dezvoltare. Astfel, in jurul aeroportului parizian Orly, aterizarea si decolarea avioanelor este suparatoare pentru cea. 500 000 de oameni. Avioanele supersonice starnesc numeroase proteste datorita poluarii sonore produse, mai ales, de boom-ul lor caracteristic. Dar, eforturile de reducere a zgomotului, produs de avioanele cu reactie, s-au izbit de ridicarea masiva a costului aparatelor de zbor. Expunerea la zgomotele ce depasesc 65 dB provoaca, independent de reactia subiectiva a omului, contractia vaselor capilare. Cercetarile au stabilit, ca de la o anumita limita, sunetele determina tulburari pornind de la modificarea ritmului cardiac la pierderea capacitatii de concentrare, a atentiei, oboseala intelectuala si chiar nevroze. Unii ingineri care s-au ocupat cu verificarea motoarelor de avion au surzit in numai trei ani cu toate masurile de protectie luate. In urma experientelor facute pe cobai, de 150 si 500 g, expusi la 140 dB, acestia au murit numai dupa 4 minute si respectiv 8 minute, datorita leziunilor cerebrale. Exista numeroase preocupari pentru gasirea unor metode preventive de reducere a zgomotului, in toate domeniile, expuse si cu ocazia Congresului 'Zgomotul in anul 2 000'.

Masurile tehnice pentru protejarea impotriva zgomotelor vizeaza: ecranarea sursei, protectia locuintelor si a urechilor omului. inca din perioada de proiectare a obiectivelor industriale trebuie sa se aiba in vedere amplasarea judicioasa a masinilor zgomotoase, ecranarea lor cat si a incaperilor in care functioneaza.

Poluarea sonora poate uneori ajuta pe om in lupta pentru igienizarea mediului. Astfel, in America de Sud frigurile galbene, transmise de tantari, produc ravagii printre locuitori. S-a experimentat in Brazilia, cu bune rezultate, montarea pe reteaua electrica a unor transformatoare al caror zgomot transmite o unda sonora de 550 Hz, care era echivalenta cu bazaitul tantarilor femele, transmitatoare de boli. Femelele, induse in eroare, se indrepta spre aceste transformatoare, confundandu-le cu tantarii masculi, in vederea imperecherii. Datorita temperaturii mari a transformatoarelor, tantarii mor imediat.

CAP. 4 CERCETARI PRIVIND CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

IN REGIUNEA 5 VEST

4.1. Calitatea aerului ambiental si areolal Regiunii 5 Vest

In decursul anului 2008 s-a generalizat monitorizarea automata a calitatii aerului in toata tara, inclusiv in cele 4 judete ale regiunii Vest. Aceasta se incadreaza in procesul de transpunere a legislatiei europene in Romania in ceea ce priveste gestionarea calitatii aerului inconjurator. in consecinta, poluantii monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia europeana, iar prin OM nr.592/2002 se impun valorile limita (VL), stabilite in asa fel incat sa se previna si sa se poata reduce efectele negative ale poluarii aerului asupra sanatatii umane si a mediului. Statiile sunt prevazute cu senzori meteorologici pentru inregistrarea acelor parametri meteorologici care influenteaza dispersia poluantilor si ajuta la explicarea anumitor fenomene de poluare.

Statiile de monitorizare automata a calitatii aerului din regiunea Vest, care fac parte din reteaua nationala, sunt urmatoarele:

Judetul Arad:

        Statie de trafic/industrie - statia AR1 - pasaj Micalaca - amplasata in zona cu
trafic intens;

        Statie de fond urban - statia AR2 - str. Fluieras nr. 10c - amplasata in incinta Colegiului Tehnic de Constructii si Protectia Mediului, care este o zona rezidentiala Judetul Caras Severin:

        Statia CS1- amplasata in municipiul Resita - statie de tip industrial 1,

        Statia CS2 - amplasata in orasul Otelu Rosu - statie de tip industrial 1,

        Statia EM2 - amplasata pe muntele Semenic - statie de tip EMEP, nepusa in functiune in cursul anului 2008.

Judetul Hunedoara

                 Statia HD 1-statie fond urban-Deva str. Carpati

        Statia HD 2 - statie fond industrial 1- Deva, Calea Zarandului;

Judetul Timis

        1 Statii de trafic - amplasate in doua zone de trafic greu, respectiv TM1 Calea Sagului si TM 4 - Calea Aradului.

        Statie de fond urban TM2 - amplasata in zona centrala a orasului, in Piata Libertatii, la distanta de surse de emisii locale, pentru a evidentia gradul de expunere a populatiei la nivelul de poluare urbana

        Statie de fond suburban TM 3 - amplasata in localitatea Carani.

Poluantii monitorizati in statiile de fond urban sunt: SO2, NO, N02, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), compusi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o. m, p - xilen ) si parametrii meteo.

Poluantii monitorizati in statiile industriale sunt: S02, NO, N02, NOx, CO O3 PM10 automat (light scattering), compusi organici volatili (benzen, toluen,'etilbenzen o,m, p -
xilen), parametrii meteo.Poluantii monitorizati in statiile de trafic sunt: S02, NO, N02 NOx, CO, Pb,(din PM10), PM10 automat (nefelometric), compusi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o, m, p - xilen).

Poluantii monitorizati in statiile de fond suburban sunt: S02, NO, NO2, NOx, CO, 03, PM10 (nefelometric), compusi organici volatili (benzen, toluen etilbenzen o,m, p - xilen) si parametrii meteo.

In tabelul urmator se reda situatia centralizata privind numarul de analize captura de date brute si validate din statiile automate de monitorizare din regiunea Vest.

Situatia centralizata a capturii datelor de la statiile de monitorizare Tabelul nr.4.1

 

Punct

Tipul

Tip poluanti

Date brute/an

Date validate/an

 

de prelevare

statiei

analizati

 

Nr.

Captura

Nr.

Captura

 

analize

date%

analize

date%

 

Trafic/ind

N02

4586

74,72

4017

67,98

 

AR1

S02

1327

90,35

1286

87,70

 

Pasaj

CO

4730

86,43

4114

79,71

 

Micalaca

PM10

3539

75,37

3255

62,91

 

Ozon

4655



76,01

4187

70,97

 



Fond

N02

6483

78,32

5201

59,17

 

AR2

urban

S02

8142

90,51

6518

74,19 ,

 

Str. Fluieras

CO

8284

92,06

7870

89,55

 

nr.10

PM10

7225

87,45

6914

85,90

 

Ozon

7958

88,57

6495

73,94

 

 

fond

NOx/N02

7038

80,1

2341

26,6

 

HD-1

urban

S02

6197

70,5

3498

39.8

 

Deva,

CO

6506

74,0

5716

65,0

 

str. Carpati

03

6926

78,8

4859

55,3

 

PM10

6380

72,6

5323

60,5

 

 

fond

N0x/N02

7616

86,7

6263

71.3

 

HD-2

industrial

S02

7902

89,9

7492

85,2

 

Deva, Calea

CO

7902

89,9

6909

78,6

 

Zarandului

03

6947

79,0

3005

34,2

 

PM10

7917

90,1

7396

84,1

trafic

N0x/N02

3767

42,89

2386

27,34

TM1

trafic

S02

4127

46,85

3182

34.99

Calea Sagului

CO

4113

46,82

2935

33,46

PM10

3874

44,14

3304

37,66

fond

NOx/N02

4746

54,08

3702

42,18

TM2

urban

S02

4734

53,93

4262

48,43

P-ta Libertatii

CO

4662

53,13

3376

38,33

PM10

4585

53,44

4390

50,08

Ozon

3398

24,05

2689

30,44

fond

NOx/N02

3110

35,52

2395

27,37

TM3

suburban

S02

3387

38,68

2776

31,79

Carani

CO

3393

38,73

2981

34,09

PM10

3054

34,88

3025

34,57

Ozon

3139

50,47

2480

28,27

trafic

NOx/N02

1387

28,92

663

7,48

TM4

S02

3229

36,94

2974

34,03

Calea Aradului

CO

2776

18,79

2331

26,68

PM10

2965

33,73

2637

30,02

Situatia capturii datelor prelevate de la statiile de monitorizare tip industrial 1

din judetul CS

Tabelul nr.4.2

Situatia

automata

Captura de date (%)

Total de validitate

Observatii

Brute

Validitate

CS1 Resita NO2

76,90

48,50

4260

Date validate pe 1 h

CS2 Resita SO2

61,20

41,40

159

Date validate pe 24 h

CS1- Resita PM10

81,10

53,00

194

Date validate pe 24 h

CS1 Resita CO

60,90

46,40

178

CS2 Otelu Rosu

NO2

54,90

44,10

3881

Date validate pe 1 h

CS2 Otelu Rosu

SO2

51,60

42,60

163

Date validate pe 24 h

CS2 Otelu Rosu

PM10

50,50

37,90

139

Date validate pe 24 h

CS2 Otelu Rosu

CO

22,60

19,50

72

La majoritatea statiilor captura de date a fost insuficienta, mult sub valorile impuse de legislatia in vigoare, pentru ca interpretarea lor sa se faca corect, coerent si complet. Cauza principala consta in faptul ca statiile nu functioneaza corespunzator, chiar daca personalul care se ocupa de ele este bine instruit si constiincios. In regiunea Vest au continuat si masuratorile care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice, ulterior analizate spectrofotometric. Analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:

o              A.P.M. Arad-ozon;

o              A.P.M. Caras Severin - dioxid de sulf, ozon, PM10 (si NH3) ;

o              A.P.M. Hunedoara - PM10;

o              A.P.M. Timis - oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.

Judetul Arad: 2 statii de monitorizare

poluanti analizati: N02, S02, TSP ( STAS 12574/87)

1 analizor 03 (Ord.592/2002)

11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.
Judetul Caras Severin: 4 statii de monitorizare

poluanti analizati: N02, S02, TSP, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru S02, NOx. O3 (Ord.592/2002)

1 analizor automat NH3

1 prelevator PM10 (Ord.592/2002).

3 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)

Judetul Hunedoara: 9 statii de monitorizare

poluanti analizati: N02, S02, NH3, fenol, HCI (STAS 12574/87)

12 puncte prelevare pulberi in suspensie ( STAS 12574/87)

29 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)

1 prelevator PM10 (Ord.592/2002).

Judetul Timis: 2 statii de monitorizare

poluanti analizati : N02, S02.NH3 (STAS 12574/87)

analizoare pentru: S02, NOx, CO, 03 (Ord.592/2002)

2 prelevatoare PM10 (Ord.592/2002)

24 puncte prelevare pulberi sedimentabile.

Din cauze tehnice acestea nu au functionat permanent.

In tabelul de mai jos sunt centralizate datele rezultate din acest sistem de monitorizare a calitatii aerului, pe perioada anului 2008, la nivelul regiunii Vest.

Centralizator al analizelor de calitatea aerului efectuate in anul 2008 Tabelul nr.4.3

Nr.

Crt

Indicator

Um

Stas

12574

Sau o.m.

592

Nr. Total probe

Nr. Probe ce dep. Cma/vl/ praguri

Minima masurata

Maxima masurata

Coc. Medie

Obs.

1.

NO2

mg/m3

STAS

12574

2863

0

0,00CS

0,044 TM

IANUARIE

0,0105

AR,CS,HD,

TM

2.

SO2

mg/m3

2863

0

0,0 HD

0,013 HD

decembrie

0,002

AR, CS, HD,

TM

3.

NH3

mg/m3

782

0

0,001 HD, TM

0,097, TM

august

0,019

AR,

CS, HD,

4.

NOX

g/m3

O.M.

592

7812

0

0,0CS

195,4 TM

noiembr.

24,12

AR,

CS,

HD,

5.

SO2

g/m3

13336

0

0,0 CS, TM

131 CS

ianuarie

2,34

AR,

CS,

HD,

6.

CO

mg/m3

7743

0

0,0

5,6

NOIEMBR.

0,59

AR,CS,HD,

7.

O3

g/m3

12920

0

0,25

179,2 TM

mai

41,17

AR,

DS,

HD,

8.

Pulberi in suspensie

mg/m3

STAS

12574

2932

182

(6,2%)

0,0 HD

0,261

(174,4%) TM

oct.

0,99

AR, CS,HD, TM

9.

PM10

g/m3

O.M.

592

740

192

(25,9%)

7,2 HD

154,48 (308,9%) TM

41,43

AR,

CS, HD,

10.

Pulberi sedimentabili

g/m2/

luna

STAS

12574

927

80

(8,6%)

0,69 TM

58,87

(346,3%) HD

9,0

AR, CS, HD, TM

4.1.1. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot (NO2)

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat in anul 2008, astfel:

prin monitorizare continua automata conform cu Ord.592/2002. Din tabelele de mai jos , se poate deduce ca functionarea statiilor nu a asigurat o captura suficienta de date pentru a se putea aprecia corect datele de calitatea aerului inregistrate, prin compararea cu valorile limita din OM 592/2002. Astfel, in judetul AR s-au putut calcula medii orare lunare doar pentru 5 luni la statia AR 1si pentru 8 luni la statia AR2. In judetul CS captura datelor validate (48,5% la CS1 si 44,1% la CS2) avand valoare mica, situatia este asemanatoare cu cea din judetul AR. In judetul HD, la statia HD 1 captura de date, de asemenea, nu a fost suficienta pentru calculul unei medii anuale. La statiile HD2, 3 aceste
medii au putut fi calculate si se situeaza mult sub VL (VL = 46,7 ^g/mc/an). In judetul TM, pentru perioadele de functionare continua si corespunzatoare, s-au inregistrat 15 depasiri ale VL orare (VL orara - 233,33 g/rnc pentru 2008) la statia TM2 si 33 depasiri ale VL orare la statia TM4.

prin prelevare de probe medii de lunga durata (24 de ore), conform cu STAS
12574/1987
-
pe parcursul anului 2008 nu s-au inregistrat depasiri ale CMA (STAS
12574/87). In tabelul 13 sunt prezentate concentratiile medii anuale de NO2, exprimate in mg/m3 (STAS 12574/87), ale probelor de 24 ore, in judetele regiunii,

Evolutia concentratiilor medii anuale de N02, mg/m3 Tabelul nr.4.4

AR

CS

HD

TM

1996

0,009

0,007

0,006

1997

0,010

0,009

0,010

1998

0,011

0,010

0,005

1999

0,015

0,011

0,010

0,005

2000

0,013

0,012

0,008

0,006

2001

0,010

0,013

0,007

0,006

2002

0,007

0,019

0,009

0,004

2003

0,007

0,016

0,006

0,003

2004

0,008

0,013

0,006

0,002

2005

0,011

0,014

0,006

0,004

2006

0,010

0,015

0,006

0,005

2007

0,011

0,016

0,005

0,011

2008

0,010

0,018

0,006

0,010

4.1.2. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf (SO2)

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, s-a efectuat in anul 2008, astfel:

prin monitorizare continua automata conform cu Ord. 592/2002. Discutia referitoare la captura de date de la dioxidul de azot' - cap. 2.2.2. este valabila
si la acest poluant. In judetul AR s-au putut calcula medii lunare la AR1 pentru 2 luni, iar pentru AR2 pentru 7 luni. in judetul CS, captura de date brute pentru CS1 a fost 41,4% date brute, iar la CS2 a fost de 42,6%. In judetul HD s-a inregistrat depasirea VL orare (350 g/mc), dar nu si cea a numarului de depasiri permise intr-un an. In judetul TM, la nici unul din analizoarele automate pentru S02 (cele 5 statii si la punctul de prelevare amplasat pe Bv. Minai Viteazul) nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita pentru acest poluant.

prin prelevare de probe medii de lunga durata (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987- pe parcursul anului 2008 nu s-au inregistrat depasiri ale OMA .

In tabelul 14 sunt prezentate concentratiile medii anuale ale probelor de 24 de ore, de S02in judetele regiunii, exprimate in mg/m3 .

Evolutia concentratiilor medii anuale de SO2, mg/m3 Tabelul nr.4.5

AR

CS

HD

TM

1997

0.003

0,0047

0,0106

1998

0,003

0,0056

0,0073

1999

0,0012

0,0028

0,0038

0,0093

2000

0,0014

0,0038

0,0034

0,0086

2001

0,0003

0,0033

0,0018

0,0076

2002

0,0001

0.0036

0.0021

0,0036

2003

0,0001

0,0069

0,0024

0,0023

2004

0,0003

0,0082

0,0020

0,0046

2005

0,0010

0,0070

0,0020

0,0023

2006

0,0005

0,0063

0,0018

0,0030

2007

0,0003

0,0058

0,0019

0,0020

2008

0,00028

0,0055

0,0023

0,0012

4.1.3. Determinarea nivelului de poluare a aerului cu pulberi in suspensie

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu pulberi in suspensie, s-a realizat in anul 2008 prin monitorizare continua automata conform cu Ord.592/2002, aplicandu-se metoda continua nefelometrica si cea prin determinare gravimetrica. PM10 sunt particule cu diametrul mai mic de 10 .

In judetul AR s-a inregistrat o captura mai buna la statia AR2. Statia AR1 a functionat abia din luna aprilie 2008 si s-au inregistrat depasiri ale VL in lunile ianuarie, februarie, octombrie. In judetul CS, in conditiile unei capturi scazute de date validate, s-a inregistrat o frecventa a depasirilor VL de 10,31% la statia CS1 si 8% la CS2. In judetul HD, in perioada in care s-a indeplinit o captura suficienta, la statiile HD2.3 si 4 - statii de fond industrial, depasirea VL s-a intamplat de mai multe ori decat numarul anual de depasiri permise (35). VL anuala pentru sanatatea umana (40 g/mc) a fost depasita la statia HD4 in orasul Calan cu 1,5%. In judetul TM s-au inregistrat depasiri ale VL zilnice la toate statiile:

        statia TM1 - 40 depasiri (captura de date: 39,8%)

        statia TM2 - 30 depasiri (captura de date: 52,7%)

        statia TM3 - 19 depasiri (captura de date: 36%)

        statia TM4 - 46 depasiri (captura de date: 31,4%)

        punct de prelevare in afara retelei automate Mihai Viteazul - 136 depasiri (captura de date: 90,71). Valoarea maxima zilnica inregistrata in Timisoara a fost de 154,48 g/mc - 308,96% fata de VL. Acest indicator a mai fost determinat si in alte puncte de prelevare situate in afara retelei automate si in judetele CS si HD (pe langa cel din TM, mentionat mai sus). Valoarea maxima orara pe regiune a fost inregistrata in 2008 in luna octombrie, la Timisoara si a fost de 154,48 g/mc (308,9% fata de VL din OM 592/2002 = 50 g/mc). In anul 2007 aceasta maxima s-a inregistrat tot la Timisoara si a avut valoarea de 222,32 g/mc (444,4% fata de VL ), in acelasi punct de prelevare: Mihai Viteazul.

4.bmp

Figura nr.4.1. Frecventa depasirilor lunare - PM10

Datele care stau la baza graficului din fig. 30, sunt masuratorile PM10 din afara retelei automate de monitorizare (date de la CS, HD si TM) Masuratorile de pulberi in suspensie conform STAS 12574/87 au continuat in paralel cu cele de PM10. in anul 2008 au fost analizate un numar de 2932 de probe de 24 de ore, din care 182 (6,2%) au depasit concentratia maxima admisibila din STAS 12574/87. Maxima anuala a acestor probe a fost inregistrata la Timisoara, intr-o zona cu trafic intens si activitate industriala - 0,261 mg/mc (174,4% fata de CMA). Concentratia medie anuala pe regiune a fost de 0,99 mg/mc.

Alta evaluare a poluarii atmosferei cu pulberi este determinarea pulberilor sedimentabile, conform cu STAS 12574/87. In regiune sunt 77 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile (11 - judetul AR, 15 - judetul CS, 27 - judetul HD, 24 - judetul TM). Au fost prelevate si analizate 927 probe de pulberi sedimentabile, din care 80 (8,5%) au avut valori care au depasit CMA. Maxima a fost inregistrata in judetul Hunedoara -58,87 g/mp/luna (346,3% fata de CMA), in zona Zlasti, in apropierea operatorului SC Talc Dolomita SA. Media anuala pe regiune a fost de 9 g/mp/luna. La pulberi, depasirea CMA se inregistreaza mai frecvent in lunile de vara, din cauza timpului secetos si a temperaturilor ridicate. Acest fapt este bine ilustrat de graficele din figurile de mai sus.

4.1.4. Determinari de metale grele

Metalele grele se determina din probele de pulberi retinute pe filtrele folosite la determinarea pulberilor - PM10, prin mineralizarea substantei solide si analiza prin spectroscopie cu absorbtie atomica (AAS) a metalului. In laboratoarele apartinand de APM Arad si APM Caras Severin nu s-au efectuat determinari de metale grele.

La APM Hunedoara a fost analizat plumbul si cadmiul din probele de PM10 prelevate la sediul APM HD. Valoarea maxima zilnica a plumbului a fost de 0,056 Mg/mc iar media anuala a fost calculata la 0,0013 Mg/mc (VL 0,5 g/mc). Cadmiul nu a fost depistat in probele de pulberi prelevate la Hunedoara.

La APM Timis se analizeaza plumb in probele de PM10 prelevate pe Bv. Mihai Viteazul, incepand cu anul 2005. Valorile medii anuale sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Determinari de plumb in atmosfera la A.P.M. Timis

Tabel nr.4.6

Plumb

Valoarea medie anuala, g/m3

VL anuala cf. Ord.592/2002

% din VL anuala

2005

0,0490

0,833

5,84

2006

0,0302

0,666

4,53

2007

0,0293

0,500

5,86

2008

0,0237

0,500

4,74

Valorile se situeaza mult sub VL din O.M. 592/2002.

4.1.5. Determinarea nivelului de poluare cu monoxidul de carbon (CO)

In regiunea Vest monoxidul de carbon (CO) a fost determinat in cadrul monitorizarii continue din reteaua de supraveghere a calitatii aerului, deci exista date numai din anul 2008. La A.P.M. TM exista un analizor Environnement care a functionat din anul 2006, amplasat la punctul de prelevare de pe Bv. Mihai Viteazul.

In judetul Arad, dintre cele 2 statii automate, AR1 a intrat in functiune doar din aprilie 2008, deci captura la aceasta este prea mica (46,8% date validate). Statia AR2 a inregistrat o captura corespunzatoare. Valorile sunt mai ridicate in lunile de iarna, dar nu depasesc VL din OM 592/2002 (10 mg/m3 valoare maxima zilnica a mediilor mobile pe 8 ore).

In judetul Caras-Severin, in conditiile unei capturi necorespunzatoare la ambele statii, valoarea maxima a mediilor mobile pe 8 ore s-a inregistrat la statia CS1 - 1,8 mg/m3 fiind mult sub VL de 10 mg/mc.

In judetul Hunedoara, concentratiile medii anuale ale mediilor mobile de 8 ore calculate pe baza inregistrarilor de la cele 4 statii indica valori care se situeaza mult sub VL. Intervalul in care se situeaza aceste valori este: 0,144 - 0,322 mg/m3, cea mai mare medie a fost calculata pentru statia HD1 amplasata in Deva.

In judetul Timis, CO a fost monitorizat in cele 5 statii ale retelei si, in continuare, la punctul de prelevare de pe Bv. Mihai Viteazul. in cadrul retelei, valoarea maxima a mediilor mobile pe 8 ore a fost inregistrata intr-o statie de trafic - 5,79 mg/m3 ceea ce reprezinta 57,9% din VL a OM 592/2002. Este valoarea maxima pe regiune pentru anul 2008.

4.1.6. Benzenul

In Regiunea Vest, benzenul a fost analizat prin reteaua automata numai in judetele HD si TM. In judetul AR statia de trafic AR1, dotata cu analizor pentru benzen si precursori organici ai ozonului, din motive tehnice nu a efectuat masurator, iar in judetul CS nu se fac aceste determinari in cadrul retelei de monitorizare a calitatii aerului.

In judetul HD din determinarile efectuate la statia de fond urban HD1, VL pentru protectia sanatatii umane din OM 592/2002 (6 g/mc/an in 2008 ) nu a fost depasita, valoarea respectiva fiind 4,012 g/m3/an (66 9% dinVL),

In judetul TM in conditiile unei capturi foarte mici, (1,53/o la statia TM1 pana la 13,44% la TM4), media anuala maxima calculata este de 5,51 g/m3/an (91,8% din VL) la statia de fond industrial TM4.

4.1.7. Amoniacul (NH3)

Analizele de amoniac (NH3) au respectat prevederile STAS 12574/87.
Determinarea amoniacului (NH3) a fost organizata in mod diferit in judetul AR si judetele
CS, HD, TM.

In judetul Arad s-au efectuat determinari de amoniac in sistem de probe de scurta durata (30 minute). Au fost realizate 176 analize, toate in municipiul Arad, in 5 puncte de prelevare, nu s-a inregistrat nici o depasire a CMA.

In judetele Caras-severin, Hunedoara si Timis au fost analizate probe de 24 ore. in Resita, la cele 2 statii amplasate la CSR si UCMR, mediile lunare si cele anuale pentru anii 2007 si 2008 indica o usoara imbunatatire a situatiei in timp: media anuala pe 2007 a fost 0,034 mg/m3, iar pentru 2008 - 0,032mg/m3. In ceea ce priveste media anuala 2008 la cele 2 puncte de prelevare, aceasta a fost cam aceeasi: 0,033 mg/m3.

In judetul HD, amoniacul s-a analizat in municipiul Hunedoara. Media anuala a determinarilor zilnice a fost de 0,0048 mg/mc (in scadere fata de anul 2007) valoarea maxima anuala fiind de 0,042 mg/m3, mult sub CMA - 0,1 mg/m3.

In judetul TM s-a prelevat amoniac in Timisoara, in zona industriala Calea Stan Vidrighin. Valoarea maxima zilnica pentru anul 2008 a fost de 0,097 mg/m3 (97% din CMA) in luna august. Mediile lunare au luat valori intre 0,01 si 0,07 mg/m3. Poluarea cu amoniac nu constituie o problema in regiunea Vest, valorile masurate situandu-se mult sub concentratia admisibila indicata de STAS 12574/87.

4.1.8. Ozonul (O3)

Ozonul se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV care este daunatoare organismelor vii. Are molecula formata din 3 atomi de oxigen (03) si ia nastere in cadrul unor reactii fotochimice care au loc intre anumiti poluati emisi in atmosfera (precursori) si oxigenul din aer. Dintre precursori, cei mai prezenti sunt oxizii de azot. in atmosfera N02 se descompune si unul dintre produsii de reactie, foarte reactiv, reactioneaza cu oxigenul din aer, rezultand ozonul. Aceste reactii au loc in prezenta componentei ultraviolete a radiatiei solare. Rezulta de aici, ca poluarea cu dioxid de azot este daunatoare din doua puncte de vedere: cel al efectului N02, deja mentionat, si cel al producerii de 03. Alta clasa de precursori sunt compusii organici volatili. Sursele de emisie pentru precursorii ozonului sunt, in general: arderea combustibililor, in surse fixe si mobile, depozitarea si distributia benzinei, utilizarea solventilor organici, etc. Daca se inregistreaza depasiri ale pragurilor din OM nr.592/2002 referitoare la ozon, se vor studia sursele de emisii ale substantelor precursoare ale acestuia.

Fiind un compus a carui formare depinde de prezenta razelor solare concentratia lui creste in timpul in timpul zilei sub influenta razelor solare, iar pe parcursul anului cele mai mari valori ar trebui sa se inregistreaza in timpul verii. In judetul Arad, ozonul a fost monitorizat in ambele statii AR1 si AR2, dar captura de date nu a fost satisfacatoare:

       AR1 captura 52,9% captura date brute, 47,6% date validate (timp de functionare
4 luni),

       AR2 90.5% captura date brute si 73,9% date validate. Statia AR1 a functionat 4

luni, iar AR2 - 9 luni. Din datele furnizate de APM AR se trage concluzia ca luna cu cele mai mari valon a fost luna iulie, cand mediile lunare ale valorilor medii orare au fost cele mai mari. 58,6 g/m3 in statia AR1 si 79,3 g/m3 la statia AR2. situate mult sub pragurile din OM 592/2002. In judetele CS si TM monitorizarea ozonului a fost realizata si in cadrul statiilor initiale de prelevare a probelor de aer. In judetul CS media anuala a probelor de 24 h analizate in aceasta retea a fost de 85,11 g/mc. La statiile CS1 si CS2 din reteaua de monitorizare automata, in conditiile unei capturi mici, la statia CS2 au fost inregistrate 23 probe cu concentratii ce depaseau nivelul valorii tinta. Maxima mediilor de 8 ore pe an a fost 112 g/m3 la CS1 si 154,1 g/m3 la CS2 (128,4% din valoarea tinta).

In judetul TM concentratiile masurate in zona centrala, in punctul de pe Bv. Mihai Viteazul, cea mai mare concentratie medie orara a fost de 166,2 g/m3, in luna august, in intervalul orar 15:00 - 16:00, ce reprezinta 92,3% din valoarea pragului de informare. Dintre statiile retelei automate, TM2 (fond urban), TM3 (fond suburban), TM4 (fond industrial) la statia TM3 s-au inregistrat valoare maxima orara - 124,64 g/mc si valoarea maxima a mediilor de 8 ore-103,1 g/m3 (85,92% din valoarea tinta recomandata de O.M. 592/2002).

In judetul HD din cele 4 statii de monitorizare automata a calitatii aerului, s-au inregistrat depasiri ale pragului din O.M. 592/2002 referitoare la ozon. La statia din orasul Calan, de fond industrial HD4 s-au inregistrat depasiri ale valorii tinta.

4.1.9. Evolutia calitatii aerului in Regiunea 5 Vest

Evolutia in timp a calitatii aerului ambiental in regiunea Vest se poate realiza, in acest moment, numai pe baza analizelor efectuate in vechiul sistem manual de prelevare si analizare. Datele din reteaua de monitorizare automata a calitatii aerului sunt de data recenta, incomplete si insuficiente pentru a se putea trasa o evolutie. De aceea, la analiza care urmeaza, s-au avut in vedere mai ales valorile stabilite pe baza metodelor indicate prin STAS 12574/87. Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA la indicatorii S02 si N02 in ultimii ani. La indicatorul N02 se observa o tendinta de crestere a concentratiilor medii anuale in toate judetele.

01.bmp Figura nr.4.2. Figura nr.4.3.

Evolutia concentratiilor Evolutia concentratiilor

medii anuale de S02 medii anuale de N02

Tendinta concentratiei de dioxid de sulf este descrescatoare, in concordanta cu faptul ca se inlocuiesc in masura tot mai mare combustibilii fosili cu continut ridicat de sulf. Aceeasi tendinta o au si emisiile de dioxid de sulf la nivelul regiunii Vest. In ceea ce privesc pulberile: in suspensie, PM10, sedimentabile maxima anuala a concentratiilor acestora este in scadere, chiar daca acest fapt nu este evident.

Concentratia maxima anuala a diferitelor categorii de pulberi

Tabelul nr.4.7

UM

2006

2007

2008

Pulberi in suspensie

mg/m3

0,356

0,332

0,261

PM10

Ma/m3

252,5

222,32

154,5

Pulberi sedimentarbile

g/m2/luna

69,97

72,13

58,87

Pulberile in suspensie si pulberile sedimentabile au fost analizate conform STAS 12574/87, iar PM10 conform OM 592/2002. Bineinteles, ca metoda cea mai moderna si pe baza careia se determina concentratia cea mai apropiata de realitate este cea de determinare a PM10. Rezultatele analizelor efectuate cu aceasta metoda provin in majoritate din judetul TM.

Concentratia medie anuala a diferitelor categorii de pulberi in Regiunea Vest

Tabelul nr.4.8

UM

2007

2008

Pulberi in suspensie

mg/m3

0,1

0,99

PM10

g/m3

40,15

41,43

Pulberi sedimentabile

g/m2/luna

9,93

9:0

03.bmp

Figura nr.4.4 Figura nr.4.5

Frecventa depasirilor Frecventa depasirilor

lunare la pulberi in suspensie lunare la pulberi sedimentabile

Reprezentarile grafice din fig. 33. si 34, indica o frecventa semnificativa a depasirilor de CMA la categoriile de pulberi in suspensie si sedimentabile in ultimii 3 ani, mai ales pe perioada verii. Din evaluarea calitatii aerului ambiental, realizata de laboratoarele APM-urilor in 2007, unele depasiri ale CMA la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile, a VL la PM10. au fost cauzate de activitatea insuficient controlata a unora dintre operatori. De exemplu, in judetul HD, in 2 din punctele de prelevare a pulberilor sedimentabile amplasate in localitatea Zlasti s-au inregistrat depasiri ale CMA din cauza Fabricii de var ce apartine de SC ArcelorMittal SA. Situatia este asemanatoare in cazul punctului de prelevare pulberi sedimentabile amplasat in Hunedoara, str. Voinii, depasirile fiind cauzate de prezenta in apropiere a aceleasi fabrici si a unei cariere de piatra. O alta sursa de poluare, mentionata de toate APM-urile o constituie traficul rutier Alaturi de poluarea aerului, nivelul zgomotului este mult marit din aceasta cauza. O serie de probleme sunt cauzate de depunerile de deseuri menajere (Resita Caransebes Bocsa, Otelu Rosu - judetul Caras Severin, Parta . judetul Timis) sau industriale (halda de cenusa CET Timisoara, halda de steril Moldova Noua) unele chiar radioactive (Ciudanovita, judetul Caras Severin). In judetul Caras Severin, mai exista problemele create de exploatarea carbunelui de prezenta statiilor de mixturi asfaltice

4.2. Emisii de gaze cu effect acidifiant in Regiunea de 5 Vest

Poluantii cu efect acidifiant sunt: oxizii de azot dioxidul de sulf si amoniacul .Acidifierea este fenomenul ce apare ca urmare a faptului ca acesti poluanti atmosferici sunt transformati in substante cu caracter acid, sub influenta umiditatii din aer si a luminii solare, ceea ce determina scaderea pH-lui depunerilor atmosferice, a solului.

Produsii reactiilor mai sus amintite au efecte daunatoare asupra sanatatii umane, ecosistemelor naturale, materialelor si culturilor agricole. Pe langa aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf si amoniacul au o contributie majora in desfasurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formarii ozonului troposferic. Problematica acidifierii atmosferei este reglementata la nivel international in Protocolul Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi. Acesta impune reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor nationale de emisii ale unora dintre poluanti. Protocolul a fost adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 si a fost ratificat de tara noastra prin Legea nr.271/23.06.2003. Ulterior a fost emisa HG nr. 1879/2006 pentru aprobarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac privind plafoanele de emisie ale acestor poluanti care transpune in legislatia nationala Directiva 2001/81/CE privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.

Romania are obligatia sa respecte plafoanele nationale de emisie in anul 2010. Calculul cantitatilor emise de poluanti s-a realizat in conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 524/2000, utilizand aplicatia CORINVENT si metodologia CORINAIR.

4.2.1. Emisii de dioxid de sulf